Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

Modificata prin Legea nr.43/2004
Republicata in 2004Versiunea de fata este cea publicata in Monitorul Oficial nr. 195 din 18 aprilie 2001Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de arhitect si constituirea Ordinului Arhitectilor din România, ca forma de organizare independenta si autonoma, apolitica, de interes public.

Art. 2
(1) Activitatea in domeniul arhitecturii este un act de cultura de interes public, cu implicatii urbanistice, economice, sociale si ecologice.
(2) Creatia arhitecturala este menita sa organizeze functional si estetic spatiul construit, având obligatia de a-l insera armonios in mediul inconjurator, in respectul peisajelor naturale si al patrimoniului imobiliar.

Art. 3
(1) Potrivit legii, constructiile civile, industriale, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, in baza reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor.
(2) Planurile de urbanism zonale, planurile de urbanism de detaliu si planurile de urbanism generale, supuse avizarii sau aprobarii, precum si proiectele de arhitectura pentru materializarea carora legea impune obtinerea autorizatiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnatura.

Art. 4
(1) Poarta titlul de arhitect cetatenii români absolventi, cu diploma de licenta sau asimilata, ai institutiilor de invatamânt superior de arhitectura, recunoscute de statul român, cu durata studiilor de minimum 5 ani.
(2) De asemenea, sunt considerati arhitecti absolventii cu diploma de licenta ai unei institutii din strainatate, recunoscuta de statul român, echivalata cu diploma eliberata potrivit alin. (1).

Art. 5
(1) Activitatea in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si arhitecturii consta in:
a) proiectarea, consilierea, asistenta tehnica si supravegherea lucrarilor de constructii; proiectarea de documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism, restaurari de monumente, peisagistica, design, amenajari si decoratiuni interioare, scenografie si alte asemenea activitati;
b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea si reglementarea specifica in domeniile amenajarii teritoriului, urbanismului, constructiilor, utilizarii materialelor de constructie si tehnologiilor specifice;
c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul si expertiza tehnica a proiectelor de urbanism si constructii.
(2) Practica arhitecturii este un act complex de creatie tehnica si estetica si de furnizare de servicii, care se realizeaza prin intocmirea de proiecte, coordonarea studiilor si documentatiilor conexe intocmite de alti specialisti, studii, teme si programe de cercetare, proiectare si concursuri, documentatii tehnice, machete, relevee si alte asemenea activitati.

Capitolul II – Exercitarea profesiei de arhitect

Sectiunea 1 – Dobândirea si exercitarea dreptului de semnatura

Art. 6
Exercitarea profesiei de arhitect se face fie in sectorul privat, liber, independent si cu titlu individual, potrivit dispozitiilor prezentei legi si altor reglementari si acte normative in vigoare, fie in sectorul public, in care arhitectii isi exercita profesia, având, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic in invatamântul de stat si alte functii, fiind supusi prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiilor respective.

Art. 7
(1) Dreptul de semnatura implica asumarea de catre persoana care il exercita a intregii responsabilitati profesionale fata de client si autoritati cu privire la calitatea si functionalitatea solutiilor propuse, integrarea in ambianta inconjuratoare a posibilitatilor tehnice de realizare si cu respectarea legislatiei in domeniu.
(2) Dreptul de semnatura se exercita olograf, cu mentionarea in clar a numelui, prenumelui si a numarului de inregistrare in Tabloul National al Arhitectilor. Lucrarile colective trebuie sa poarte semnatura tuturor arhitectilor care au contribuit la elaborarea lor.

Art. 8
(1) Arhitectul dobândeste drept de semnatura daca a fost atestat si daca are capacitatea drepturilor civile. Dobândirea dreptului de semnatura atrage inscrierea in Tabloul National al Arhitectilor.
(2) Conditiile in care arhitectii cetateni straini pot dobândi drept de semnatura in România si pot solicita inscrierea in Tabloul National al Arhitectilor vor fi stabilite prin conventii de reciprocitate incheiate de statul român sau de Ordinul Arhitectilor din România si organizatia similara din tara de origine a solicitantului, cu respectarea legislatiei in domeniu din România.

Art. 9
(1) Arhitectul, absolvent potrivit prevederilor art. 4 alin. (2), isi poate desfasura activitatea profesionala ca stagiar pe o perioada de 2 ani, in baza unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de prestari de servicii, sub indrumarea unui arhitect cu drept de semnatura.
(2) La implinirea a 2 ani de desfasurare efectiva a profesiei in domeniul arhitecturii sau urbanismului, pentru obtinerea dreptului de semnatura arhitectul stagiar trebuie sa promoveze un examen privind legislatia specifica domeniului, care va fi organizat anual de Ordinul Arhitectilor din România.
(3) Inscrierea arhitectilor stagiari la examen se face pe baza unei cereri insotite de copia legalizata de pe diploma de licenta sau asimilata, portofoliul de lucrari la care a colaborat, dovada legalizata a efectuarii stagiului profesional si de recomandarea a 2 arhitecti cu drept de semnatura.

Art. 10
(1) Arhitectii stagiari pot semna in perioada stagiaturii studii, planuri si proiecte proprii, intocmite pentru concursuri, expozitii sau alte manifestari specializate, in masura in care rezultatul acestora nu presupune eliberarea unei autorizatii de construire.
(2) Arhitectii stagiari pot intocmi planuri de urbanism si proiecte de arhitectura care, conform legii, sunt de competenta conductorilor arhitecti si au dreptul sa isi sustina lucrarile pentru obtinerea autorizatiei de construire, daca semnatura proprie este dublata de a unui arhitect cu drept de semnatura.

Art. 11
Exercitarea dreptului de semnatura, potrivit prezentei legi, este incompatibila cu situatiile in care:
a) arhitectul indeplineste pentru acelasi proiect functia de verificator, de expert sau de consilier ales in cadrul administratiei publice implicate in procesul de avizare sau de autorizare;
b) arhitectul este functionar public in cadrul autoritatii administratiei publice centrale sau locale care are in competenta avizarea, autorizarea si controlul lucrarii in cauza.

Art. 12
Constituie infractiune si se sanctioneaza, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnatura fara indeplinirea conditiilor prevazute de prezenta lege.

Sectiunea 2 – Modalitati de exercitare a profesiei de arhitect

Art. 13
(1) Pentru exercitarea profesiei arhitectii cu drept de semnatura pot constitui, la alegere, potrivit legii, birouri individuale, birouri asociate, societati civile profesionale sau isi pot desfasura activitatea in temeiul unor contracte de munca sau al unor conventii civile, potrivit legii, putând oricând schimba forma de exercitare a profesiei.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitectii cu drept de semnatura pot dobândi calitatea de proiectant general.
(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitectii cu drept de semnatura pot angaja salariati.
(4) Societatile comerciale sau alte persoane juridice, care nu au in cadrul personalului un arhitect cu drept de semnatura si care desfasoara activitati de proiectare, au obligatia ca, pentru intocmirea documentatiilor de urbanism si a proiectelor de arhitectura supuse aprobarii sau autorizarii, sa foloseasca serviciile unui arhitect cu drept de semnatura, incheind cu acesta contract individual de munca sau conventie civila de prestari de servicii.

Art. 14
(1) Birourile individuale de arhitectura, constituite potrivit legii, se declara la Ordinul Arhitectilor din România. Raporturile contractuale se stabilesc intre biroul individual si client.
(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.
(3) Formele si modalitatile de exercitare a profesiei, declarate la Ordinul Arhitectilor din România, sunt inregistrate obligatoriu in Tabloul National al Arhitectilor.

Art. 15
(1) Societatile civile profesionale se constituie, in conditiile legii, de catre 2 sau mai multi arhitecti cu drept de semnatura, prin contract de societate declarat la Ordinul Arhitectilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc intre client si societatea civila profesionala, indiferent care dintre arhitectii asociati sau salariati indeplineste serviciul profesional.
(3) In cadrul societatilor civile profesionale patrimoniul este comun si apartine asociatilor in cotele-parti stabilite prin contractul de societate.

Sectiunea 3 – Drepturile si obligatiile arhitectilor cu drept de semnatura

Art. 16
Arhitectul cu drept de semnatura are urmatoarele drepturi:
a) sa elaboreze si sa semneze documentele prevazute la art. 3 alin. (2);
b) sa verifice in timpul executiei lucrarii conformitatea acesteia cu autorizatia emisa, chiar daca asistenta tehnica nu i-a fost incredintata;
c) sa beneficieze, pentru serviciile prestate in relatiile contractuale ce se stabilesc cu clientul, de un onorariu negociat in mod liber cu acesta, onorariu al carui nivel minim se stabileste de Ordinul Arhitectilor din România, cu avizul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si al Ministerului Culturii si Cultelor, practicarea unor onorarii sub nivelul minim stabilit fiind interzisa;
d) sa introduca in contractul incheiat cu clientul clauze privind protectia dreptului de autor.

Art. 17
Arhitectul cu drept de semnatura are urmatoarele obligatii:
a) sa cunoasca si sa respecte reglementarile legale in vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;
b) sa se conformeze si sa respecte codul deontologic al profesiei de arhitect si Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România;
c) sa faca cunoscuta clientului obligatia de a obtine si de a respecta avizele, acordurile si autorizatiile necesare, prevazute de lege;
d) sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale;
e) sa isi asume, prin exercitarea dreptului de semnatura, intreaga responsabilitate profesionala fata de client si autoritati, manifestând constiinciozitate si probitate profesionala;
f) sa serveasca interesele clientului in acord cu interesul public si cu exigentele profesionale, actiunile si masurile care ar putea aduce prejudicii materiale sau morale clientului fiind interzise.

Sectiunea 4 – Suspendarea si incetarea dreptului de semnatura. Radierea din Tabloul National al Arhitectilor

Art. 18
Dreptul de semnatura se suspenda:
a) temporar, la cererea persoanei inscrise;
b) dupa 6 luni de neplata fara justificare a cotizatiilor anuale catre Ordinul Arhitectilor din România, pâna la achitarea lor integrala;
c) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarâre judecatoreasca definitiva;
d) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii.

Art. 19
(1) Dreptul de semnatura inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la exercitiul dreptului de semnatura;
b) daca persoana inscrisa a fost condamnata definitiv pentru o fapta prevazuta de lege, in legatura directa cu exercitarea dreptului de semnatura, sau daca i s-a aplicat pedeapsa complementara a interdictiei exercitarii profesiei, printr-o hotarâre judecatoreasca definitiva.
(2) Incetarea dreptului de semnatura atrage radierea din Tabloul National al Arhitectilor.

Capitolul III – Ordinul Arhitectilor din România

Sectiunea 1 – Forurile de conducere si comisiile Ordinului Arhitectilordin România

Art. 20
(1) Ordinul Arhitectilor din România, denumit in continuare si Ordinul, se infiinteaza in conditiile legii ca organizatie profesionala, cu personalitate juridica de drept privat, apolitica, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii, autonoma si independenta. Ordinul are rolul de a reprezenta si ocroti, la nivel national si international, interesele profesiei de arhitect.
(2) Ordinul Arhitectilor din România are sediul central in municipiul Bucuresti si este organizat cu filiale in teritoriu. Activitatea lui se finanteaza din taxe de inscriere, cotizatii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din manifestari culturale, stiintifice, economice si drepturi editoriale specifice pe care le desfasoara, precum si din donatii legale, sponsorizari sau alte surse, in conditiile legii.
(3) Din Ordinul Arhitectilor din România fac parte toti arhitectii cu drept de semnatura, stagiarii si toti ceilalti membri purtatori ai titlului de arhitect, la cererea acestora.
(4) Prezenta lege nu limiteaza dreptul de libera aderare a arhitectilor la alte forme de asociere profesionala.
(5) Ordinul Arhitectilor din România are obligatia de a publica anual Tabloul National al Arhitectilor.

Art. 21
(1) Ordinul Arhitectilor din România are urmatoarele atributii:
a) protejeaza si promoveaza calitatea produsului de arhitectura si urbanism;
b) urmareste exercitarea competenta si calificata a profesiei in respectul codului deontologic al acesteia;
c) propune reglementari legislative si normative specifice, in vederea promovarii lor;
d) reprezinta interesele membrilor sai in fata autoritatilor publice si administrative, precum si in organismele profesionale internationale;
e) atesta arhitectilor dreptul de semnatura si gestioneaza Tabloul National al Arhitectilor.
(2) Atributia Ordinului Arhitectilor din România privind acordarea dreptului de semnatura nu poate fi exercitata de nici o alta institutie sau asociatie profesionala.

Art. 22
Drepturile si obligatiile membrilor Ordinului Arhitectilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia.

Art. 23
(1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitectilor din România sunt:
a) Conferinta nationala;
b) Consiliul de conducere;
c) Colegiul director;
d) presedintele Ordinului.
(2) Persoanele alese in Consiliul de conducere, in Colegiul director sau ca presedinte al Ordinului Arhitectilor din România au mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv.

Art. 24
Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din România este constituita din membri delegati, cu drept de reprezentare, ai filialelor teritoriale. Filiala teritoriala va asigura participarea la Conferinta nationala a Ordinului cel putin a unui reprezentant al fiecarui judet cuprins in filiala.

Art. 25
(1) Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din România are urmatoarele atributii:
a) adopta si modifica Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei si regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale;
b) adopta organizarea aparatului administrativ al Ordinului;
c) alege si revoca presedintele Ordinului;
d) alege si revoca membrii Consiliului de conducere al Ordinului;
e) alege membrii comisiilor de cenzori si de disciplina la nivel national, precum si membrii altor comisii de specialitate;
f) aproba regulamentele de functionare ale comisiilor Ordinului, stabilind numarul membrilor si competentele lor;
g) adopta hotarâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilita in convocare;
h) aproba bugetul de venituri si cheltuieli, precum si bilantul Ordinului si da Consiliului de conducere descarcare de gestiune a fondurilor Ordinului;
i) aproba cotizatia anuala si onorariile minimale.
(2) Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din România este legal constituita la prima convocare in prezenta a cel putin doua treimi din numarul delegatilor, iar hotarârile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. Daca la prima convocare conditia de prezenta nu este indeplinita, la a doua convocare Conferinta nationala este legal constituita in prezenta majoritatii membrilor si adopta hotarâri cu majoritatea membrilor prezenti.

