Marius Leontiuc – LEGE nr. 153 din 24 iulie 2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

LEGE nr. 153 din 24 iulie 2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 41/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului

EMITENT: PARLAMENTUL 
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 511 din 24 iulie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41 din 5 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 452 din 5 iulie 2012, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I, punctul 1 se abrogă.

2. La articolul I punctul 2, articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 23. – Pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului, în termen de 5 zile de la data stabilirii zilei referendumului se înfiinţează, după caz: Biroul Electoral Central, birouri electorale de circumscripţie, oficii electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, biroul electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi birouri electorale ale secţiilor de votare.”

3. La articolul I punctul 4, alineatele (1) şi (2) ale articolului 26 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„Art. 26. – (1) În cazul referendumului naţional, birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, oficiile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării se compun dintr-un preşedinte şi cel mult 6 delegaţi ai partidelor politice reprezentate în Parlament; în cazul referendumului local, birourile electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi birourile electorale ale secţiilor de votare se compun dintr-un preşedinte şi cel mult 6 delegaţi ai partidelor politice reprezentate în consiliul local sau judeţean.
(2) Preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti, al biroului electoral pentru secţiile de votare organizate în afara ţării, precum şi cei ai oficiilor electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt stabiliţi de către preşedintele tribunalului judeţean sau al municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 3 zile de la stabilirea zilei referendumului, prin tragere la sorţi.”

4. La articolul I, după punctul 5 se introduc două noi puncte, punctele 5^1 şi 5^2, cu următorul cuprins:
„5^1. La articolul 32, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«Art. 32. – (1) În ziua referendumului, la ora 6,00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, în prezenţa celorlalţi membri, verifică urnele, existenţa listelor electorale, a buletinelor de vot şi a ştampilelor, după care închide şi sigilează urnele, aplicând ştampila de control a secţiei de votare.»
5^2. Articolul 34 se modifică şi va avea următorul cuprins:
«Art. 34. – Scrutinul se va deschide la ora 7,00 şi se va încheia la ora 23,00.»”
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
PETRU FILIP

Bucureşti, 24 iulie 2012.
Nr. 153.

––

#legea-1532012, #legea-referendumului

LEGE nr. 132 din 18 iulie 2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale

LEGE nr. 132 din 18 iulie 2012 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2012 privind stabilirea unor masuri de reorganizare in cadrul administratiei publice centrale

EMITENT: PARLAMENTUL 
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 19 iulie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. I
Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 16 din 8 mai 2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 10 mai 2012, cu următoarele modificări şi completări:

1. Articolul VI se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. VI. – Legea nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatul (3) va avea următorul cuprins:
«(3) În cazul în care viceprim-ministrul nu are şi calitatea de ministru, acesta dispune de un aparat propriu de lucru care face parte din aparatul de lucru al Guvernului.»
2. La articolul 3, alineatele (4) şi (6) se abrogă.
3. Articolul 20 va avea următorul cuprins:
«Art. 20. – Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Primului-Ministru, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu atribuţii specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.»
4. La articolul 21, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
«Art. 21. – (1) Atribuţiile Cancelariei Primului-Ministru se stabilesc prin decizie a primului-ministru.»”

2. La articolul VII, înaintea punctului 1 se introduce un nou punct, cu următorul cuprins:
„- La articolul 1 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«a) Cancelaria Primului-Ministru, structură fără personalitate juridică, în subordinea directă a primului-ministru, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de şeful Cancelariei, cu rang de ministru, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a primului-ministru; în cadrul Cancelariei Primului-Ministru îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie prin decizie a primului-ministru;»”.

3. La articolul VII, după punctul 2 se introduc trei noi puncte, punctele 2^1 – 2^3, cu următorul cuprins:
„2^1. La articolul 1 alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j^1), cu următorul cuprins:
«j^1) Unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat, structură fără personalitate juridică, finanţată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de un director general, numit în condiţiile legii.»
2^2. La articolul 1, alineatul (2) se abrogă.
2^3. La articolul 2, partea introductivă a alineatului (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
«Art. 2. – (1) Primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, coordonează activitatea următoarelor entităţi:»”.

4. La articolul VII punctul 3, după litera a^3) a alineatului (1) al articolului 2 se introduce o nouă literă, litera a^4), cu următorul cuprins:
„a^4) Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, finanţată integral de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;”.

5. După articolul XIII se introduc trei noi articole, articolele XIV – XVI, cu următorul cuprins:
„Art. XIV. – Ordonanţa Guvernului nr. 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţia publică centrală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 30 ianuarie 1998, aprobată cu modificări prin Legea nr. 760/2001, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 1 va avea următorul cuprins:
«Art. 1. – În sensul prezentei ordonanţe, prin demnitar din administraţia publică centrală, denumit în continuare demnitar, se înţelege: primul-ministru, viceprim-ministrul, ministrul de stat, ministrul, ministrul delegat, secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei Primului-Ministru, secretarul general adjunct al Guvernului, consilierul de stat, secretarul de stat şi asimilatul acestuia din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Cancelariei Primului-Ministru, Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul şi din cadrul ministerelor, precum şi conducătorul organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu rang de secretar de stat.»
2. La anexa nr. 1, numărul curent 3 va avea următorul cuprins:
«3. Ministru, ministru delegat, secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei Primului-Ministru»
Art. XV. – Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1. La articolul 34, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:
«(2^1) Prin excepţie de la alin. (2), funcţionarii publici de conducere pot fi numiţi în funcţii de demnitate publică din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice din administraţia publică centrală în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi din cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice aflate în raporturi ierarhice cu aceasta.»
2. La articolul 94 alineatul (1), după litera a) se introduc două noi litere, literele a^1) şi a^2), cu următorul cuprins:
«a^1) este numit sau ales într-o funcţie de demnitate publică, pentru perioada respectivă, cu excepţiile prevăzute la art. 34;
a^2) este încadrat la cabinetul unui demnitar;».
Art. XVI. – Alineatul (2^1) al articolului 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 12 aprilie 2007, aprobată prin Legea nr. 98/2008, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:
(2^1) Direcţiile, serviciile, birourile şi compartimentele din structura Secretariatului General al Guvernului deservesc şi Cancelaria Primului-Ministru.»”.