Art. 26
(1) Intre reuniunile Conferintei nationale activitatea Ordinului Arhitectilor din România va fi coordonata de Consiliul de conducere, doua treimi din numarul membrilor acestuia fiind arhitecti cu drept de semnatura.
(2) Componenta Consiliului de conducere va asigura reprezentativitatea proportionala a membrilor filialelor teritoriale.

Art. 27
(1) Presedintele Ordinului Arhitectilor din România, ales dintre arhitectii cu drept de semnatura, reprezinta Ordinul in relatiile sale cu alte persoane fizice si juridice sau cu autoritati din România si din strainatate, putând sa incheie, in numele Ordinului, conventii si contracte. De asemenea, presedintele conduce lucrarile Conferintei nationale si ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Ordinului.
(2) Vicepresedintii Ordinului Arhitectilor din România sunt inlocuitori de drept ai presedintelui, in ordinea stabilita de Conferinta nationala.

Art. 28
(1) Activitatea curenta a Ordinului Arhitectilor din România este coordonata de Colegiul director.
(2) Colegiul director este ales cu votul majoritatii membrilor Consiliului de conducere.
(3) Cel putin doua treimi din numarul membrilor Colegiului director trebuie sa fie arhitecti cu drept de semnatura.

Art. 29
Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitectilor din România si conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majoritatii participantilor cu drept de vot.

Art. 30
Organizarea si functionarea Ordinului Arhitectilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinta nationala.

Sectiunea 2 – Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România

Art. 31
(1) La nivelul judetelor cu cel putin 50 de arhitecti, precum si in municipiul Bucuresti se vor infiinta prin libera asociere filiale teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, reunindu-i pe arhitectii domiciliati in raza teritoriala a judetului.
(2) Daca intr-un judet exista un numar mai mic de 50 de arhitecti, se vor putea infiinta filiale teritoriale prin asocierea arhitectilor cu domiciliile in judete limitrofe, pâna când numarul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.
(3) In cadrul unui judet, intr-o zona formata din doua sau mai multe judete limitrofe, precum si in municipiul Bucuresti se poate infiinta o singura filiala a Ordinului Arhitectilor din România.
(4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridica de drept privat de la data adunarii generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:
a) orasul de resedinta a filialei teritoriale si sediul acesteia;
b) forurile de conducere ale filialei.

Art. 32
La infiintarea lor filialele teritoriale isi vor elabora propriile regulamente in baza regulamentului-cadru la nivel national, aprobat de Conferinta nationala a Ordinului Arhitectilor din România.

Sectiunea 3 – Tabloul National al Arhitectilor

Art. 33
(1) Pentru centralizarea evidentei arhitectilor din intreaga tara se infiinteaza Tabloul National al Arhitectilor, document care se publica anual in Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe lânga toate filialele Ordinului Arhitectilor din România se infiinteaza tablourile arhitectilor, cu evidenta membrilor acestora.
(3) Pentru intocmirea si actualizarea Tabloului National al Arhitectilor filialele teritoriale au obligatia sa comunice Ordinului Arhitectilor din România, in termen de 30 de zile de la data efectuarii lor, toate datele si informatiile inregistrate in tablourile arhitectilor.
(4) Tablourile arhitectilor vor cuprinde:
a) arhitecti cu drept de semnatura;
b) conductori arhitecti cu drept de semnatura;
c) arhitecti stagiari;
d) conductori arhitecti stagiari;
e) arhitecti, membri ai Ordinului Arhitectilor din România, fara drept de semnatura;
f) arhitecti care nu sunt membri ai Ordinului Arhitectilor din România.
(5) Inregistrarea intr-un tablou al arhitectilor permite exercitarea profesiei in intreaga tara.

Art. 34
(1) Ordinul Arhitectilor din România, inclusiv filialele sale teritoriale, are obligatia sa furnizeze tertilor orice informatie legata de datele inregistrate in Tabloul National al Arhitectilor sau in tablourile arhitectilor.
(2) Tablourile arhitectilor vor evidentia si modalitatea in care persoanele inscrise isi exercita profesia.
(3) Ordinul Arhitectilor din România sau filialele acestuia vor elibera, la cererea celui inscris, un certificat, care va cuprinde toate datele care il privesc, inregistrate in tablourile arhitectilor.

Sectiunea 4 – Raspunderea disciplinara

Art. 35
(1) Membrii Ordinului Arhitectilor din România raspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotarârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum si pentru orice abateri savârsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.
(2) Sanctiunile disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) votul de blam;
c) suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a dreptului de semnatura;
d) suspendarea pe o perioada de 6-12 luni a calitatii de membru al Ordinului Arhitectilor din România;
e) retragerea definitiva a dreptului de semnatura pentru membrii Ordinului Arhitectilor din România inscrisi in Tabloul National al Arhitectilor;
f) retragerea definitiva a calitatii de membru al Ordinului Arhitectilor din România.
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (2) lit. a) si b) se aplica de catre colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplina.
(4) Sanctiunile prevazute la alin. (2) lit. c)-f) se aplica de Consiliul de conducere al Ordinului Arhitectilor din România, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplina, in baza hotarârii comisiei de disciplina la nivel national, numai dupa efectuarea unei expertize de specialitate, intocmita de o comisie formata din 5 membri propusi de Consiliul de conducere al Ordinului, acceptati de cel in cauza.
(5) Impotriva hotarârii comisiei teritoriale de disciplina, prin care s-a aplicat una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. a) si b), se poate formula contestatie la Comisia nationala de disciplina in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotarârii.
(6) Impotriva hotarârii Comisiei nationale de disciplina, prin care s-a aplicat o sanctiune disciplinara prevazuta la alin. (2), se poate formula contestatie la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotarârii.

Art. 36
(1) Comisiile de disciplina ale Ordinului Arhitectilor din România sunt organe cu activitate jurisdictionala si se organizeaza la nivel national si teritorial pentru fiecare filiala.
(2) Comisia nationala de disciplina este alcatuita din 5 arhitecti cu minimum 10 ani vechime, din care in mod obligatoriu 3 arhitecti cu drept de semnatura.
(3) Comisia de disciplina alege un presedinte din rândul membrilor sai.
(4) Hotarârile comisiilor de disciplina se valideaza cu majoritate simpla de voturi.
(5) Procedura judecarii abaterilor este prevazuta in Regulamentul Ordinului Arhitectilor din România si se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.

Art. 37
Dupa un an de la aplicarea deciziei de retragere definitiva a dreptului de semnatura sau a calitatii de membru al Ordinului Arhitectilor din România cel in cauza poate cere reexaminarea deciziei. In caz de respingere o noua cerere nu poate fi facuta decât dupa un an.

Art. 38
In cazul in care instantele judecatoresti pronunta hotarâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnatura pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplica sanctiunea complementara a interdictiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotarârii va fi comunicata filialei Ordinului Arhitectilor din România, organizata la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitectilor in raza caruia isi are domiciliul.

Capitolul IV – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 39
(1) Dispozitiile referitoare la sustinerea examenului de legislatie de atestare a arhitectilor stagiari se vor aplica incepând cu promotia de absolventi licentiati din anul intrarii in vigoare a prezentei legi.
(2) In termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi toti arhitectii cu diploma de licenta sau asimilata, eliberata de institutiile de invatamânt superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obtine, in baza unor cereri, inscrierea in Ordinul Arhitectilor din România si in tabloul arhitectilor din raza filialei unde isi au domiciliul si vor putea exercita dreptul de semnatura, indiferent de vechimea in profesie.

Art. 40
(1) Poarta titlul de conductori arhitecti absolventii cu diploma eliberata de institutii de invatamânt superior de arhitectura acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani.
(2) Conductorii arhitecti, absolventi cu diploma ai institutiilor de invatamânt superior de arhitectura cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere inscrierea in una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitectilor din România, in a caror raza isi au domiciliul.
(3) Conductorii arhitecti, absolventi cu diploma pâna la data intrarii in vigoare a prezentei legi, si absolventii din urmatorii 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnatura limitat la categoriile de lucrari pentru care legea recunoaste acest drept.
(4) Conductorii arhitecti cu diploma, absolventi intre anii 1973-1983 inclusiv, pot primi drept de semnatura similar cu arhitectii, daca acestia solicita atestarea in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 41
In vederea protejarii dreptului de autor membrii Ordinului Arhitectilor din România pot cere inregistrarea studiilor, planurilor si proiectelor elaborate intr-o evidenta speciala la Ordin, primind astfel data certa.

Art. 42
Dupa 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru toti cei care vor exercita profesia de arhitect fara sa indeplineasca prevederile acesteia vor fi propuse sanctiuni disciplinare, administrative sau plângere penala, dupa caz.

Art. 43
(1) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de initiativa format din reprezentanti ai asociatiilor profesionale din domeniu asigura convocarea Conferintei nationale de constituire a Ordinului Arhitectilor din România.
(2) In termen de 90 de zile de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinta nationala va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitectilor din România si Codul deontologic al profesiei de arhitect si va stabili onorariile minime potrivit art. 16.

Art. 44
Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitectilor din România, infiintata prin Decretul-lege nr.127/1990 privind unele masuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitectilor din România si a asociatiilor teritoriale ale arhitectilor, va pune la dispozitie acestuia banca sa de date, cuprinsa in Registrul National al Arhitectilor, evidenta membrilor si intreaga arhiva.

Art. 45
(1) In cazul unor licitatii, organizate in temeiul legii, pentru realizarea lucrarilor de investitii publice ce implica proiecte de urbanism sau arhitectura, din comisia de licitatie a ofertelor va face parte in mod obligatoriu un arhitect cu drept de semnatura.
(2) Concursurile publice interne care se organizeaza pentru investitii publice de interes national se fac cu participarea in juriu a unui membru al Ordinului Arhitectilor din România.

Art. 46
Cheltuielile efectuate pentru investitii, dotari si alte utilitati necesare in vederea exercitarii profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi, se scad din veniturile impozabile pe o durata de 3 ani de la data constituirii formelor de exercitare a profesiei de arhitect, potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 47
(1) Prezenta lege va intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga.

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii – actualizata la 5.01.2009

Textul actualizat include modificarile aduse de :

– O.U.G. nr. 122/2004 – Legea nr. 119/2005 – Legea nr. 52/2006 – Legea nr. 376/2006 – Legea nr. 117/2007 – Legea nr. 101/2008 publicata in MOF nr. 371 din 15/05/2008 – O.U.G. nr. 214/2008 publicata in MOF nr. 847 din 16/12/2008 – O.U.G. nr. 228/2008 publicata in MOF nr. 3 din 05.01.2009. CAPITOLUL I Autorizarea executarii lucrarilor de constructii Art. 1. – (1) Executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare. Autorizatia de construire sau de desfiintare se emite la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren si/sau constructii – ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare, in conditiile prezentei legi. (2) Constructiile civile, industriale, inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, emisa in conditiile prezentei legi, si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor. Art. 2. – (1) Autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege, referitoare la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea constructiilor. (2) Autorizatia de construire se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, avizate si aprobate potrivit legii. (3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura, care se executa in extravilanul localitatilor, se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului, avizate si aprobate potrivit legii. (4) Prin exceptare de la prevederile alin. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate, pentru: a) lucrari de modificare, de reparare, de protejare, de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel, cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni, a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora; b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie, dotari tehnico-edilitare si altele asemenea, fara modificarea traseului si, dupa caz, a functionalitatii acestora; c) lucrari de reparare privind imprejurimi, mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri si gradini publice, piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice; d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor – foraje si excavari -, necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, exploatarilor de cariere, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari; e) organizarea de tabere de corturi. Art. 3. – Autorizatia de construire se elibereaza pentru: a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora, cu exceptia celor prevazute la art. 11; b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite potrivit legii;

c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie, inclusiv lucrari de arta, retele si dotari tehnico-edilitare, lucrari hidrotehnice, amenajari de albii, lucrari de imbunatatiri funciare, lucrari de instalatii de infrastructura, noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente; d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice; e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari de suprafata sau subterane; f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea; g) organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote; h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan; i) cimitire – noi si extinderi.

Art. 4. – Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene, de primarul general al municipiului Bucuresti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, ai oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. 3, dupa cum urmeaza: a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor, pentru lucrarile care se executa: 1. pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale; 2. in extravilanul comunelor, cu exceptia celor de la lit. f) pct. 3; b) de primarii municipiilor, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1; c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa: 1. pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele din extravilan; 2. la constructii reprezentand monumente istorice, clasate sau in procedura de clasare potrivit legii; 3. lucrari de modernizari, reabilitari, extinderi de retele edilitare municipale, de transport urban subteran sau de suprafata, de transport si de distributie, pentru: apa/canal, gaze, electrice, termoficare, comunicatii inclusiv fibra optica, precum si lucrari de modernizari si/sau reabilitari pentru strazile care sunt in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti; d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor, cu exceptia celor prevazute la lit. c), inclusiv bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare; e) de primarii oraselor, pentru lucrarile care se executa: 1. in teritoriul administrativ al acestora, cu exceptia celor prevazute la lit. a) pct. 1; 2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (4) si cu avizul arhitectului-sef al judetului; f) de primarii comunelor, pentru lucrarile care se executa: 1. in intravilanul localitatilor componente, in vederea realizarii de locuinte individuale si a anexelor gospodaresti ale acestora, precum si, cu avizul structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, potrivit art. 45 alin. (3), in vederea executarii lucrarilor la celelalte categorii de constructii; 2. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, in conditiile art. 10 lit. a) si ale art. 45 alin. (3) si cu avizul arhitectului-sef al judetului; 3. in extravilanul comunelor pentru constructii reprezentand anexe gospodaresti, pana la 100 m2; 4. in extravilanul comunelor pentru constructiile reprezentand anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole, a caror suprafata construita desfasurata este de maximum 5.000 m2

(2) Pentru lucrarile care se realizeaza pe amplasamente ce depasesc limitele judetelor, respectiv ale municipiului Bucuresti, in vederea armonizarii conditiilor de autorizare pentru intreaga investitie, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor va emite un aviz coordonator in baza caruia

presedintii consiliilor judetene implicate, respectiv primarul general al municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru lucrarile amplasate in unitatile administrativ-teritoriale din aria lor de competenta. (3) Autorizatiile de construire prevazute la alin. (2) produc efecte la data intrarii in vigoare a ultimei autorizatii de construire emise in conditiile prezentei legi. (4) Abrogat.

Art. 5. – (1) In vederea simplificarii procedurii de autorizare, emitentul autorizatiei are obligatia sa organizeze structuri de specialitate, in vederea emiterii acordului unic, respectiv a obtinerii, in numele solicitantului, a avizelor legale necesare autorizarii, pentru: a) racordarea la retelele de utilitati, in conditiile impuse de caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament; b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii; c) prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei. (2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate, consiliile judetene si locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrari, in raport cu numarul de avize necesare, in conditiile legii. (3) In vederea organizarii structurii de specialitate pentru emiterea acordului unic, prevazuta la alin. (1), regiile si societatile comerciale publice ori private care administreaza si/sau exploateaza utilitati urbane au obligatia desemnarii unui reprezentant cu drepturi depline. Art. 6. – (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. 4, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, dupa caz, avizate si aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului, precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale, necesare in vederea autorizarii. (2) Certificatul de urbanism se emite de autoritatile prevazute la art. 4, abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii, si se elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii. (4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul – orice persoana fizica sau juridica interesata – se va adresa autoritatilor prevazute la art. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism, cat si elementele care definesc scopul solicitarii. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. (6) Certificatul de urbanism se emite, potrivit legii, si in vederea concesionarii de terenuri, a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza „Studiu de fezabilitate” si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii, precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism, iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului. Art. 7. – (1) Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, pe baza documentatiei depuse la autoritatile prevazute la art. 4, care va cuprinde: a) certificatul de urbanism; b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor; c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii; d) avizele si acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; e) dovada privind achitarea taxelor legale. (11) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru constructiile reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole termenul de emitere a autorizatiei de construire este de 15 zile de la data inregistrarii cererii.

(2) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta, si se intocmeste, se semneaza si se verifica, potrivit legii. (3) In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete, aceasta se restituie solicitantului in termen de 5 zile de la data inregistrarii, cu mentionarea in scris a elementelor necesare in vederea completarii acesteia. (4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. (5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. In aceasta situatie, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie, in conformitate cu proiectul tehnic. (6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei, fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala, se va putea emite o noua autorizatie de construire, fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. (7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni. (8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire, precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. In caz contrar, daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei, data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei. (9) Autorizatia de construire se emite daca sunt indeplinite cumulativ conditiile cerute pentru prezenta lege. Autoritatea emitenta a autorizatiei nu este responsabila pentru eventualele prejudicii ulterioare cauzate de existenta, la momentul emiterii actului, a unor litigii aflate pe rolul instantelor judecatoresti privind imobilul – teren si/sau constructii – apartinand exclusiv solicitantului. (10) Lucrarile de consolidare la cladirile incadrate prin raport de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public se autorizeaza in regim de urgenta, in conditiile prevazute la alin. (16). (11) In conditiile prezentei legi nu se emit autorizatii provizorii. (12) Autorizatiile de construire/desfiintare se emit numai pe baza unei documentatii complete, in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (16). (13) Autorizatia de construire se semneaza de presedintele consiliului judetean sau de primar, dupa caz, de secretar si de arhitectul-sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente, responsabilitatea emiterii autorizatiilor revenind semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii. (14) Valabilitatea autorizatiei se mentine in cazul schimbarii investitorului, inaintea finalizarii lucrarilor, cu conditia respectarii prevederilor acesteia si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire. (15) In situatia in care in timpul executiei lucrarilor, si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind constructia autorizata, care conduc la necesitatea modificarii acesteia, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie, potrivit legii. Pentru obtinerea noii autorizatii de construire solicitantul va depune o documentatie, elaborata cu conditia incadrarii noilor propuneri in prevederile documentatiilor de urbanism aprobate si numai in limitele avizelor si acordurilor obtinute pentru autorizatia initiala. Nu este necesara emiterea unui nou certificat de urbanism. (16) Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie de prima necesitate in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional, inclusiv la constructiile prevazute la art. 3 lit. b), se emite imediat de catre autoritatea administratiei publice abilitata, conform legii, urmand ca documentatia legala necesara sa fie definitivata pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor legale.

(17) Primariile pot dezafecta constructiile, proprietate a unitatii administrativ-teritoriale, aflate in stare avansata de degradare si care pun in pericol siguranta publica, cu exceptia constructiilor monument istoric, pe baza de autorizatie de desfiintare emisa in conditiile alin. (16), cu obligatia de a se intocmi documentatii specifice in conformitate cu prevederile cuprinse in anexa nr. 1. (18) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza potrivit legii. (19) Taxa pentru prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire se calculeaza la 30% din valoarea initiala a taxei de autorizare. (20) Institutiile abilitate prin lege sa emita avize si acorduri in vederea autorizarii lucrarilor de constructii, altele decat cele prevazute la art. 5 alin. (1), au obligatia emiterii acestora in termen de maximum 15 zile de la data inregistrarii cererii/documentatiei, dupa caz, direct structurilor organizate de consiliile judetene si locale sau, dupa caz, solicitantului.

Art. 8. – (1) Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, partiala sau totala, a constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, a instalatiilor si utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de constructii de sustinere a acestora, inchiderea de cariere si exploatari de suprafata si subterane, precum si a oricaror amenajari se fac numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil de la autoritatile prevazute la art. 4. (2) Autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora, potrivit legii, cu exceptiile prevazute la art. 11. Art. 9. – (1) Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice, pe baza carora se intocmesc acestea, se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insusesc si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai din domeniul arhitecturii, constructiilor si instalatiilor pentru constructii, astfel: a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane; b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice, pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si subterane, precum si la instalatiile aferente acestora; c) de conductor arhitect, urbanist si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii. (2) Prevederile alin. (1) se aplica si pentru documentatia de executie. (3) Semnarea documentatiilor de catre persoanele prevazute la alin. (1) angajeaza raspunderea acestora in conditiile legii. Art. 10.

– Pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele asupra carora s-a instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie prevazut in planurile de amenajare a teritoriului si in documentatiile de urbanism aprobate, se va proceda dupa cum urmeaza: a) in zonele construite protejate, in zonele de protectie a monumentelor istorice, definite potrivit legii, si in ansamblurile de arhitectura si siturile arheologice, solicitantul va obtine avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate si aprobate conform legii; b) in cazul lucrarilor de interventii asupra constructiilor monumente istorice, pe langa avizul Ministerului Culturii si Cultelor se vor obtine avizele specifice cerintelor de calitate a constructiilor, potrivit prevederilor legale; c) in zonele naturale protejate, stabilite potrivit legii, in zonele de siguranta si protectie ale amenajarilor hidrotehnice de interes public, precum si in alte arii protejate solicitantul va obtine avizul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor si al Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale; d) in zonele de siguranta si de protectie a infrastructurilor de transport de interes public, precum si in zonele aferente construirii cailor de comunicatie, stabilite prin documentatiile de amenajare a teritoriului si/sau de urbanism, se va obtine si autorizatia Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, conform prevederilor legale;

1) in perimetrele limitrofe constructiilor reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole, delimitate prin planuri urbanistice cu respectarea distantelor prevazute de normele sanitare in vigoare, in care s-a instituit un regim de restrictie privind amplasarea cladirilor de locuit si a obiectivelor

socioeconomice, solicitantul va obtine avizul directiei pentru agricultura si dezvoltare rurala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti. e) in zonele unde s-a instituit alt tip de restrictie solicitantul va obtine avizul organismelor competente.

Art. 11. – (1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora: a) reparatii la imprejmuiri, acoperisuri, invelitori sau terase, atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate; b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara, daca se pastreaza forma, dimensiunile golurilor si tamplariei, inclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari, cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice, in conditiile legii; c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit; d) zugraveli si vopsitorii interioare; e) zugraveli si vopsitorii exterioare, daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor; f) reparatii la instalatiile interioare, la bransamentele si racordurile exterioare, de orice fel, aferente constructiilor, in limitele proprietatii, montarea sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati; g) reparatii si inlocuiri la pardoseli; h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea -, la trotuare, la ziduri de sprijin si la scari de acces, fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive; i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente; j) lucrari de investigare, cercetare, expertizare, conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale, dupa caz; k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa, situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere; l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane, cu avizul administratiei cimitirului. (2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau inchise, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fara fundatii si platforme, precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice. (3) Daca lucrarile prevazute la alin. (1), cu exceptia celor prevazute la lit. e) si j), se executa la constructiile mentionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizatiei de construire. Art. 12. – (1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare, emise cu incalcarea prevederilor legale, pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ, potrivit legii. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, si de catre prefect, inclusiv la sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii. (2) O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si oprirea executarii lucrarilor, pana la solutionarea pe fond a cauzei. CAPITOLUL II Concesionarea terenurilor pentru constructii Art. 13. – (1) Terenurile apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vandute, concesionate ori inchiriate prin licitatie publica, potrivit legii, in conditiile respectarii prevederilor documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, in vederea realizarii de catre titular a constructiei. (2) Terenurile apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se pot concesiona numai in vederea realizarii de constructii sau de obiective de uz si/sau de interes public, cu respectarea documentatiilor de urbanism aprobate potrivit legii. (3) Concesionarea se face pe baza de oferte prezentate de catre solicitanti, cu respectarea prevederilor legale, urmarindu-se valorificarea superioara a potentialului terenului.

Art. 14.

– Pana la reglementarea prin lege a situatiei juridice, nu pot face obiectul concesiunii terenurile libere de constructii, aflate in administrarea consiliilor locale si care pot fi revendicate de fostii proprietari. Art. 15. – Prin exceptie de la prevederile art. 13 alin. (1), terenurile destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica, cu plata taxei de redeventa stabilite potrivit legii, ori pot fi date in folosinta pe termen limitat, dupa caz, in urmatoarele situatii: a) pentru realizarea de obiective de utilitate publica sau de binefacere, cu caracter social, fara scop lucrativ, altele decat cele care se realizeaza de catre colectivitatile locale pe terenurile acestora; b) pentru realizarea de locuinte de catre Agentia Nationala pentru Locuinte, potrivit legii; c) pentru realizarea de locuinte pentru tineri pana la implinirea varstei de 35 de ani; d) pentru stramutarea gospodariilor afectate de dezastre, potrivit legii; e) pentru extinderea constructiilor pe terenuri alaturate, la cererea proprietarului sau cu acordul acestuia; f) pentru lucrari de protejare ori de punere in valoare a monumentelor istorice definite potrivit legii, cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, pe baza documentatiilor de urbanism avizate potrivit legii. Art. 16. – (1) Terenurile prevazute la art. 13, ce fac obiectul licitatiei, se aduc la cunostinta publica de catre primarii unitatilor administrativ-teritoriale unde sunt situate, printr-o publicatie afisata la sediul acestora si tiparita in cel putin doua ziare de larga circulatie, cu minimum 20 de zile inainte de data licitatiei. (2) Publicatiile privind licitatia vor cuprinde data si locul desfasurarii acesteia, suprafata si destinatia terenului, stabilite prin documentatiile de urbanism, precum si taxa anuala minimala de redeventa. (3) Oferta solicitantilor va fi insotita de un studiu de prefezabilitate sau de fezabilitate, dupa caz, cuprinzand in mod obligatoriu elementele tehnice necesare pentru caracterizarea functionalitatii si a capacitatii constructiei, a gradului de ocupare a terenului, precum si a celorlalte elemente cuprinse in certificatul de urbanism. Nu vor fi acceptate decat oferte care corespund prevederilor documentatiilor de urbanism, aprobate potrivit legii. (4) Licitatia se efectueaza, in conditiile legii, de comisiile instituite in acest scop, prin hotarare a consiliilor locale si/sau judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, in conformitate cu competentele de autorizare stabilite la art. 4. Comisiile functioneaza la sediul consiliilor locale in a caror raza administrativ-teritoriala sunt situate terenurile. Art. 17. – Limita minima a pretului concesiunii se stabileste, dupa caz, prin hotararea consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, astfel incat sa asigure recuperarea in 25 de ani a pretului de vanzare al terenului, in conditii de piata, la care se adauga costul lucrarilor de infrastructura aferente. Art. 18. – Terenurile prevazute la art. 13, ce se concesioneaza pentru realizarea de locuinte si spatii construite asociate acestora, in functie de prevederile regulamentelor locale de urbanism, aprobate potrivit legii, vor avea urmatoarele suprafete: a) in localitatile urbane: 1. pana la 450 m2 pentru un apartament intr-o cladire cu parter sau parter si etaj; 2. pana la 300 m2 pentru un apartament intr-o cladire cu parter si etaj, cu doua apartamente; 3. pana la 250 m2 pentru un apartament, in cazul cladirilor cu parter si mai multe etaje, avand cel mult 6 apartamente; 4. pentru cladirile cu mai mult de 6 apartamente, suprafata de teren va fi stabilita potrivit documentatiilor de urbanism; b) in localitatile rurale, pana la 1.000 m2 pentru o locuinta. Art. 19. – Pentru realizarea unei case de vacanta se poate concesiona un teren in suprafata de pana la 250 m2. Art. 20.

– Impotriva licitatiei, pana la momentul adjudecarii, se va putea face contestatie, de catre orice persoana interesata, la judecatoria in a carei raza teritoriala are loc licitatia. Contestatia suspenda desfasurarea licitatiei pana la solutionarea sa definitiva.

Art. 21.

– Pe baza procesului-verbal de adjudecare a licitatiei sau a hotararii consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, pentru situatiile prevazute la art. 15, se va incheia actul

de concesiune, care se va inregistra de catre concesionar in evidentele de publicitate imobiliara, in termen de 10 zile de la data adjudecarii sau emiterii hotararii.