ART. II

    Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, coordonarea sistemului informatic al instituţiilor şi structurilor care funcţionează în sediul Guvernului, precum şi al altor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului se asigură de Cancelaria Primului-Ministru.

ART. III
La data intrării în vigoare a prezentei legi, în cuprinsul actelor normative în vigoare, denumirea „aparatul propriu de lucru al primului-ministru” se înlocuieşte cu denumirea „Cancelaria Primului-Ministru”.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE

PREŞEDINTELE SENATULUI
VASILE BLAGA

Bucureşti, 18 iulie 2012.
Nr. 132.

Marius Leontiuc – LEGE nr. 145 din 23 iulie 2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii

Marius Leontiuc – LEGE nr. 145 din 23 iulie 2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii

EMITENT: PARLAMENTUL 
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 517 din 26 iulie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39 din 31 ianuarie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005 , cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul capitolului VI se modifică şi va avea următorul cuprins:
„CAPITOLUL VI
Obţinerea statutului de utilitate publică a asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor”
2. La articolul 38, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 38. – (1) O asociaţie, fundaţie sau federaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz;
b) funcţionează de cel puţin 3 ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite, făcând dovada unei activităţi neîntrerupte prin acţiuni semnificative;
c) prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
d) deţine un patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus;
e) face dovada existenţei unor contracte de colaborare şi parteneriate cu instituţii publice sau asociaţii ori fundaţii din ţară şi din străinătate;
f) face dovada obţinerii unor rezultate semnificative în ceea ce priveşte scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare din partea unor autorităţi competente din ţară sau din străinătate, care recomandă continuarea activităţii.”
3. La articolul 38, alineatul (2) se abrogă.

4. La articolul 39, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii ca fiind de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile, organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea.”

5. La articolul 39 alineatul (1^1), după litera e) se introduc trei noi litere, literele f)-h), cu următorul cuprins:
„f) situaţiile financiare anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate;
g) lista persoanelor angajate şi copii de pe contractele de muncă ale angajaţilor;
h) copii de pe convenţiile de colaborare, calificări, scrisori de recomandare şi altele asemenea.”

6. La articolul 41 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Recunoaşterea utilităţii publice incumbă asociaţiei sau fundaţiei următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea;
b) obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
c) obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Modelul extrasului situaţiilor financiare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.”

7. La articolul 42, alineatele (2)-(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una ori mai multe dintre condiţiile prevăzute la art. 38 care au stat la baza recunoaşterii utilităţii publice, Guvernul va retrage, prin hotărâre, statutul de recunoaştere a utilităţii publice, la propunerea autorităţii administrative competente sau a Ministerului Justiţiei.
(3) Retragerea va interveni şi în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 41 alin. (2).
(4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi sesizate autorităţii administrative competente, Ministerului Justiţiei sau Guvernului de către orice persoană fizică sau persoană juridică interesată.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,
IOAN OLTEAN

PREŞEDINTELE SENATULUI
VASILE BLAGA

Bucureşti, 23 iulie 2012.
Nr. 145

 

 

Ordonanta nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii
In temeiul dispozitiilor art. 107 alin. (1) si (3) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 lit. S pct. 2 din
Legea nr. 206/1999 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta:
CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1.
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in interes general sau in interesul unor colectivitati locale ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii in conditiile prezentei ordonante.
(2) Asociatiile si fundatiile constituite potrivit prezentei ordonante sunt persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial.
(3) Partidele politice, sindicatele si cultele religioase nu intra sub incidenta prezentei ordonante.

Art. 2.
Prezenta ordonanta are ca scop crearea cadrului pentru:
a) exercitarea dreptului la libera asociere;
b) promovarea valorilor civice, ale democratiei si statului de drept;
c) urmarirea realizarii unui interes general, local sau, dupa caz, de grup;
d) facilitarea accesului asociatiilor si fundatiilor la resurse private si publice;
e) parteneriatul dintre autoritatile publice si persoanele juridice de drept privat fara scop patrimonial;
f) respectarea ordinii publice.

Art. 3.
Actele juridice de constituire a asociatiilor si fundatiilor, incheiate in conditiile prezentei ordonante, sunt guvernate de legea civila.

CAPITOLUL II
Infiintarea asociatiilor si a fundatiilor

Sectiunea 1
Constituirea si inscrierea asociatiei
Art. 4.
Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor, personal nepatrimonial.

Art. 5.
(1) Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.
(2) In temeiul dreptului constitutional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fara a constitui o persoana juridica atunci cand realizarea scopului propus permite aceasta.

Art. 6.
(1) In vederea dobandirii personalitatii juridice, asociatii incheie actul constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) datele de identificare a asociatilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) exprimarea vointei de asociere si a scopului propus;
c) denumirea asociatiei;
d) sediul asociatiei;
e) durata de functionare a asociatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin dublul salariului minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei, este alcatuit din aportul in natura si/sau in bani al asociatilor;
g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale asociatiei;
h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;
i) semnaturile asociatilor.
(3) Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) elementele prevazute la alin. (2), cu exceptia celor de la lit. g) si h);
b) explicitarea scopului si a obiectivelor asociatiei;
c) modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat;
d) drepturile si obligatiile asociatilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei;
f) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei;
g) destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei, cu respectarea dispozitiilor art. 60.
(4) La autentificarea actului constitutiv si a statutului asociatiei se va prezenta dovada eliberata de Ministerul Justitiei privind disponibilitatea denumirii noii asociatii.

Art. 7.
(1) Oricare dintre asociati, pe baza imputernicirii date in conditiile art. 6 alin. (2) lit. h), poate formula o cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul.
(2) Cererea de inscriere va fi insotita de urmatoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul asociatiei;
c) acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial.

Art. 8.
(1) Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(2) In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere si a documentelor prevazute la art. 7 alin. (2) judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea acestora si dispune, prin incheiere, inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(3) O data cu efectuarea inscrierii, incheierea prin care s-a dispus inscrierea se comunica, din oficiu, organului financiar local in a carui raza teritoriala se afla sediul asociatiei, pentru evidenta fiscala, cu mentionarea numarului de inscriere in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 9.
(1) In cazul in care cerintele legale pentru constituirea asociatiei nu sunt indeplinite, judecatorul, la expirarea termenului prevazut de art. 8 alin. (2), va cita, in camera de consiliu, pe reprezentantul asociatiei, punandu-i in vedere, in scris, sa remedieze neregularitatile constatate pana la termenul urmator, care nu va fi mai mare de o saptamana.
(2) Daca neregularitatile constatate privesc dispozitiile art. 37 alin. (2) din Constitutie, pentru termenul fixat va fi citat si parchetul de pe langa instanta sesizata, caruia i se vor comunica, in copie, cererea de inscriere impreuna cu actul constitutiv si statutul asociatiei. In acest caz, punerea concluziilor de catre procuror este obligatorie.

Art. 10.
(1) In situatia in care, la termenul fixat, neregularitatile sunt inlaturate, judecatorul, ascultand si concluziile procurorului, daca este cazul, va lua act despre aceasta prin incheiere, dispunand inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(2) In cazul in care neregularitatile nu au fost inlaturate sau, desi legal citat, reprezentantul asociatiei lipseste in mod nejustificat, judecatorul va respinge cererea de inscriere prin incheiere motivata.
(3) Incheierile prevazute in acest articol se vor pronunta in cel mult 24 de ore de la inchiderea dezbaterilor si se vor redacta in termen de cel mult 48 de ore de la pronuntare.

Art. 11.
(1) Incheierile de admitere sau de respingere a cererii de inscriere sunt supuse numai recursului.
(2) In cazul in care procurorul nu a participat la solutionarea cererii, parchetului pe de langa instanta sesizata i se vor comunica si copii de pe actul constitutiv si de pe statutul asociatiei, impreuna cu incheierea de admitere ori de respingere a cererii de inscriere, dupa caz.
(3) Termenul de recurs este de 5 zile si curge de la data pronuntarii, pentru cei care au fost prezenti, si de la data comunicarii, pentru cei care au lipsit.
(4) Recursul se solutioneaza cu citarea partilor, in camera de consiliu, de urgenta si cu precadere. Dispozitiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronuntarea si redactarea hotararii se aplica in mod corespunzator.

Art. 12.
(1) Inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor, in conformitate cu art. 8, se efectueaza in ziua ramanerii irevocabile a incheierii de admitere, eliberandu-se, la cerere, reprezentantului asociatiei sau mandatarului acesteia, un certificat de inscriere care va cuprinde: denumirea asociatiei, sediul acesteia, durata de functionare, numarul si data inscrierii in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(2) In relatiile cu tertii dovada personalitatii juridice se face cu certificatul de inscriere.

Art. 13.
(1) Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei.
(2) Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu, acte juridice de administrare si de conservare, in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei.
(3) Filiala se constituie prin hotararea autentificata a adunarii generale a asociatiei. Personalitatea juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(4) In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei si cu actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial, la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala. Dispozitiile art. 9-12 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Art. 14.
Daca asociatia, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmeaza sa desfasoare activitati pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizatii administrative prealabile, aceste activitati nu vor putea fi initiate, sub sanctiunea dizolvarii pe cale judecatoreasca, decat dupa obtinerea autorizatiilor respective.
Sectiunea a 2-a
Constituirea si inscrierea fundatiei
Art. 15.
(1) Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, comunitar.
(2) Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau in numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), in cazul fundatiilor al caror scop exclusiv, sub sanctiunea dizolvarii pe cale judecatoreasca, este efectuarea operatiunilor de colectare de fonduri care sa fie puse la dispozitia altor asociatii sau fundatii, in vederea realizarii de programe de catre acestea din urma, activul patrimonial initial poate avea o valoare totala de cel putin 20 de ori salariul minim brut pe economie.