Art. 22. – Concesionarea terenurilor prevazute la art. 13-19 se face in conformitate cu prevederile legii, durata acesteia fiind stabilita de catre consiliile locale, consiliile judetene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, in functie de prevederile documentatiilor de urbanism si de natura constructiei. Art. 23. – (1) Intravilanul localitatilor se stabileste prin planurile generale de urbanism – PUG -, aprobate potrivit legii. (2) Ulterior aprobarii Planului General de Urbanism – PUG – pot fi introduse in intravilanul localitatilor si unele terenuri din extravilan, numai in conditii temeinic fundamentate pe baza de planuri urbanistice zonale – PUZ -, aprobate potrivit legii. (3) Terenurile destinate construirii se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, potrivit legii. CAPITOLUL III Raspunderi si sanctiuni Art. 24. – (1) Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) executarea, fara autorizatie de construire sau de desfiintare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, a lucrarilor prevazute la art. 3 lit. b); b) continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii; c) intocmirea ori semnarea proiectelor tehnice, precum si a proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii pentru alte specialitati decat cele certificate prin diploma universitara, in conditiile prevazute la art. 9. (2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 50.000.000 lei. Art. 25. – In cazul savarsirii faptelor prevazute la art. 24, organele de control prevazute de prezenta lege, care au constatat fapta, sunt obligate sa sesizeze organele de urmarire penala. Art. 26. – (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa fie considerate infractiuni: a) executarea sau desfiintarea, totala ori partiala, fara autorizatie a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor mentionate la lit. b), de catre investitor si executant; b) executarea sau desfiintarea, cu nerespectarea prevederilor autorizatiei si a proiectului tehnic, a lucrarilor prevazute la art. 3, cu exceptia celor prevazute la lit. b), de catre investitor si executant; c) aprobarea furnizarii de utilitati urbane, ca urmare a executarii de lucrari de bransamente si racorduri la retele pentru constructii noi neautorizate; d) mentinerea dupa expirarea termenului prevazut prin autorizatie sau dupa terminarea lucrarilor autorizate ori adaptarea in alte scopuri fata de cele prevazute in autorizatie a constructiilor, lucrarilor si amenajarilor cu caracter provizoriu; e) neaducerea terenului la starea initiala de catre investitor, dupa terminarea lucrarilor prevazute la art. 3 lit. c), precum si nerealizarea lucrarilor de curatare, amenajare ori degajare, dupa caz, a amplasamentului si/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata executiei, o data cu incheierea lucrarilor de baza; f) impiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor si a actelor solicitate; g) neanuntarea datei inceperii lucrarilor de constructii autorizate, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8), precum si depasirea termenului legal prevazut la art. 7 alin. (1); h) emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu contin lista cuprinzand avizele si acordurile legale necesare in raport cu obiectivul de investitii, sau eliberarea acestora cu depasirea termenului legal; i) emiterea de autorizatii de construire/desfiintare: – in lipsa unui drept real asupra imobilului, care sa confere dreptul de a solicita autorizatia de construire/desfiintare; – in lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentatiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;

in baza unor documentatii incomplete sau elaborate in neconcordanta cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care nu contin avizele si acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii; – in lipsa expertizei tehnice privind punerea in siguranta a intregii constructii, in cazul lucrarilor de consolidare; – in baza altor documente decat cele cerute prin prezenta lege; j) neorganizarea si neexercitarea controlului privind disciplina in autorizarea si executarea lucrarilor de constructii de catre compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene si al primariilor, in unitatile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) si (4), precum si neurmarirea modului de indeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (3); k) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii la controlul anterior; l) refuzul nejustificat sau obstructionarea sub orice forma a accesului persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor juridice la documentele prevazute la art. 34 alin. (7); m) depasirea termenului de 15 zile pentru emiterea avizelor si acordurilor necesare in vederea autorizarii lucrarilor de constructii, conform prevederilor art. 7 alin. (20). (2) Contraventiile prevazute la alin. (1), savarsite de persoanele fizice sau juridice, se sanctioneaza cu amenda dupa cum urmeaza: – de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevazute la lit. a); – de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la lit. f); – de la 3.000 lei la 4.000 lei, cele prevazute la lit. c); – de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevazute la lit. b), d) si e); – de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevazute la lit. h) si i); – de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevazute la lit. j) si k); – de la 1.000 lei la 2.000 lei, cele prevazute la lit. l) si m); – de 1.000 lei, cele prevazute la lit. g). (3) Cuantumul amenzilor se actualizeaza anual prin hotarare a Guvernului. (4) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si reprezentantului persoanei juridice. (5) Sanctiunea amenzii pentru faptele prevazute la alin. (1) lit. h) si i) se aplica functionarilor publici responsabili de verificarea documentatiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire sau de desfiintare, precum si semnatarilor, potrivit atributiilor stabilite conform legii.

Art. 27.

– (1) Presedintii consiliilor judetene, primarii si organele de control din cadrul autoritatilor administratiei publice locale si judetene au obligatia sa urmareasca respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale si, in functie de incalcarea prevederilor legale, sa aplice sanctiuni sau sa se adreseze instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala, dupa caz. (2) Arhitectul-sef al judetului si personalul imputernicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmaresc respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului, precum si respectarea disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autorizare a constructiilor. (3) Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1), cu exceptia celor de la lit. h) – m), se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale consiliilor locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor, pentru faptele savarsite in unitatea lor administrativ-teritoriala sau, dupa caz, in teritoriul administrativ al sectoarelor municipiului Bucuresti, potrivit competentelor de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare. (4) Contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. h), i) si j) se constata si se sanctioneaza de catre organele de control ale consiliului judetean, pentru faptele savarsite pe teritoriul judetului respectiv, si, dupa caz, de catre cele ale municipiului Bucuresti.

(5) Procesele-verbale de constatare a contraventiilor, incheiate de organele de control ale administratiei publice locale, se inainteaza, in vederea aplicarii sanctiunii, sefului compartimentului care coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism sau, dupa caz, presedintelui

consiliului judetean ori primarului unitatii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza s-a savarsit contraventia. (6) Contraventiile privind executarea sau desfiintarea constructiilor fara autorizatii, prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a), c) si e), pot fi constatate si de organele de politie. Procesul-verbal de constatare a contraventiei se trimite de indata autoritatii administratiei publice pe teritoriul careia s-a savarsit contraventia, care va aplica sanctiunea potrivit legii.

Art. 28. – (1) O data cu aplicarea amenzii pentru contraventiile prevazute la art. 26 alin. (1) lit. a) si b) se dispune oprirea executarii lucrarilor, precum si, dupa caz, luarea masurilor de incadrare a acestora in prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, intr-un termen stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei. (2) Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente, pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente, avizate si aprobate in conditiile legii, sau, dupa caz, de instanta. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. 3 lit. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor. (3) Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care, la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara. Art. 29. – (1) Controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe intregul teritoriu al tarii, si de inspectoratele teritoriale ale acestuia, care dispun masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege. (2) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau de desfiintare, dupa caz, atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale, a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii, fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise. (3) Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse. In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau locale, dupa caz, au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii. Art. 30. – (1) Cheltuielile pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori, in valoare echivalenta cu o cota de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate, cu exceptia celor prevazute la art. 3 lit. b) si a lacasurilor de cult. (2) Virarea sumelor stabilite conform dispozitiilor alin. (1) se face in contul inspectoratelor teritoriale in constructii, judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, dupa caz, o data cu transmiterea instiintarii privind data inceperii lucrarilor, astfel cum se prevede la art. 7 alin. (8). Intarzierea la plata a cotei prevazute la alin. (1) se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata. Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie. (3) Cota stabilita la alin. (1) se aplica si diferentelor rezultate din actualizarea valorii lucrarilor autorizate, care se face o data cu receptia la terminarea lucrarilor. Art. 31. – Dreptul de a constata contraventiile si de a aplica amenzile prevazute la art. 26 se prescrie in termen de 2 ani de la data savarsirii faptei. Art. 32. – (1) In cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrarilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin. (1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecatoresti pentru a dispune, dupa caz: a) incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei; b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal. (2) In cazul admiterii cererii, instanta va stabili termenele limita de executare a masurilor prevazute la alin. (1). (3) In cazul nerespectarii termenelor limita stabilite, masurile dispuse de instanta, in conformitate cu prevederile alin. (2), se vor duce la indeplinire prin grija primarului, cu sprijinul organelor de politie, cheltuielile urmand sa fie suportate de catre persoanele vinovate.

(4) In situatiile prevazute la art. 24, organele de control vor putea cere instantei sa dispuna, prin hotararea de condamnare, masurile mentionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmarire penala sesizate si, dupa caz, instantei sa dispuna oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal. (5) Persoanele care au beneficiat de subventie pentru construirea unei locuinte si pentru care s-a dispus masura prevazuta la alin. (1) lit. b) vor restitui subventiile primite, cu plata dobanzilor legale pentru perioada in care le-au folosit.

Art. 33. – (1) Prin exceptie de la prevederile art. 32, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului. (2) Procedura prevazuta la alin. (1) se poate declansa din oficiu de autoritatea administratiei publice de pe raza unitatii administrativ-teritoriale unde se afla constructia sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului apartinand domeniului public sau privat al statului. (3) In cazul neindeplinirii de catre autoritatea administratiei publice competente a procedurii de desfiintare, in termen de 15 zile calendaristice de la data solicitarii prevazute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului apartinand domeniului public ori privat al statului va putea trece de indata la desfiintarea constructiilor executate fara autorizatie de construire. (4) Prin exceptie de la prevederile art. 32, constructiile executate fara autorizatie de construire pe terenuri apartinand domeniului public sau privat al judetelor, oraselor ori comunelor vor putea fi desfiintate pe cale administrativa de autoritatea administratiei publice competente, fara sesizarea instantelor judecatoresti si pe cheltuiala contravenientului. (5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autoritatile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societati comerciale specializate in astfel de lucrari, in conditiile legii. Art. 34. – (1) Studiile de teren si documentatiile elaborate pentru realizarea investitiilor de orice fel, a elementelor de infrastructura, de gospodarie comunala, precum si a lucrarilor de amenajare a teritoriului si de urbanism – studii si proiecte de sistematizare elaborate inainte de 1990 la comanda fostelor consilii populare sau a altor institutii ale statului – sunt si raman proprietate publica a judetului sau a municipiului Bucuresti. (2) In intelesul prezentei legi, prin studiile si documentatiile mentionate la alin. (1) se intelege exemplarul-martor compus din piesele scrise: tema de proiectare, memorii generale si pe specialitati, breviare de calcul, avizele si acordurile obtinute, precum si piesele desenate. (3) Arhivele cuprinzand studiile si documentatiile mentionate la alin. (1), intrate, la constituire, in patrimoniul societatilor comerciale infiintate pe structura fostelor unitati de proiectare judetene si din municipiul Bucuresti, se gestioneaza, potrivit legii, de catre consiliile judetene, respectiv de Primaria Municipiului Bucuresti. (4) Inventarierea arhivelor se face de catre comisii constituite in acest scop prin hotarari ale consiliilor judetene, respectiv ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (5) Refuzul inventarierii si/sau al predarii studiilor si documentatiilor se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii Arhivelor Nationale nr. 16/1996, cu modificarile ulterioare. (6) In situatia refuzului predarii arhivelor, consiliile judetene si/sau Primaria Municipiului Bucuresti, dupa caz, se vor adresa in termen de 90 de zile instantelor judecatoresti, care vor solutiona cererile in procedura de urgenta, potrivit legii. Actiunea in instanta este scutita de taxa de timbru. (7) Accesul persoanelor fizice sau al reprezentantilor persoanelor juridice la arhivele cuprinzand documentatiile prevazute la alin. (1), precum si la documentatiile de urbanism elaborate ulterior acestora si gestionate de administratiile publice locale, in vederea intocmirii documentatiilor de executie, se stabileste prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Art. 35. – (1) In conditiile prezentei legi, descrierea faptei ce constituie contraventie se face cu indicarea locului, datei si orei constatarii, in conformitate cu dispozitiile art. 31. (2) Impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia. Plangerea suspenda executarea sanctiunii amenzii, dar nu suspenda masura de oprire a executarii lucrarilor, dispusa o data cu aplicarea sanctiunii contraventionale, in conditiile art. 28 alin. (1) si ale art. 29 alin. (2).

(3) In masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel, sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor art. 28 si 29.*)

CAPITOLUL IV Dispozitii finale si tranzitorii Art. 36. – (1) Persoanele fizice si juridice, care beneficiaza de teren in conditiile prezentei legi, sunt obligate sa solicite emiterea autorizatiei de construire si sa inceapa constructia in termen de cel mult un an de la data obtinerii actului de concesionare a terenului. (2) In caz de incalcare a obligatiei prevazute la alin. (1) concesionarea isi pierde valabilitatea. Art. 37. – (1) Persoanele fizice si juridice care realizeaza lucrari de constructii in conditiile prezentei legi au obligatia de a executa integral lucrarile pana la termenul prevazut in autorizatie. (2) Lucrarile de constructii autorizate se considera finalizate daca s-au realizat toate elementele prevazute in autorizatie si daca s-a efectuat receptia la terminarea lucrarilor. Efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor este obligatorie pentru toate tipurile de constructii autorizate, inclusiv in situatia realizarii acestor lucrari in regie proprie. Receptia la terminarea lucrarilor se face cu participarea reprezentantului administratiei publice, desemnat de emitentul autorizatiei de construire. (3) La terminarea lucrarilor, beneficiarul autorizatiei de construire are obligatia sa regularizeze taxa pentru autorizatia de construire, potrivit legii. (4) O data cu regularizarea taxei prevazute la alin. (3), beneficiarii autorizatiilor de construire vor regulariza si celelalte cote prevazute de lege. (5) Constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor, potrivit legii, nu se considera finalizate si nu pot fi intabulate in cartea funciara. In aceasta situatie se aplica in continuare sanctiunile prevazute de lege. Art. 38. – (1) Sunt de utilitate publica lucrarile privind constructiile care nu mai pot fi finalizate conform prevederilor autorizatiei de construire, inclusiv terenurile aferente acestora. (2) In vederea realizarii lucrarilor prevazute la alin. (1), autoritatea administratiei publice locale pe teritoriul careia se afla constructiile va aplica prevederile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica, iar imobilele pot fi trecute din proprietatea publica in proprietatea privata si valorificate, in conditiile legii. Art. 39. – Toate constructiile proprietate particulara, realizate in conditiile prezentei legi, se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului prevazut in autorizatia de construire. Art. 40. – (1) In cazul cand intr-o cladire se realizeaza mai multe apartamente si suprafete locative cu alta destinatie, proprietarii acestora dobandesc si o cota-parte de proprietate asupra tuturor partilor de constructie si instalatii, precum si asupra tuturor dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decat in comun, indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor. (2) O data cu dreptul de proprietate asupra constructiilor, in situatia celor realizate in cladiri cu mai multe apartamente, proprietarul dobandeste si o cota-parte din dreptul de concesiune asupra terenului apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale. (3) Cotele-parti prevazute la alineatele precedente se determina proportional cu suprafata construita a locuintelor, a caselor de vacanta ori a suprafetelor cu alta destinatie din cladire, dupa caz. Art. 41. – Dreptul de concesiune asupra terenului se transmite in caz de succesiune sau de instrainare a constructiei pentru a carei realizare acesta a fost constituit. In aceleasi conditii se transmite si autorizatia de construire. Art. 42.

– (1) Autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie in scopul asigurarii cerintelor de rezistenta, stabilitate si siguranta in exploatare a constructiilor asupra carora au intervenit factori distructivi de origine naturala sau umana se emite pentru consolidarea intregii constructii.

(2) Emiterea autorizatiei de construire in vederea executarii lucrarilor de interventie pentru consolidarea constructiilor cu destinatia de locuinte, a monumentelor istorice inscrise in listele oficiale,

indiferent de proprietar, cu exceptia celor in care se desfasoara activitati comerciale, precum si a lacasurilor de cult este scutita de taxa de autorizare.

Art. 43. – Prin exceptie de la prevederile art. 4, autorizarea executarii lucrarilor de constructii: a) cu caracter militar se face de catre ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale interesate, in baza unor proceduri stabilite impreuna cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei; b) aferente infrastructurii de transport rutier de interes national se face de catre Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, prin directia de specialitate, cu respectarea prevederilor legii privind unele masuri prealabile lucrarilor de constructie de drumuri de interes national, judetean si local si ale normelor metodologice de aplicare a acesteia. Art. 44. – (1) In conditiile prezentei legi, in vederea realizarii unui cadru legislativ unitar privind autorizarea lucrarilor de constructii, toate reglementarile tehnice – norme, normative, instructiuni -, cu aplicabilitate in domeniul constructiilor si urbanismului, elaborate de ministere si de alte organe centrale, se transmit in mod obligatoriu spre avizare Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului. (2) Ministerele si celelalte organe centrale care au elaborat reglementari tehnice, potrivit prevederilor alin. (1), au obligatia de a le transmite Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, in vederea avizarii in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi, sub sanctiunea incetarii aplicabilitatii acestora. Art. 45. – (1) In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, precum si consiliile locale municipale, orasenesti si ale sectoarelor municipiului Bucuresti vor organiza, in cadrul aparatului propriu, structuri de specialitate pentru indeplinirea atributiilor aflate in responsabilitatea arhitectului-sef, functionar public cu functie de conducere, seful compartimentului/structurii de specialitate, cu atributii in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii, si pentru: a) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si urbanism, precum si eliberarea certificatelor de urbanism; b) obtinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbanism, necesare in vederea emiterii acordului unic; c) intocmirea si eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare; d) organizarea si exercitarea controlului propriu privind disciplina in constructii. (2) Consiliul local al comunei poate organiza structuri de specialitate la nivelul aparatului propriu, in conditiile prevazute la alin. (1), in baza unei hotarari adoptate in acest sens. (3) Structurile de specialitate constituite in cadrul consiliilor judetene acorda asistenta tehnica de specialitate, analizeaza si avizeaza documentatiile depuse pentru certificatele de urbanism si autorizatiile de construire din competenta de emitere a primarilor comunelor care nu au constituite structuri de specialitate, in conditiile prevederilor alin. (2) si ale art. 4 alin. (1) lit. f), la cererea acestora. (4) In cazul in care, din cauza lipsei de specialisti, nu se pot constitui structurile de specialitate prevazute la alin. (1) la nivelul oraselor sau al municipiilor se vor aplica in mod corespunzator prevederile alin. (3). (5) Functia de arhitect-sef, prevazuta la alin. (1), se inscrie in nomenclatorul functiilor de conducere din cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene si locale si se echivaleaza dupa cum urmeaza: a) sef de departament sau director general, pentru arhitectul-sef al municipiului Bucuresti, respectiv pentru arhitectul-sef al judetului, arhitectii-sefi ai municipiilor, precum si ai sectoarelor municipiului Bucuresti; b) sef serviciu, pentru arhitectii-sefi ai oraselor; c) sef birou, pentru persoanele cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariilor de comuna, sefi ai structurilor de specialitate organizate la nivelul acestora, in conditiile prevazute la alin. (2). (6) Pentru constituirea bancii de date, toti posesorii de retele tehnico-edilitare, supra- si subterane sunt obligati sa transmita administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti planurile cadastrale cuprinzand traseele retelelor existente pe teritoriul judetului si al localitatilor, respectiv al municipiului Bucuresti. Aceste planuri vor fi puse de Primaria Municipiului Bucuresti la dispozitie primariilor de sector.

Art. 46.

– Abrogat. Art. 47. – Anexa nr. 1 privind continutul-cadru al proiectului pentru autorizarea lucrarilor de constructii si anexa nr. 2 privind definirea unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii fac parte integranta din prezenta lege. Art. 48. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte si vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie, publicata in Buletinul Oficial nr. 46 din 31 martie 1973, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 880 din 16 iulie 1973 pentru stabilirea masurilor de executare a dispozitiilor Legii nr. 4/1973 privind dezvoltarea constructiei de locuinte, vanzarea de locuinte din fondul de stat catre populatie si construirea de case de odihna proprietate personala, publicata in Buletinul Oficial nr. 108 din 20 iulie 1973, Decretul nr. 144/1958 privind reglementarea eliberarii autorizatiilor de construire, reparare si desfiintare a constructiilor, precum si a celor referitoare la instrainarile si impartelile terenurilor cu sau fara constructii, publicat in Buletinul Oficial nr. 15 din 29 martie 1958, Decretul nr. 545/1958 privind reglementarea amplasarii constructiilor, precum si a trecerii in proprietatea statului a terenurilor si constructiilor necesare efectuarii unor lucrari sau unor actiuni de interes de stat, publicat in Buletinul Oficial nr. 41 din 30 decembrie 1958, Hotararea Consiliului de Ministri nr. 2.490/1969 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind amplasarea si autorizarea construirii, repararii si desfiintarii constructiilor si a altor lucrari, publicata in Buletinul Oficial nr. 158 din 31 decembrie 1969, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi se abroga. Art. III. – La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga litera c) a articolului 48 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.”; – art. II alin. (2) din Legea nr. 199/2004: „(2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului va modifica Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.943/2001, cu modificarile ulterioare.”

ANEXA Nr. 1 CONTINUTUL-CADRU al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii

Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se elaboreaza de proiectanti autorizati, persoane fizice sau juridice, in conditiile prevederilor art. 9 din prezenta lege, si este extras din proiectul tehnic intocmit conform prevederilor legale in vigoare, in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism, cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii se intocmeste pentru: – autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C.; – autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D.; – autorizarea executarii organizarii lucrarilor – P.O.E. Continutul-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii cuprinde opisul pieselor scrise si desenate, necesar a fi prezentate spre autorizare. In situatii cu totul exceptionale, in functie de complexitatea investitiei supuse autorizarii, structurile de specialitate constituite potrivit prezentei legi vor putea cere prin certificatul de urbanism si alte elemente tehnice cu rol de precizare suplimentara, care sa fie cuprinse in cadrul Proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii – P.A.C./P.A.D. A. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C. I. Piese scrise 1. Lista si semnaturile proiectantilor Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale: Descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de constructii, facandu-se referiri la: – amplasamentul, topografia acestuia, trasarea lucrarilor; – clima si fenomenele naturale specifice; – geologia si seismicitatea; – categoria de importanta a obiectivului. 2.2. Memorii pe specialitati Descrierea lucrarilor de: – arhitectura; – structura; – instalatii; – dotari si instalatii tehnologice, dupa caz; – amenajari exterioare si sistematizare verticala. 2.3. Date si indici care caracterizeaza investitia proiectata, cuprinsi in anexa la cererea pentru autorizare: – suprafetele – construita desfasurata, construita la sol si utila; – inaltimile cladirilor si numarul de niveluri; – volumul constructiilor; – procentul de ocupare a terenului – P.O.T.; – coeficientul de utilizare a terenului – C.U.T. 2.4. Devizul general al lucrarilor, intocmit in conformitate cu prevederile legale in vigoare 2.5. Anexe la memoriu 2.5.1. Studiul geotehnic 2.5.2. Referatele de verificare a proiectului, in conformitate cu legislatia in vigoare privind calitatea in constructii, intocmite de verificatori atestati de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si agreati de investitor. 2.5.3. Fise tehnice necesare obtinerii avizelor in vederea emiterii acordului unic din competenta emitentului autorizatiei, potrivit legii, cerute prin certificatul de urbanism.

2.5.4. Documentatiile specifice necesare pentru obtinerea, prin grija emitentului autorizatiei, a avizelor si acordurilor privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei. 2.5.5. Avize specifice cerute prin certificatul de urbanism, ca urmare a conditiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investitiei, obtinute in prealabil de solicitant – avizul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, Ministerului Culturii si Cultelor, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Administratiei si Internelor, Serviciului Roman de Informatii, al altor organisme ale administratiei centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, dupa caz, conform reglementarilor legale in vigoare. 2.5.6. Acordul vecinilor, conform prevederilor legale in vigoare, exprimat in forma autentica, pentru constructiile noi, amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate – si numai daca sunt necesare masuri de interventie pentru protejarea acestora -, pentru lucrari de constructii necesare in vederea schimbarii destinatiei in cladiri existente, precum si in cazul amplasarii de constructii cu alta destinatie decat cea a cladirilor invecinate.

II. Piese desenate 1. Planuri generale 1.1. Plan de incadrare in teritoriu – plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie*), intocmita la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz __________ *) Conform art. 3 din Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 509 din 7 iunie 2004, s-a infiintat Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, prin reorganizarea Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie, iar oficiile judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti s-au reorganizat in oficii de cadastru si publicitate imobiliara la nivelul fiecarui judet si in municipiul Bucuresti. Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara a fost organizata si functioneaza in temeiul Hotararii Guvernului nr. 1.210/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 718 din 9 august 2004. 1.2. Plan de situatie – privind amplasarea obiectivelor investitiei – plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:  parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism, descrisa prin totalitatea elementelor topografice determinante pentru suprafata, lungimea laturilor, unghiuri, inclusiv pozitia si inaltimea la coama a calcanelor limitrofe, precum si pozitia reperelor fixe si mobile de trasare;  amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine, se vor desfiinta sau se vor construi;  cotele constructiilor proiectate si mentinute, pe cele trei dimensiuni (cotele 0,00; cote de nivel; distante de amplasare; axe; cotele trotuarelor, aleilor, platformelor etc.);  denumirile si destinatiile fiecarui corp de constructie;  sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;  accesele pietonale si carosabile din incinta si cladiri, plantatiile prevazute. 1.3. Planul privind constructiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor – radier si capac -, si va fi redactat la scara 1:500. In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile proprii prevazute prin proiect, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare. 2. Planse pe specialitati 2.1. Arhitectura Piesele desenate de arhitectura vor cuprinde plansele principale privind arhitectura fiecarui obiect, redactate la scara 1:50 sau 1:100, dupa cum urmeaza:

planurile cotate ale tuturor nivelurilor subterane si supraterane, cu indicarea functiunilor, dimensiunilor si a suprafetelor; – planurile acoperisurilor – terasa sau sarpanta -, cu indicarea pantelor de scurgere a apelor meteorice si a modului de colectare a acestora, inclusiv indicarea materialelor din care se executa invelitorile; – sectiuni caracteristice – in special pe linia de cea mai mare panta, acolo unde este cazul -, care sa cuprinda cota 0,00, cotele tuturor nivelurilor, inaltimile determinante ale acoperisului – cotele la coama si la cornisa -, fundatiile cladirilor invecinate la care se alatura constructiile proiectate; – toate fatadele, cu indicarea materialelor si finisajelor, inclusiv culorile, cotate si cu indicarea racordarii la nivelul terenului amenajat; – in situatia integrarii constructiilor intr-un front existent, se va prezenta si desfasurarea stradala prin care se va arata modul de integrare a acestora in tesutul urban existent. 2.2. Structura 2.2.1. Planul fundatiilor Se redacteaza la scara 1:50 si va releva: – modul de respectare a conditiilor din studiul geotehnic; – masurile de protejare a fundatiilor cladirilor invecinate, la care se alatura constructiile proiectate. 2.2.2. Detalii de fundatii 2.2.3. Proiect de structura complet Se prezinta pentru constructii cu mai multe subsoluri si cel putin 10 niveluri. 2.3. Instalatii 2.3.1. Schemele instalatiilor Se prezinta parametrii principali si schemele functionale ale instalatiilor proiectate. 2.4. Dotari si instalatii tehnologice In situatia in care investitia urmeaza sa functioneze pe baza unor dotari si instalatii tehnologice, determinante pentru configuratia planimetrica a constructiilor, se vor prezenta: 2.4.1. Desene de ansamblu 2.4.2. Scheme ale fluxului tehnologic Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II „Piese desenate” va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.

B. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D. I. Piese scrise 1. Lista si semnaturile proiectantilor Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund. 2. Memoriu 2.1. Date generale Descrierea constructiei care urmeaza sa fie desfiintata: – scurt istoric: anul edificarii, mesteri cunoscuti, alte date caracteristice; – descrierea structurii, a materialelor constituente, a stilului arhitectonic; – mentionarea si descrierea elementelor patrimoniale sau decorative care urmeaza a se preleva; – fotografii color – format 9 x 12 cm – ale tuturor fatadelor, iar acolo unde este cazul se vor prezenta desfasurari rezultate din asamblarea mai multor fotografii; – descrierea lucrarilor care fac obiectul proiectului pentru autorizarea lucrarilor de desfiintare. 2.2. Fise tehnice cuprinzand elementele de aviz necesare emiterii acordului unic, obtinute prin grija emitentului autorizatiei si cerute prin certificatul de urbanism. II. Piese desenate 1. Plan de incadrare in teritoriu – plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:10.000, 1:5.000, 1:2.000 sau 1:1.000, dupa caz. 2. Plan de situatie a imobilelor – plansa pe suport topografic vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie, intocmita la scarile 1:2.000, 1:1.000, 1:500, 1:200 sau 1:100, dupa caz, prin care se precizeaza:

 parcela cadastrala pentru care a fost emis certificatul de urbanism;  amplasarea tuturor constructiilor care se vor mentine sau se vor desfiinta;  modul de amenajare a terenului dupa desfiintarea constructiilor;  sistematizarea pe verticala a terenului si modul de scurgere a apelor pluviale;  plantatiile existente si care se mentin dupa desfiintare. Pe plansa se vor indica in mod distinct elementele existente, cele care se desfiinteaza si cele propuse – plan de situatie, constructii noi sau umpluturi de pamant, plantatii etc., dupa caz. 3. Planul privind constructiile subterane Va cuprinde amplasarea acestora, in special a retelelor de utilitati urbane din zona amplasamentului: trasee, dimensiuni, cote de nivel privind pozitionarea caminelor – radier si capac -, si va fi redactat la scara 1:500. In cazul lipsei unor retele publice de echipare tehnico-edilitara se vor indica instalatiile proprii, in special cele pentru alimentare cu apa si canalizare. 4. Releveul constructiilor care urmeaza sa fie desfiintate Plansele se vor redacta la o scara convenabila – 1:100 sau 1:50 – care sa permita evidentierea spatiilor si a functiunilor existente, cu indicarea cotelor, suprafetelor si a materialelor existente: – planurile tuturor nivelurilor si planul acoperisului; – principalele sectiuni: transversala, longitudinala, alte sectiuni caracteristice, dupa caz; – toate fatadele. In situatia in care desfiintarea necesita operatiuni tehnice complexe, se va prezenta si proiectul de organizare a lucrarilor. Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II „Piese desenate” va avea in partea dreapta jos un cartus care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.

C. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – P.O.E. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor – P.O.E. – este necesar in toate cazurile in care se realizeaza o investitie. In situatia in care acesta nu se prezinta impreuna cu proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, se va obtine o autorizatie de construire separata de cea pentru investitia propriu-zisa. Proiectul de organizare a executiei lucrarilor trebuie sa cuprinda descrierea tuturor lucrarilor provizorii pregatitoare si necesare in vederea asigurarii tehnologiei de executie a investitiei, atat pe terenul aferent investitiei, cat si pe spatiile ocupate temporar in afara acestuia, inclusiv cele de pe domeniul public, dupa cum urmeaza: I. Piese scrise 1. Lista si semnaturile proiectantilor Se completeaza cu numele in clar si calitatea proiectantilor, precum si cu partea din proiect pentru care raspund. 2. Memoriu Acesta va cuprinde: – descrierea lucrarilor provizorii: organizarea incintei, modul de amplasare a constructiilor, amenajarilor si depozitelor de materiale; – asigurarea si procurarea de materiale si echipamente; – asigurarea racordarii provizorii la reteaua de utilitati urbane din zona amplasamentului; – precizari cu privire la accese si imprejmuiri; – precizari privind protectia muncii. Elementele tehnice de avizare privind racordarea provizorie la utilitatile urbane din zona, necesare in vederea obtinerii acordului unic, se vor prezenta in cadrul fiselor tehnice intocmite in Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii – P.A.C. sau P.A.D., dupa caz. II. Piese desenate Plan general a) la lucrarile de mai mare amploare se redacteaza o plansa realizata conform planului de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei, cuprinzand amplasamentul investitiei si toate amenajarile si constructiile provizorii necesare realizarii acesteia;

b) la lucrarile de mai mica amploare elementele de organizare a executiei lucrarilor vor putea fi prezentate si in planul de situatie privind amplasarea obiectivelor investitiei al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii. Fiecare plansa prezentata in cadrul sectiunii II „Piese desenate” va avea in partea dreapta jos un cartus, care va cuprinde: numele firmei sau al proiectantului elaborator, numarul de inmatriculare sau numarul autorizatiei, dupa caz, titlul proiectului si al plansei, numarul proiectului si al plansei, data elaborarii, numele, calitatea si semnatura elaboratorilor si ale sefului de proiect.

ANEXA Nr. 2 DEFINIREA unor termeni de specialitate utilizati in cuprinsul legii  Acord unic

Documentul cu valoare de aviz conform, necesar pentru elaborarea si emiterea autorizatiei de construire/desfiintare, intocmit in baza concluziilor si propunerilor rezultate ca urmare a examinarii si aprobarii documentatiilor tehnice depuse in vederea autorizarii, insumand conditiile si recomandarile formulate prin: a) avizele si acordurile pentru utilitati urbane privind racordarea obiectivului si a organizarii executiei lucrarilor la retelele de utilitati urbane (apa/canal, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban); b) avizele si acordurile specifice privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei. Acordul unic se elaboreaza de structurile de specialitate constituite sub autoritatea administratiei publice locale, in conditiile prevederilor art. 5 alin. (1).  Autorizatia de construire/desfiintare Actul de autoritate al administratiei publice locale – consilii judetene si consilii locale municipale, orasenesti si comunale -, pe baza caruia se pot realiza lucrari de constructii. Procedura de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare este reglementata prin prezenta lege si prin normele metodologice elaborate de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului.  Anexe gospodaresti Constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, menite sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta. In categoria anexelor gospodaresti, de regula in mediul rural, sunt cuprinse: bucatarii de vara, grajduri pentru animale mari, patule, magazii, depozite si altele asemenea. In mod similar, sunt asimilabile notiunii de anexe gospodaresti si garajele, serele, piscinele si altele asemenea.  Anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole Constructiile situate in zone izolate in extravilan si indepartate de localitatea de resedinta a lucratorilor agricoli, menite sa adaposteasca masini agricole, utilaje, mici ateliere, scule, alte bunuri ale acestora, inclusiv animale, precum si spatii pentru cazare temporara pe timpul campaniilor agricole.  Avizare/aprobare Avizare – procedura de analiza si de exprimare a punctului de vedere al unei comisii tehnice din structura ministerelor, a administratiei publice locale ori a altor organisme centrale sau teritoriale interesate, avand ca obiect analiza solutiilor functionale, a indicatorilor tehnico-economici si sociali ori a altor elemente prezentate prin documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism sau prin proiectul pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii – extras din proiectul tehnic (P.Th.) pe baza caruia se vor executa lucrarile. Avizarea se concretizeaza printr-un act (aviz favorabil sau nefavorabil) care are caracter tehnic de obligativitate. Aprobare – optiunea forului deliberativ al autoritatii competente de insusire a propunerilor din documentatiile prezentate si sustinute de avizele tehnice favorabile, prealabil emise. Prin actul de aprobare se confera documentatiilor putere de aplicare, constituindu-se astfel ca temei juridic in vederea realizarii programelor de dezvoltare teritoriala si urbanistica, precum si al autorizarii lucrarilor de executie a obiectivelor de investitii.  Cladiri de importanta redusa Constructii cu functii obisnuite, cu un grad de risc scazut, care afecteaza un numar redus de oameni: a) cladiri de locuit cu S+P+1E, cu maximum 6apartamente, inclusiv anexele gospodaresti ale acestora; b) cladiri pentru invatamant cu cel mult 4 unitati functionale; c) dispensare comunale fara stationar; d) sedii administrative in mediul rural: primarii, posturi de politie, cooperative de credit rural, biblioteci, oficii postale si altele asemenea;

e) cladiri pentru comert si alimentatie publica, cu o suprafata de pana la 200 m

2 si cu deschideri pana la 6 m; f) hale si ateliere pentru activitati mestesugaresti care nu genereaza vibratii, cu o suprafata de pana la 200 m2 si deschideri pana la 6 m; g) dependinte si anexe gospodaresti: garaje, bucatarii de vara, grajduri, suri si altele asemenea; h) constructii cu caracter provizoriu.  Constructii cu caracter provizoriu Constructiile autorizate ca atare, indiferent de natura materialelor utilizate, care, prin specificul functiunii adapostite ori datorita cerintelor urbanistice impuse de autoritatea publica, au o durata de existenta limitata, precizata si prin autorizatia de construire. De regula, constructiile cu caracter provizoriu se realizeaza din materiale si alcatuiri care permit demontarea rapida in vederea aducerii terenului la starea initiala (confectii metalice, piese de cherestea, materiale plastice ori altele asemenea) si sunt de dimensiuni reduse. Din categoria constructiilor cu caracter provizoriu fac parte: chioscuri, tonete, cabine, locuri de expunere situate pe caile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, copertine, pergole ori altele asemenea. In sensul prezentei legi realizarea constructiilor provizorii se autorizeaza in aceleasi conditii in care se autorizeaza constructiile definitive.  Constructii speciale Constructiile cu caracter militar care se autorizeaza in conditiile prevazute la art. 43.  Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism Ansamblurile de documente scrise si desenate, referitoare la un teritoriu definit, prin care se analizeaza situatia existenta si se stabilesc obiectivele, actiunile si masurile de dezvoltare pe o perioada determinata. Structura documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism cuprinde: a) planurile de amenajare a teritoriului; b) planurile urbanistice; c) regulamentele locale de urbanism. Definirea si continutul-cadru al documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism se fac prin legea amenajarii teritoriului si urbanismului.  Drept de executie a lucrarilor de constructii Dreptul real sau, dupa caz, dreptul de creanta privind imobilul, care confera titularului dreptul de a obtine, potrivit legii, din partea autoritatii competente, autorizatia de construire sau de desfiintare. Dovada dreptului asupra imobilului se face prin actul, denumit titlu, prin care se atesta dreptul de proprietate (precum contractul de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificatul de mostenitor, actul administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca) sau printr-un contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat. Emiterea autorizatiei de construire in baza unui contract de inchiriere se poate face numai pentru constructii cu caracter provizoriu si cu acordul expres al proprietarului de drept.  Firma Elementul constructiv aplicabil pe cladire sau independent, pe care se inscriptioneaza date de identificare a unei institutii publice, societati comerciale, fundatii, denumirea comerciala, obiectul de activitate sau orice alt text specific, sub care o persoana fizica sau juridica isi exercita activitatea intr-o cladire sau intr-o incinta.  Instalatii aferente constructiilor Totalitatea conductelor si echipamentelor care asigura utilitatile necesare functionarii constructiilor, situate in interiorul limitei de proprietate, de la bransament/racord (inclusiv) la utilizatori, indiferent daca acestea sunt sau nu incorporate in constructie. Instalatiile aferente constructiilor se autorizeaza impreuna cu acestea sau, dupa caz, separat.  Intravilanul localitatii Teritoriul care constituie o localitate se determina prin Planul urbanistic general (PUG) si cuprinde ansamblul terenurilor de orice fel, cu/fara constructii, organizate si delimitate ca trupuri independente, plantate, aflate permanent sub ape, aflate in circuitul agricol sau avand o alta destinatie, inauntrul caruia este permisa realizarea de constructii, in conditiile legii.

Intravilanul se poate dezvolta prin extinderea in extravilan numai pe baza de planuri urbanistice zonale (PUZ), legal aprobate, integrandu-se ulterior in Planul urbanistic general (PUG) al localitatii.

 Extravilanul localitatii Teritoriul cuprins intre limita intravilanului si limita administrativ-teritoriala a unitatii de baza (municipiu, oras, comuna), inauntrul caruia autorizarea executarii lucrarilor de constructii este restrictionata, in conditiile prezentei legi.  Imprejmuiri Constructiile definitive sau provizorii, cu rolul de a delimita suprafete, arii sau parcele asupra carora exista forme de proprietate, executate pentru protectie impotriva intruziunilor, realizate din diferite materiale – beton, caramida, piatra, lemn, metal, inclusiv sarma ghimpata intinsa pe bulumaci -, ori prin plantii specifice.  Lucrari de constructii Operatiunile specifice prin care: – se realizeaza constructii de orice fel – civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane si aeriene, cai de comunicatii, lucrari ingineresti, de arta etc.; – se desfiinteaza astfel de constructii prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc.  Lucrari de modificare Lucrari de interventii asupra elementelor constructive, structurale si/sau nestructurale, avand ca efect modificarea (totala sau in parte) a acestora, privind: – modificarea planimetriei interioare sau exterioare; – modificarea volumetriei. In toate cazurile este necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu respectarea prevederilor legale privind calitatea in constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire.  Lucrari specifice la caile de comunicatie, care nu necesita autorizatie de construire Lucrarile de intretinere care nu necesita proiect si deviz general, constand dintr-un complex de lucrari care se executa in mod permanent, in vederea mentinerii constructiilor-instalatiilor in conditii tehnice corespunzatoare desfasurarii continue, confortabile si in deplina siguranta a circulatiei, la nivelul traficului maxim.  Mobilier urban Elementele functionale si/sau decorative amplasate in spatiile publice care, prin alcatuire, aspect, amplasare, confera personalitate aparte zonei sau localitatii. Prin natura lor piesele de mobilier urban sunt asimilate constructiilor daca amplasarea lor se face prin legare constructiva la sol (fundatii platforme de beton, racorduri la utilitati urbane, cu exceptia energiei electrice), necesitand emiterea autorizatiei de construire. Fac parte din categoria mobilier urban: jardiniere, lampadare, banci, bazine, pavaje decorative, pergole, cabine telefonice si altele asemenea.  Parcelare Operatiunea de proiectare urbanistica prin care se determina divizarea uneia sau mai multor proprietati funciare distincte, destinate construirii, in scopul atribuirii, concesionarii sau vanzarii loturilor rezultate.  Proiect tehnic (P.Th.) Documentatia – piese scrise si desenate -, care cuprinde solutiile tehnice si economice de realizare a obiectivului de investitii si pe baza careia se executa lucrarile autorizate.  Proiect pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, necesar emiterii autorizatiei de construire, este extras din proiectul tehnic (P.Th.) si se elaboreaza in conditiile prevederilor prezentei legi si in conformitate cu continutul-cadru cuprins in anexa nr. 1.  Receptia lucrarilor Receptia lucrarilor constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si este actul prin care se certifica finalizarea lucrarilor executate in conformitate cu prevederile proiectului tehnic si cu detaliile de executie. Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si de instalatii se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la interventii in timp asupra constructiilor existente, conform legii. Receptia lucrarilor de constructii se realizeaza in doua etape, potrivit prevederilor legale in vigoare, dupa cum urmeaza: – receptia la terminarea lucrarilor;

receptia finala.