Art. 16.
(1) In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz, fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute.
(2) Actul constitutiv al fundatiei cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) datele de identificare a fondatorului sau, dupa caz, a fondatorilor: numele sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) scopul fundatiei;
c) denumirea fundatiei;
d) sediul fundatiei;
e) durata de functionare a fundatiei – pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului sau, dupa caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul initial al fundatiei;
g) componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
h) persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;
i) semnaturile fondatorului sau, dupa caz, ale fondatorilor.
(3) Statutul cuprinde, sub sanctiunea nulitatii absolute:
a) elementele prevazute la alin. (2), cu exceptia celor de la lit. g) si h);
b) explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei;
c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei;
d) atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei;
e) procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei;
f) destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei, cu respectarea dispozitiilor art. 60.

Art. 17.
(1) Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul.
(2) Cererea de inscriere va fi insotita de urmatoarele documente:
a) actul constituiv;
b) statutul;
c) acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial.
(3) Dispozitiile art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), art. 8-12 si art. 14 se aplica in mod corespunzator.

Art. 18.
(1) Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii autentificate a consiliului director, prin care le este alocat cate un patrimoniu.
(2) Filiala este condusa de un consiliu director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri.
(3) Dispozitiile art. 13 alin. (2) si (4) se aplica in mod corespunzator.

Art. 19.
(1) Mostenitorii si creditorii personali ai fondatorilor au fata de fundatie aceleasi drepturi ca si in cazul oricarei alte liberalitati facute de fondator.
(2) Dupa inscrierea fundatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor, nici fondatorii si nici mostenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, dupa inscriere, actul constitutiv nu mai poate fi atacat nici de catre creditorii personali ai fondatorilor.
(3) Daca fundatia dobandeste personalitate juridica dupa decesul fondatorului, efectele liberalitatilor facute de acesta in favoarea fundatiei, anterior constituirii ei, se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundatiile infiintate prin acte intre vii, si de la data mortii testatorului, pentru fundatiile infiintate prin testament.

CAPITOLUL III
Organizarea si functionarea asociatiilor si a fundatiilor

Sectiunea 1
Organizarea si functionarea asociatiei
Art. 20.
Organele asociatiei sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Art. 21.
(1) Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatilor.
(2) Competenta adunarii generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei;
b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) alegerea si revocarea membrilor consiliului director;
d) alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori;
e) infiintarea de filiale;
f) modificarea actului constitutiv si a statutului;
g) dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare;
h) orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.
(3) Schimbarea sediului poate fi hotarata de catre consiliul director, daca aceasta atributie este prevazuta expres in statut.
(4) Adunarea generala se intruneste cel putin o data pe an si are drept de control permanent asupra organelor prevazute la art. 20 lit. b) si c).
(5) Regulile privind organizarea si functionarea adunarii generale se stabilesc prin statut.

Art. 22.
(1) Asociatul care, intr-o anumita problema supusa hotararii adunarii generale, este interesat personal sau prin sotul sau, ascendentii sau descendentii sai, rudele in linie colaterala sau afinii sai pana la gradul al patrulea inclusiv nu va putea lua parte la deliberare si nici la vot.
(2) Asociatul care incalca dispozitiile alin. (1) este raspunzator de daunele cauzate asociatiei daca fara votul sau nu s-ar fi putut obtine majoritatea ceruta.

Art. 23.
(1) Hotararile luate de adunarea generala, in limitele legii, ale actului constitutiv si/sau ale statutului sunt obligatorii chiar si pentru asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau au votat impotriva.
(2) Hotararile adunarii generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispozitiilor cuprinse in statut, pot fi atacate in justitie de catre oricare dintre asociatii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat impotriva si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta, in termen de 15 zile de la data cand au luat cunostinta despre hotarare sau de la data cand a avut loc sedinta, dupa caz.
(3) Cererea de anulare se solutioneaza in camera de consiliu de catre judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul. Hotararea instantei este supusa numai recursului.

Art. 24.
(1) Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa.
(2) In exercitarea competentei sale, consiliul director:
a) prezinta adunarii generale raportul de activitate pe perioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei;
b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei;
c) aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede altfel;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
(3) Regulile generale privind organizarea si functionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.
(4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar daca era, pierde aceasta calitate orice persoana care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice, daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice.

Art. 25.
Dispozitiile art. 22 se aplica in mod corespunzator si membrilor consiliului director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului asociatiei pot fi atacate in justitie, in conditiile prevazute la art. 23.

Art. 26.
Consiliul director poate imputernici una sau mai multe persoane cu functii executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt straine de asociatie, pentru a exercita atributiile prevazute la art. 24 alin. (2) lit. b) si d).

Art. 27.
(1) Controlul financiar intern al asociatiei este asigurat de un cenzor.
(2) Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori.
(3) In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori:
a) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei;
b) intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale;
c) poate participa la sedintele consiliului director fara drept de vot;
d) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.
(4) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(5) Regulile generale de organizare si functionare ale comisiei de cenzori se aproba de adunarea generala. Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.