 Schimbare de destinatie In intelesul prevederilor art. 3, este necesara emiterea unei autorizatii de construire si/sau de desfiintare, dupa caz, numai in situatia in care pentru realizarea schimbarii de destinatie a spatiilor sunt necesare lucrari de constructii pentru care legea prevede emiterea autorizatiei de construire.  Zone protejate

Teritoriile delimitate geografic, in cuprinsul carora se afla elemente sau ansambluri ale patrimoniului natural sau cultural cu valoare deosebita. In raport cu natura elementelor de patrimoniu, zonele protejate sunt: a) zone naturale protejate, instituite pentru protejarea si punerea in valoare a patrimoniului natural cu valoare deosebita; b) zone construite protejate, instituite pentru salvarea, protejarea si punerea in valoare a patrimoniului construit, cu valoare istorica, culturala sau memorialistica deosebita.

LEGEA nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii

Textul actului publicat in M.Of. nr. 12/24 ian. 1995
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale Legea 10/1995
Legea constructiilor

Art. 1. – Calitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intreaga durata de existenta, a exigentelor utilizatorilor si colectivitatilor. Exigentele privind calitatea instalatiilor si a echipamentelor tehnologice de productie se stabilesc si se realizeaza pe baza de reglementari specifice fiecarui domeniu de activitate.

Art. 2. – Prevederile prezentei legi se aplica constructiilor de orice categorie si instalatiilor aferente acestora – indiferent de forma de proprietate sau destinatie – denumite in continuare constructii, precum si lucrarilor de modernizare, modificare, transformare, consolidare si de reparatii ale acestora.
Sunt exceptate cladirile pentru locuinte cu parter si parter plus un etaj si anexele gospodaresti situate in mediul rural si in satele ce apartin oraselor, precum si constructiile provizorii.

Art. 3. – Prin prezenta lege se instituie sistemul calitatii in constructii, care sa conduca la realizarea si exploatarea unor constructii de calitate corespunzatoare, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator.

Art. 4. – Sistemul calitatii in constructii se aplica in mod diferentiat in functie de categoriile de importanta ale constructiilor, conform regulamentelor si procedurilor de aplicare a fiecarei componente a sistemului.
Clasificarea in categorii de importanta a constructiilor se face in functie de complexitate, destinatie, mod de utilizare, grad de risc sub aspectul sigurantei, precum si dupa considerente economice.

Art. 5. – Pentru obtinerea unor constructii de calitate corespunzatoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta a constructiilor, a urmatoarelor cerinte:
a) rezistenta si stabilitate;
b) siguranta in exploatare;
c) siguranta la foc;
d) igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
e) izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
f) protectie împotriva zgomotului.

Art. 6. – Obligatiile prevazute la articolul precedent revin factorilor implicati in conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor, precum si in postutilizarea lor, potrivit responsabilitatilor fiecaruia.
Acesti factori sunt: investitorii, cercetatorii, proiectantii, verificatorii de proiecte, fabricantii si furnizorii de produse pentru constructii, executantii, proprietarii, utilizatorii, responsabilii tehnici cu executia, expertii tehnici, precum si autoritatile publice si asociatiile profesionale de profil.

Art. 7. – În contractele care se incheie ori, dupa caz, in dispozitiile sau in autorizatiile ce se emit, factorii prevazuti la articolul precedent sunt obligati sa inscrie clauzele referitoare la nivelul de calitate al constructiilor, corespunzatoare cerintelor, precum si garantiile materiale si alte prevederi, care sa conduca la realizarea acestor clauze. În contracte nu se pot inscrie niveluri si cerinte, referitoare la calitate, inferioare reglementarilor in vigoare, cu privire la cerintele prevazute la art. 5.

CAPITOLUL II al Legii 10/1995
Sistemul calitatii in constructii

Art. 8. – Sistemul calitatii in constructii reprezinta ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitate, regulament, procedura si mijloc, care concura la realizarea calitatii constructiilor in toate etapele de concepere, realizare, exploatare si postutilizare a acestora.

Art. 9. – Sistemul calitatii in constructii se compune din:
a) reglementarile tehnice in constructii:
b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor;
c) agrementele tehnice pentru noi produse si procedee;
d) verificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor;
e) conducerea si asigurarea calitatii in constructii;
f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in activitatea de constructii;
g) activitatea metrologica in constructii;
h) receptia constructiilor;
i) comportarea in exploatare si interventii in timp;
j) postutilizarea constructiilor;
k) controlul de stat al calitatii in constructii.

Art. 10. – Reglementarile tehnice se stabilesc prin regulamente si proceduri si au ca obiect conceptia, calculul si alcatuirea, executia si exploatarea constructiilor. Prin reglementarile tehnice se stabilesc, in principal, conditiile minime de calitate cerute constructiilor, produselor si procedeelor utilizate in constructii, precum si modul de determinare si de verificare a acestora.

Art. 11. – Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului, in conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii. La lucrarile de constructii se interzice folosirea de produse fara certificarea calitatii lor, care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor.

Art. 12. – Agrementele tehnice pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii stabilesc, in conditiile prezentei legi, aptitudinea de utilizare, conditiile de fabricatie, de transport, de depozitare, de punere in opera si de intretinerea a acestora.
La lucrarile de constructii care trebuie sa asigure nivelul de calitate conform cerintelor se vor folosi produse, procedee si echipamente traditionale, precum si altele noi pentru care exista agremente tehnice corespunzatoare.

Art. 13. – Verificarea proiectelor pentru executia constructiilor, in ceea ce priveste respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerinte, se va face numai de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, altii decat specialistii elaboratori ai proiectelor.
Se interzice aplicarea proiectelor si a detaliilor de executie neverificate in conditiile alineatului precedent. Verificarea calitatii executiei constructiilor este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de specialitate sau prin agenti economici de consultanta specializati. Expertizele tehnice ale proiectelor si constructiilor se efectueaza numai de catre experti tehnici atestati.

Art. 14. – Conducerea si asigurarea calitatii in constructii constituie obligatia tuturor factorilor care participa la conceperea, realizarea si exploatarea constructiilor si implica o strategie adecvata si masuri specifice pentru garantarea calitatii acestora.
Agentii economici care executa lucrari de constructii asigura nivelul de calitate corespunzator cerintelor, prin personal propriu si responsabili tehnici cu executia atestati, precum si printr-un sistem propriu conceput si realizat.

Art. 15. – Autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii se fac in conformitate cu prevederile legale.

Art. 16. – Asigurarea activitatii metrologice in constructii se realizeaza conform prevederilor legale privind etalonarea, verificarea si mentinerea in stare de functionare a mijloacelor de masurare si control utilizate in acest domeniu.

Art. 17. – Receptia constructiilor constituie certificarea realizarii acestora pe baza examinarii lor nemijlocite, in conformitate cu documentatia de executie si cu documentele cuprinse in cartea tehnica a constructiei. Cartea tehnica a constructiei cuprinde documentatia de executie si documente privitoare la realizarea si exploatarea acesteia. Ea se intocmeste prin grija investitorului si se preda proprietarului constructiei, care are obligatia sa o pastreze si sa o completeze la zi; prevederile din cartea tehnica a constructiei referitoare la exploatare sunt obligatorii pentru proprietar si utilizator.
Receptia constructiilor se face de catre investitor – proprietar, in prezenta proiectantului si a executantului si/sau reprezentantilor de specialitate, legal desemnati de acestia.

Art. 18. – Urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor se face pe toata durata de existenta a acestora si cuprinde ansamblul de activitati privind examinarea directa sau investigarea cu mijloace de observare si masurare specifice, in scopul mentinerii cerintelor. Interventiile la constructiile existente se refera la lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si la lucrari de reparatii, care se fac numai pe baza unui proiect avizat de proiectantul initial al cladirii sau a unei expertize tehnice intocmite de un expert tehnic atestat, si se consemneaza obligatoriu in cartea tehnica a constructiei.

Art. 19. – Postutilizarea constructiilor cuprinde activitatile de dezafectare, demontare si demolare a constructiilor, de reconditionare si de refolosire a elementelor si a produselor recuperabile, precum si reciclarea deseurilor cu asigurarea protectiei mediului potrivit legii.

Art. 20. – Controlul calitatii in constructii cuprinde inspectii la investitori, la unitatile de proiectare, de executie, de exploatare si de postutilizare a constructiilor, privind existenta si respectarea sistemului calitatii in constructii.
Controlul de stat al calitatii in constructii se exercita de catre Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, care raspunde de executarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor.

CAPITOLUL III
Obligatii si raspunderi in Legea constructiilor

Sectiunea 1
Obligatii si raspunderi ale investitorilor

Art. 21. – Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanteaza si realizeaza investitii sau interventii la constructiile existente in sensul legii si au urmatoarele obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a) stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare si executie pe baza reglementarilor tehnice, precum si a studiilor si cercetarilor efectuate;
b) obtinerea acordurilor si a avizelor prevazute de lege, precum si a autorizatiei de construire;
c) asigurarea verificarii proiectelor prin specialisti verificatori de proiecte atestati;
d) asigurarea verificarii executiei corecte a lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, pe tot parcursul lucrarilor;
e) actionarea in vederea solutionarii neconformitatilor, a defectelor aparute pe parcursul executiei lucrarilor, precum si a deficientelor proiectelor;
f) asigurarea receptiei lucrarilor de constructii la terminarea lucrarilor si la expirarea perioadei de garantie;
g) intocmirea cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia catre proprietar;
h) expertizarea constructiilor de catre experti tehnici atestati, in situatiile in care la aceste constructii se executa lucrari de natura celor prevazute la art. 18 alin. 2 al prezentei legi.

Sectiunea 2
Obligatii si raspunderi ale proiectantilor

Art. 22. – Proiectantii de constructii raspund de indeplinirea urmatoarelor obligatii principale referitoare la calitatea constructiilor:
a) precizarea prin proiect a categoriei de importanta a constructiei;
b) asigurarea prin proiecte si detalii de executie a nivelului de calitate corespunzator cerintelor, cu respectarea reglementarilor tehnice si a clauzelor contractuale;
c) prezentarea proiectelor elaborate in fata specialistilor verificatori de proiecte atestati, stabiliti de catre investitor, precum si solutionarea neconformitatilor si neconcordantelor semnalate;
d) elaborarea caietelor de sarcini, a instructiunilor tehnice privind executia lucrarilor, exploatarea, intretinerea si reparatiile, precum si, dupa caz, a proiectelor de urmarire privind comportarea in timp a constructiilor. Documentatia privind postutilizarea constructiilor se efectueaza numai la solicitarea proprietarului;
e) stabilirea, prin proiect, a fazelor de executie determinate pentru lucrarile aferente cerintelor si participarea pe santier la verificarile de calitate legate de acestea;
f) stabilirea modului de tratare a defectelor aparute in executie, din vina proiectantului, la constructiile la care trebuie sa asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor, precum si urmarirea aplicarii pe santier a solutiilor adoptate, dupa insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati, la cererea investitorului;
g) participarea la intocmirea cartii tehnice a constructiei si la receptia lucrarilor executate.

Sectiunea 3
Obligatii si raspunderi ale executantilor

Art. 23. – Executantul lucrarilor de constructii are urmatoarele obligatii principale:
a) sesizarea investitorilor asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiecte, in vederea solutionarii;
b) inceperea executiei lucrarilor numai la constructii autorizate in conditiile legii si numai pe baza si in conformitate cu proiecte verificate de specialisti atestati;
c) asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor printr-un sistem propriu de calitate conceput si realizat prin personal propriu, cu responsabili tehnici cu executia atestati;
d) convocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si asigurarea conditiilor necesare efectuarii acestora, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor;
e) solutionarea neconformitatilor, a defectelor si a neconcordantelor aparute in fazele de executie, numai pe baza solutiilor stabilite de proiectant cu acordul investitorului;
f) utilizarea in executia lucrarilor numai a produselor si a procedeelor prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice, care conduc la realizarea cerintelor, precum si gestionarea probelor-martor; inlocuirea produselor si a procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate si numai pe baza solutiilor stabilite de proiectanti cu acordul investitorului;
g) respectarea proiectelor si a detaliilor de executie pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor;
h) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice in timpul executiei lucrarilor;
i) supunerea la receptie numai a constructiilor care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat investitorului documentele necesare intocmirii cartii tehnice a constructiei;
j) aducerea la indeplinire, la termenele stabilite, a masurilor dispuse prin actele de control sau prin documentele de receptie a lucrarilor de constructii;
k) remedierea, pe propria cheltuiala, a defectelor calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie, cat si in perioada de garantie stabilita potrivit legii;
l) readucerea terenurilor ocupate temporar la starea lor initiala, la terminarea executiei lucrarilor;
m) stabilirea raspunderilor tuturor participantilor la procesul de productie – factori de raspundere, colaboratori, subcontractanti – in conformitate cu sistemul propriu de asigurare a calitatii adoptat si cu prevederile legale in vigoare.