Sectiunea a 2-a
Organizarea si functionarea fundatiei
Art. 28.
Organele fundatiei sunt:
a) consiliul director;
b) cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Art. 29.
(1) Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al acesteia.
(2) Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei, exercitand urmatoarele atributii:
a) stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei;
b) aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil;
c) alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori;
d) infiintarea de filiale;
e) incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei;
f) executarea bugetului de venituri si cheltuieli;
g) aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei;
h) modificarea statutului fundatiei;
i) indeplinirea oricaror alte atributii prevazute in lege sau in statut.
(3) Regulile generale privind organizarea si functionarea consiliului director se stabilesc prin statut. Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare.
(4) Dispozitiile art. 22 si 24 alin. (4) se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste membrii consiliului director.
Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau statutului fundatiei pot fi atacate in justitie, in conditiile prevazute la art. 23, de fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat impotriva si a cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal de sedinta.
(5) Schimbarea scopului fundatiei se face numai de catre fondator sau de majoritatea fondatorilor in viata. Daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata, schimbarea scopului fundatiei se face numai cu intrunirea votului a patru cincimi din numarul membrilor consiliului director.
(6) In toate cazurile, schimbarea scopului fundatiei se poate face numai daca acesta a fost realizat in totalitate sau in parte ori daca acesta nu mai poate fi indeplinit.
(7) Prevederile art. 26 se aplica in mod corespunzator in privinta atributiilor prevazute la alin. (2) lit. e) si i).

Art. 30.
(1) Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator sau, dupa caz, de fondatori, la momentul constituirii fundatiei.
(2) In cazul in care, pe parcursul functionarii fundatiei, componenta consiliului director nu se poate modifica in conditiile stabilite de statut, instanta prevazuta la art. 17 va desemna, pe cale de ordonanta presedintiala, la cererea oricarei persoane interesate, persoanele care vor intra in componenta consiliului director.

Art. 31.
(1) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. (2) Dispozitiile art. 27 se aplica in mod corespunzator.

Art. 32.
In cazul in care actul constitutiv nu cuprinde componenta nominala a celor dintai organe ale fundatiei, ci numai regulile stabilite de fondatori pentru desemnarea membrilor acestora si daca nici unul dintre fondatori nu mai este in viata la data constituirii fundatiei, dispozitiile art. 30 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

CAPITOLUL IV
Modificarea actului constitutiv si a statutului asociatiei sau fundatiei

Art. 33.
(1) Modificarea actului constitutiv si/sau a statutului asociatiei se face prin inscrierea modificarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul asociatia, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 8-12.
(2) Cererea de inscriere a modificarii va fi insotita de procesul-verbal al adunarii generale, in forma autentificata, iar in cazul modificarii sediului, de procesul-verbal al sedintei consiliului director, in forma autentificata, in situatia prevazuta la art. 21 alin. (3).
(3) Demersurile pentru autentificarea procesului-verbal si inscrierea modificarii se intreprind de consiliul director. Pentru efectuarea formalitatilor la notarul public nu este necesara prezenta altor persoane decat aceea a membrilor consiliului director sau a unora dintre ei, desemnati de adunarea generala ori de consiliul director, dupa caz.
(4) Mentiunea privitoare la schimbarea sediului se va opera, daca este cazul, atat in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie se afla vechiul sediu, cat si in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie se afla noul sediu. In acest scop, o copie de pe incheierea prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicata, din oficiu, judecatoriei in circumscriptia careia asociatia urmeaza sa-si aiba noul sediu.

Art. 34.
Dispozitiile art. 33 se aplica in mod corespunzator in cazul modificarii actului constitutiv si/sau a statutului fundatiei.

CAPITOLUL V
Federatia

Art. 35.
(1) Doua sau mai multe asociatii sau fundatii se pot constitui in federatie.
(2) Federatiile dobandesc personalitate juridica proprie si functioneaza in conditiile prevazute de prezenta ordonanta pentru asociatiile fara scop patrimonial, conditii care li se aplica in mod corespunzator, cu exceptiile stabilite in prezentul capitol.
(3) Cererea de inscriere se solutioneaza de tribunalul in circumscriptia caruia federatia urmeaza sa isi aiba sediul.

Art. 36.
(1) Federatia devine persoana juridica din momentul inscrierii sale in Registrul federatiilor aflat la grefa tribunalului prevazut la art. 35 alin. (3).
(2) Asociatiile sau fundatiile care constituie o federatie isi pastreaza propria personalitate juridica, inclusiv propriul patrimoniu.

Art. 37.
In cazul dizolvarii federatiilor, daca nu se prevede altfel in statut, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, catre persoanele juridice constituente.
CAPITOLUL VI
Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica

Art. 38.
(1) O asociatie sau o fundatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz;
b) functioneaza de cel putin 3 ani si a realizat o parte din obiectivele stabilite;
c) prezinta un raport din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de bilanturile si bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani;
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an in parte este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial.
(2) Guvernul Romaniei poate, la propunerea autoritatii administrative competente, sa acorde o dispensa de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b) daca:
a) asociatia sau fundatia solicitanta a rezultat din fuziunea a doua sau mai multe asociatii sau fundatii preexistente; si,
b) fiecare dintre asociatiile sau fundatiile preexistente ar fi indeplinit cele doua conditii, daca ar fi formulat solicitarea in mod independent.