Sectiunea 4
Obligatii si raspunderi ale specialistilor verificatori de proiecte, ale responsabililor tehnici cu executia si ale expertilor tehnici, atestati

Art. 24. – Specialistii verificatori de proiecte atestati raspund in mod solidar cu proiectantul in ceea ce priveste asigurarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor proiectului.
Responsabilii tehnici cu executia atestati raspund, conform atributiilor ce le revin, pentru realizarea nivelului de calitate corespunzator cerintelor, la lucrarile de constructii pentru care sunt angajati.
Expertii tehnici atestati, angajati pentru expertizarea unor proiecte, lucrari de constructii sau constructii aflate in exploatare, raspund pentru solutiile date.
Obligatiile specialistilor atestati se stabilesc prin regulamente de aplicare a legii.

Sectiunea 5
Obligatii si raspunderi ale proprietarilor constructiilor

Art. 25. – Proprietarii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin, prevazute conform normelor legale in cartea tehnica a constructiei si rezultate din activitatea de urmarire a comportarii in timp a constructiilor;
b) pastrarea si completarea la zi a cartii tehnice a constructiei si predarea acesteia, la instrainarea constructiei, noului proprietar;
c) asigurarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor, conform prevederilor din cartea tehnica si reglementarilor tehnice;
d) efectuarea, dupa caz, de lucrari de reconstruire, consolidare, transformare, extindere, desfiintare partiala, precum si de lucrari de reparatii ale constructiei numai pe baza de proiecte intocmite de catre persoane fizice sau persoane juridice autorizate si verificate potrivit legii;
e) asigurarea realizarii lucrarilor de interventii asupra constructiilor, impuse prin reglementarile legale;
f) asigurarea efectuarii lucrarilor din etapa de postutilizare a constructiilor, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Sectiunea 6
Obligatii si raspunderi ale administratorilor si ale utilizatorilor constructiilor

Art. 26. – Administratorii si utilizatorii constructiilor au urmatoarele obligatii principale:
a) folosirea constructiilor conform instructiunilor de exploatare prevazute in cartea tehnica a constructiei;
b) efectuarea la timp a lucrarilor de intretinere si de reparatii care le revin conform contractului;
c) efectuarea de lucrari de interventie la constructia existenta in sensul prevederilor art. 18 alin. 2, numai cu acordul proprietarului si cu respectarea prevederilor legale;
d) efectuarea urmaririi comportarii in timp a constructiilor conform cartii tehnice a constructiei si contractului incheiat cu proprietarul;
e) sesizarea, in termen de 24 de ore, a Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, in cazul unor accidente tehnice la constructiile in exploatare.

Sectiunea 7
Obligatii si raspunderi in activitatea de cercetare

Art. 27. – Unitatile care presteaza activitati de cercetare in constructii au urmatoarele obligatii principale:
a) efectuarea de cercetari teoretice si experimentale preliminare, in vederea fundamentarii reglementarilor tehnice in constructii;
b) fundamentarea, elaborarea si experimentarea de solutii tehnice, produse si procedee noi pentru constructii;
c) verificarea si controlul noilor produse si procedee la solicitarea producatorilor, in vederea eliberarii de agremente tehnice, conform dispozitiilor legale.

Sectiunea 8
Obligatii si raspunderi comune

Art. 28. – Raspunderea pentru realizarea si mentinerea, pe intreaga durata de existenta, a unor constructii de calitate corespunzatoare, precum si pentru indeplinirea obligatiilor stabilite prin procedurile si regulamentele elaborate potrivit prevederilor prezentei legi, revine factorilor care participa la conceperea, realizarea, exploatarea si postutilizarea acestora.

Art. 29. – Proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat, fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii, executantul, responsabilul tehnic cu executia atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii, precum si dupa împlinirea acestui termen, pe toata durata de existenta a constructiei, pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei.

Sectiunea 9
Obligatiile si raspunderile Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului.

Art. 30. – Inspectia de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului si inspectiile judetene si a municipiului Bucuresti in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului subordonate acesteia, precum si celelalte organisme similare cu atributii stabilite prin dispozitii legale raspund de exercitarea controlului statului cu privire la aplicarea unitara a prevederilor legale in domeniul calitatii constructiilor, in toate etapele si componentele sistemului calitatii in constructii, precum si de constatarea contraventiilor, aplicarea sanctiunilor prevazute de lege si, dupa caz, de oprirea lucrarilor realizate necorespunzator.
Controlul de stat al calitatii in constructii pentru constructiile din cadrul obiectivelor cu caracter secret, stabilite prin ordine ale Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii, se realizeaza de catre organele proprii abilitate in acest scop.
Organizarea si functionarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului vor fi stabilite prin hotarare a Guvernului in termen de 90 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

CAPITOLUL IV
Sanctiuni prevazute de Legea constructiilor

Art. 31. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 10 ani si interzicerea unor drepturi proiectarea, verificarea, expertizarea, realizarea unei constructii ori executarea de modificari a acesteia, fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea si rezistenta, daca acestea ar putea produce una sau mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenesti, vatamare grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.
Fapta prevazuta in alineatul precedent se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi, in cazul in care a avut drept urmare distrugerea totala sau partiala a constructiei, moartea sau vatamarea grava a integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante, ori alte consecinte deosebit de grave.

Art. 32. – Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda continuarea lucrarilor de constructii executate necorespunzator si oprite prin dispozitii ale organelor de control, in toate cazurile in care acestea le afecteaza rezistenta si stabilitatea.

Art. 33. – Constituie contraventie la prevederile prezentei legi urmatoarele fapte, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii, sa constituie infractiuni si se sanctioneaza cu amenda:
I. De la 1.000.000 lei la 6.000.000 lei:
a) executarea de modificari la constructie ori demolarea acesteia cu incalcarea prevederilor referitoare la autorizarea si executarea acesteia;
b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor de complexitate si importanta deosebita, referitoare la stabilitate si rezistenta.
II. De la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei:
a) realizarea de constructii fara proiecte sau pe baza de proiecte neverificate de specialisti atestati conform prevederilor legale;
b) neexecutarea obligatiilor privind urmarirea comportarii in timp a constructiilor, a lucrarilor de intretinere, de reparatii si de consolidari;
c) realizarea de modificari, transformari, modernizari, consolidari care pot afecta cerintele, fara proiect verificat de specialisti atestati conform prevederilor legale;
d) organizarea necorespunzatoare si neaplicarea sistemului de conducere si de asigurare a calitatii, inclusiv realizarea de constructii fara responsabili tehnici cu executia atestati corespunzator prevederilor art. 14.
III. De la 500.000 lei la 3.000.000 lei:
a) elaborarea de proiecte incomplete sau continand neconcordante intre diferitele sectiuni ale acestora, care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor, precum si insusirea acestora de catre specialisti verificatori de proiecte atestati;
b) incalcarea prevederilor din reglementarile tehnice referitoare la cerintele constructiei;
c) receptionarea constructiei cu incalcarea prevederilor legale;
d) necompletarea si nepastrarea cartii tehnice a constructiei conform prevederilor legale;
e) stabilirea, in cadrul expertizei unor proiecte de executie sau lucrari de constructii, a unor solutii care pot determina nerealizarea nivelului de calitate al constructiilor corespunzator cerintelor;
f) neamenajarea terenurilor ocupate temporar pentru aducerea lor la starea initiala, la terminarea lucrarilor de constructii;
g) neasigurarea verificarii executiei lucrarilor de constructii prin diriginti de specialitate sau agenti economici de consultanta specializati, corespunzator prevederilor art. 21;
h) interzicerea sau obstructionarea efectuarii controlului calitatii in constructii, neprezentarea documentelor si a actelor solicitate de persoanele cu atributii de control, conform prevederilor legale.
IV. De la 200.000 lei la 800.000 lei:
a) neprecizarea in proiect a categoriei de importanta a constructiei si nestabilirea fazelor determinante supuse controlului calitatii;
b) prevederea in proiect sau utilizarea unor produse necertificate sau pentru care nu exista agremente tehnice la lucrari la care trebuie sa se asigure nivelul de calitate corespunzator cerintelor;
c) nerespectarea prin proiecte a nivelului de calitate si a celorlalte clauze contractuale referitoare la cerinte;
d) neexecutarea obligatiilor de intretinere si reparatii care revin proprietarilor potrivit legii si care afecteaza nivelul de calitate corespunzator cerintelor;
e) neconvocarea factorilor care trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante ale executiei si neasigurarea conditiilor de verificare.
V. De la 100.000 lei la 200.000 lei:
a) lipsa nemotivata de la verificarea lucrarilor ajunse in faze determinante, urmare convocarii facute de executant, precum si convocarea nejustificata, de catre acesta, a factorilor interesati;
b) nesolicitarea de catre investitor sau executant a solutiilor de remediere a defectelor aparute in timpul executiei, referitoare la cerinte;
c) neindeplinirea obligatiei proiectantului de a stabili solutii pentru remedierea defectelor sesizate, referitoare la cerinte;
d) neaplicarea de catre executant a solutiilor stabilite de proiectant sau expert, pentru rezolvarea neconformitatilor, defectelor sau neconcordantelor aparute in timpul executiei;
e) nesesizarea Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului in cazul producerii unor accidente tehnice la constructiile in executie, precum si la cele in exploatare;
f) neindeplinirea, la termenul stabilit, a masurilor cuprinse in actele de control.

Art. 34. – Sanctiunile contraventionale prevazute la art. 33 se aplica persoanelor juridice si fizice.

Art. 35. – Constatarea contraventiilor prevazute la art. 33 si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane cu atributii de control din cadrul Inspectiei de stat in constructii, lucrari publice, urbanism si amenajarea teritoriului, iar in cazurile prevazute la art. 30, de catre persoanele împuternicite de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Serviciul Roman de Informatii.

Art. 36. – Contraventiilor prevazute la art. 33 le sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

CAPITOLUL V
Dispozitii finale si tranzitorii ale L 10/1995

Art. 37. – Regulamentele si procedurile pentru clasificarea constructiilor in categorii de importanta si pentru componentele sistemului calitatii in constructii prevazute la art. 9 se elaboreaza de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, cu consultarea organismelor cu atributii stabilite prin dispozitii legale, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. 38. – Regulamentele prevazute la art. 37 se aproba prin hotarari ale Guvernului.
Procedurile prevazute la art. 37 si normele pentru elaborarea si aplicarea componentelor sistemului calitatii in constructii se aproba prin ordin al ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului.

Art. 39. – Autorizatia de construire pentru lucrarile prevazute la art. 3 lit. a), b), c), d) si e) din Legea nr. 50/1991 se va elibera numai pentru proiecte verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati, cu exceptia prevazuta la art. 2 alin. 2 al prezentei legi.

Art. 40. – Cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementarilor tehnice si pentru inspectia statului pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori sau proprietari prin virarea unei sume echivalente cu o cota de 0,70% din cheltuielile pentru lucrarile prevazute la art. 2. Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata lucrarilor. Fondurile respective se utilizeaza 30% pentru elaborarea reglementarilor tehnice si 70% pentru controlul statului.
Întarzierile la plata a cotelor de catre investitor sau proprietar, prevazute la alin. 1, se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata.
Cheltuielile necesare efectuarii activitatii de atestare tehnico-profesionala a specialistilor in constructii se suporta de catre partea interesata.
Disponibilitatile la finele anului din veniturile extrabugetare se reporteaza in anul urmator si au aceeasi destinatie. Cheltuielile necesare certificarii calitatii produselor si procedeelor, eliberarii de agremente tehnice pentru noile materiale, procedee si echipamente, autorizarii si acreditarii laboratoarelor, verificarii proiectelor si executiei lucrarilor de constructii, conducerii si asigurarii calitatii, verificarilor metrologice, receptiei lucrarilor, urmaririi comportarii in exploatare si interventii in timp si postutilizarii constructiilor se suporta de catre factorii interesati.

Art. 41. – Pe data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi se abroga Legea nr. 8/1977 privind asigurarea durabilitatii, sigurantei in exploatare, functionalitatii si calitatii constructiilor, Ordonanta Guvernului nr.2/1994 privind calitatea in constructii, precum si orice alte dispozitii contrare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
MARTIAN DAN

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii a fost adoptata de Senat in sedinta din 29 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.

PRESEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN
Bucuresti, 18 ianuarie 1995

#arhitect, #arhitectura, #construct, #inginer, #legea-101995, #legea-1842001, #legea-501991, #legislatia-constructiilor, #santier

	Leontiuc Marius la Marius Leontiuc – Top 10…
	Maria Pavel la Marius Leontiuc – Top 10…
	campean mircea la Marius Leontiuc – LEGE n…
	dragan gabriel la Marius Leontiuc – LEGE n…
	dragan claudia la Marius Leontiuc – LEGE n…

Leontiuc Marius – official site

LEONTIUC MARIUS site oficial editat de PR Marius Leontiuc

Arhive etichetă: Legislaţia constructiilor

Marius Leontiuc – Legea 50/1991, Legea arhitectului , Legea 10/1995 si altele – Legislatia Constructiilor

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

LEGEA nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii

CAPITOLUL I
Dispozitii generale Legea 10/1995
Legea constructiilor

CAPITOLUL II al Legii 10/1995
Sistemul calitatii in constructii

CAPITOLUL III
Obligatii si raspunderi in Legea constructiilor

CAPITOLUL IV
Sanctiuni prevazute de Legea constructiilor

CAPITOLUL V
Dispozitii finale si tranzitorii ale L 10/1995

Legea nr. 184/2001 privind Organizarea si exercitarea profesiei de Arhitect. Legea profesiei de Arhitect

LEGEA nr.10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea in constructii

CAPITOLUL I Dispozitii generale Legea 10/1995 Legea constructiilor

CAPITOLUL II al Legii 10/1995 Sistemul calitatii in constructii

CAPITOLUL III Obligatii si raspunderi in Legea constructiilor

CAPITOLUL IV Sanctiuni prevazute de Legea constructiilor

CAPITOLUL V Dispozitii finale si tranzitorii ale L 10/1995

CAPITOLUL I
Dispozitii generale Legea 10/1995
Legea constructiilor

CAPITOLUL II al Legii 10/1995
Sistemul calitatii in constructii

CAPITOLUL III
Obligatii si raspunderi in Legea constructiilor

CAPITOLUL IV
Sanctiuni prevazute de Legea constructiilor

CAPITOLUL V
Dispozitii finale si tranzitorii ale L 10/1995