Art. 39.
(1) Recunoasterea unei asociatii sau a unei fundatii de utilitate publica se face prin hotarare a Guvernului. In acest scop, asociatia sau fundatia interesata adreseaza o cerere ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea.
(2) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1) privind inregistrarea cererii se solutioneaza, la sesizarea oricareia dintre parti, de catre Secretariatul General al Guvernului, in termen de 5 zile de la data inregistrarii sesizarii.
(3) In vederea solutionarii conflictului, autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa puna la dispozitie Secretariatului General al Guvernului toate informatiile necesare rezolvarii acestuia. Ordinul secretarului general al Guvernului este definitiv.

Art. 40.
(1) Autoritatea administrativa competenta este obligata sa examineze cererea si indeplinirea conditiilor prevazute la art. 38 in termen de cel mult 60 de zile. In cazul in care constata indeplinirea acestor conditii, aceasta va propune Guvernului Romaniei recunoasterea. In caz contrar, autoritatea administrativa va transmite persoanei juridice solicitante un raspuns motivat.
(2) In cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevazute la alin. (1), Guvernul Romaniei decide asupra propunerii de recunoastere. Daca propunerea se respinge, solutia va fi comunicata asociatiei sau fundatiei de autoritatea administrativa la care s-a inregistrat cererea de recunoastere.

Art. 41.
Recunoasterea utilitatii publice confera asociatiei sau fundatiei urmatoarele drepturi si obligatii:
a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fara caracter comercial, in conditiile legii;
b) dreptul preferential la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale;
c) dreptul de a mentiona in toate documentele pe care le intocmeste ca asociatia sau fundatia este recunoscuta ca fiind de utilitate publica;
d) obligatia de a mentine cel putin nivelul activitatii si performantele care au determinat recunoasterea;
e) obligatia de a comunica autoritatii administrative competente orice modificari ale actului constitutiv si ale statutului, precum si rapoartele de activitate si bilanturile anuale; autoritatea administrativa are obligatia sa asigure consultarea acestor documente de catre orice persoana interesata;
f) obligatia de a publica, in extras, rapoartele de activitate si bilanturile anuale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial.

Art. 42.
(1) Recunoasterea utilitatii publice se face pe durata nedeterminata.
(2) In cazul in care asociatia sau fundatia nu mai indeplineste una sau mai multe dintre conditiile care au stat la baza recunoasterii utilitatii publice, Guvernul, la propunerea autoritatii administrative competente sau a Ministerului Justitiei, va retrage actul de recunoastere.
(3) Retragerea va interveni si in situatia neindeplinirii obligatiilor prevazute la art. 41.
(4) Imprejurarile prevazute la alin. (2) si (3) pot fi sesizate autoritatii administrative competente, Ministerului Justitiei sau Guvernului, de catre orice alta asociatie sau fundatie ori de catre orice autoritate sau institutie publica interesata.

Art. 43.
In cazul dizolvarii asociatiei sau fundatiei recunoscute ca fiind de utilitate publica, bunurile ramase in urma lichidarii se vor repartiza, prin hotarare a Guvernului, catre alte asociatii ori fundatii cu scop similar sau catre institutii publice.

Art. 44.
Litigiile referitoare la recunoasterea utilitatii publice a asociatiilor si fundatiilor interesate se solutioneaza potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.

Art. 45.
Dispozitiile prezentului capitol nu se aplica federatiilor, daca prin lege nu se dispune altfel.
CAPITOLUL VII
Veniturile
Art. 46.
(1) Veniturile asociatiilor sau federatiilor provin din:
a) cotizatiile membrilor;
b) dobanzile si dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, in conditii legale;
c) dividendele societatilor comerciale infiintate de asociatii sau de federatii;
d) venituri realizate din activitati economice directe;
e) donatii, sponsorizari sau legate;
f) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevazute de lege.
(2) Veniturile fundatiilor sunt cele prevazute la alin. (1) lit. b)-g).

Art. 47.
Asociatiile si fundatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii si fundatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei sau fundatiei.

Art. 48.
Asociatiile si fundatiile pot desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice.
CAPITOLUL VIII
Relatiile cu autoritatile publice
Art. 49.
(1) Autoritatile administratiei publice locale vor sprijini persoanele juridice constituite in temeiul prezentei ordonante prin:
a) punerea la dispozitia acestora, in functie de posibilitati, a unor spatii pentru sedii, in conditiile legii;
b) atribuirea, in functie de posibilitati, a unor terenuri in scopul ridicarii de constructii necesare desfasurarii activitatii lor.
(2) Autoritatile administratiei publice locale intocmesc, la cererea persoanelor juridice indreptatite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevazute la alin. (1).

Art. 50.
Autoritatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia asociatiilor, fundatiilor si federatiilor informatiile de interes public, in conditiile legii.

Art. 51.
(1) In cadrul Camerelor Parlamentului, Presedintiei Romaniei, Secretariatului General al Guvernului, institutiei Avocatul Poporului, autoritatilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale functioneaza structuri organizatorice pentru relatia cu asociatiile si fundatiile.
(2) Autoritatile publice mentionate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentantii asociatiilor si fundatiilor care isi desfasoara activitatea in sfera lor de competenta, in vederea stabilirii unor programe sau activitati comune.

Art. 52.
(1) Dupa constituirea lor, asociatiile, fundatiile si federatiile interesate vor solicita autoritatilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale sa fie luate in evidenta acestora, in functie de domeniul in care activeaza.
(2) Autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa tina evidenta asociatiilor si fundatiilor care li s-au adresat in acest scop.
(3) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1) privind luarea in evidenta se solutioneaza, la cererea oricareia dintre parti, de catre Secretariatul General al Guvernului in termen de 5 zile de la data sesizarii.
Dispozitiile art. 39 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(4) In toate cazurile, Ministerul Justitiei va comunica, spre informare, autoritatiilor publice competente prevazute la alin. (1) copii de pe hotararile judecatoresti ramase irevocabile, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 5 zile de la primirea documentelor prevazute la art. 74.

Art. 53.
Litigiile nascute in legatura cu aplicarea dispozitiilor prezentului capitol se solutioneaza in conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL IX
Dizolvarea si lichidarea

Sectiunea 1
Dizolvarea
Art. 54.
(1) Asociatiile si federatiile se dizolva:
a) de drept;
b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;
c) prin hotararea adunarii generale.
(2) Fundatiile se dizolva:
a) de drept;
b) prin hotararea judecatoriei.

Art. 55.
(1) Asociatia se dizolva de drept prin:
a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;
b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;
c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a constituirii consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia constituit;
d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.
(2) Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul asociatiei, la cererea oricarei persoane interesate.

Art. 56.
(1) Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate:
a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;
b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
d) cand asociatia a devenit insolvabila;
e) in cazul prevazut la art. 14.
(2) Instanta competenta este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.

Art. 57.
Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile de la data sedintei de dizolvare, procesul-verbal, in forma autentica, se depune la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul, pentru a fi inscris in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 58.
Fundatia se dizolva de drept in cazurile prevazute la art. 55 alin. (1) lit. a) si b), precum si in situatia imposibilitatii constituirii consiliului director in conformitate cu statutul fundatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, consiliul director trebuia constituit. Dispozitiile art. 55 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

Art. 59.
Dizolvarea fundatiei prin hotarare judecatoreasca se face in conditiile art. 56, care se aplica in mod corespunzator, precum si in cazul nerespectarii dispozitiilor art. 15 alin. (3).

Art. 60.
(1) In cazul dizolvarii asociatiei sau fundatiei, bunurile ramase in urma lichidarii nu se pot transmite catre persoane fizice.
(2) Aceste bunuri pot fi transmise catre persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemanator, printr-o procedura stabilita in statutul asociatiei sau al fundatiei.
(3) Daca in termen de 6 luni de la terminarea lichidarii lichidatorii nu au reusit sa transmita bunurile in conditiile alin. (2), precum si in cazul in care statutul asociatiei sau al fundatiei nu prevede o procedura de transmitere a bunurilor ori daca prevederea este contrara legii sau ordinii publice, bunurile ramase dupa lichidare vor fi atribuite de instanta competenta unei persoane juridice cu scop identic sau asemanator.
(4) In cazul in care asociatia sau fundatia a fost dizolvata pentru motivele prevazute la art. 56 alin. (1) lit. a) – c), bunurile ramase dupa lichidare vor fi preluate de catre stat, prin Ministerul Finantelor, sau, dupa caz, de comuna sau orasul in a carui raza teritoriala asociatia sau fundatia isi avea sediul, daca aceasta din urma era de interes local.
(5) Data transmiterii bunurilor este cea a intocmirii procesului-verbal de predare-preluare, daca prin acesta nu s-a stabilit o data ulterioara.

Sectiunea a 2-a
Lichidarea
Art. 61.
(1) In cazurile de dizolvare prevazute de art. 55, 56, 58 si 59, lichidatorii vor fi numiti prin insasi hotararea judecatoreasca.
(2) In cazul dizolvarii prevazute de art. 57, lichidatorii vor fi numiti de catre adunarea generala, sub sanctiunea lipsirii de efecte juridice a hotararii de dizolvare.
(3) In toate cazurile, mandatul consiliului director inceteaza o data cu numirea lichidatorilor.
(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentantii permanenti – persoane fizice ale persoanei juridice lichidatoare – trebuie sa fie lichidatori autorizati, in conditiile legii.

Art. 62.
(1) Imediat dupa intrarea lor in functie, lichidatorii vor face inventarul si vor incheia un bilant care sa constate situatia exacta a activului si pasivului asociatiei sau ale fundatiei.
(2) Lichidatorii sunt obligati sa primeasca si sa pastreze registrele si orice alte acte ale asociatiei sau fundatiei. De asemenea, ei vor tine un registru cu toate operatiunile lichidarii in ordinea datei acestora.
(3) Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.

Art. 63.
(1) Lichidatorii sunt obligati sa continue operatiunile juridice in curs, sa incaseze creantele, sa plateasca creditorii si, daca numerarul este insuficient, sa transforme si restul activului in bani, procedand la vanzarea prin licitatie publica a bunurilor mobile si imobile.
(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operatiuni noi care sunt necesare finalizarii celor aflate in curs.

Art. 64.
(1) Suma cuvenita creditorului cunoscut care refuza sa primeasca plata creantei sale se va consemna in contul sau.
(2) Daca plata creantei nu se poate face imediat sau atunci cand creanta este contestata, lichidarea nu se va declara terminata inainte de a se garanta creditorii.

Art. 65.
In orice caz, lichidatorii nu pot incheia operatiunile si nu pot remite celor in drept contul gestiunii decat dupa expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea dizolvarii asociatiei sau fundatiei.

Art. 66.
Lichidatorii raspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.

Art. 67.
Atat fata de asociatie sau fundatie, cat si fata de asociati sau, dupa caz, fondatori, lichidatorii sunt supusi regulilor mandatului.

Art. 68.
(1) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii sunt obligati ca in temen de doua luni sa depuna bilantul, registrul jurnal si un memorandum, declarand operatiunile de lichidare la Registrul asociatiilor si fundatiilor al judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul asociatia sau fundatia.
(2) Lichidatorii sunt obligati sa indeplineasca toate procedurile pentru publicarea lichidarii si radierea asociatiei sau fundatiei din Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(3) Publicarea lichidarii se face prin afisarea la usa instantei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul persoana juridica, in temen de doua luni de la terminarea lichidarii.

Art. 69.
Daca in termen de 30 de zile libere de la depunerea bilantului nu se inregistreaza nici o contestatie, bilantul se considera definitiv aprobat si lichidatorii, cu autorizarea judecatoriei, vor remite celor in drept bunurile si sumele ramase de la lichidare, impreuna cu toate registrele si actele asociatiei sau fundatiei si ale lichidarii. Numai dupa aceasta lichidatorii vor fi considerati descarcati si li se va elibera, in acest scop, un act constatator.

Art. 70.
(1) Contestatiile la bilantul lichidatorilor se pot formula de orice persoana interesata la judecatoria in a carei circumscriptie teritoriala se afla sediul persoanei juridice lichidate.
(2) Toate contestatiile se solutioneaza printr-o singura hotarare. Sentinta pronuntata de judecatorie este executorie si este supusa numai recursului.
(3) Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea asociatiei sau fundatiei din Registrul asociatiilor si fundatiilor.

Art. 71.
(1) Asociatia sau fundatia inceteaza a avea fiinta la data radierii din Registrul asociatiilor si fundatiilor.
(2) Radierea se face in baza actului constatator eliberat lichidatorilor, in conditiile prevazute la art. 69, prin care se atesta descarcarea acestora de obligatiile asumate.

Art. 72.
Dispozitiile prezentului capitol referitoare la dizolvarea si lichidarea asociatiilor si fundatiilor se aplica, in mod corespunzator, si in privinta dizolvarii si lichidarii federatiilor. Instanta competenta este tribunalul in a carui circumscriptie teritoriala se afla sediul federatiei supuse dizolvarii si lichidarii.
CAPITOLUL X
Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial

Art. 73.
(1) Se constituie Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial – asociatii, fundatii si federatii -, denumit in continuare Registrul national, in scopul evidentei centralizate a acestora.
(2) Registrul national se tine de Ministerul Justitiei prin directia de specialitate.

Art. 74.
(1) In scopul constituirii si functionarii Registrului national, instantele judecatoresti sunt obligate ca, din oficiu, sa comunice Ministerului Justitiei copii de pe hotararile judecatoresti ramase irevocabile privind constituirea, modificarea si incetarea oricarei asociatii, fundatii sau federatii, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 3 zile de la data ramanerii irevocabile a fiecarei hotarari judecatoresti.
(2) Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica sunt obligate sa comunice Ministerului Justitiei, in extras, copii de pe rapoartele de activitate si bilanturile anuale, insotite de dovada eliberata de Regia Autonoma „Monitorul Oficial” ca s-a solicitat publicarea acestora si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 75.
(1) Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial este public.
(2) Ministerul Justitiei este obligat sa elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante, copii certificate de pe inregistrarile efectuate in Registrul national si de pe inscrisurile doveditoare.
(3) Inscrisurile prevazute la alin. (2) pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta.
(4) Datele din Registrul national pot fi redate si arhivate si sub forma de inregistrari pe microfilme si pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automata a datelor.
CAPITOLUL XI
Dispozitii speciale
Art. 76.
(1) Persoanele juridice straine fara scop patrimonial pot fi recunoscute in Romania, sub conditia reciprocitatii, pe baza aprobarii prealabile a Guvernului, prin inscrierea in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la grefa Tribunalului Bucuresti, daca sunt valabil constituite in statul a carui nationalitate o au, iar scopurile lor statutare nu contravin ordinii publice din Romania.
(2) In acest scop, reprezentantii persoanelor juridice straine trebuie sa ataseze la cererea de inscriere urmatoarele documente, in copii autentificate si traduceri legalizate:
a) actul de constituire in statul a carui nationalitate o au persoanele juridice straine;
b) statutul (in masura in care exista ca act de sine statator);
c) hotararea organului de conducere a acelei persoane juridice, prin care se solicita recunoasterea in Romania;
d) statutul viitoarei reprezentante in Romania a acelei persoane juridice, cuprinzand prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridica si la persoanele care reprezinta persoana juridica straina;
e) hotararea Guvernului Romaniei de aprobare a cererii de recunoastere in Romania a persoanei juridice solicitante.
(3) Dispozitiile art. 8-12 si ale art. 81 se aplica in mod corespunzator.

Art. 77.
(1) Asociatiile si fundatiile constituite ca persoane juridice romane de catre persoane fizice sau juridice straine pot dobandi pe intreaga durata de functionare dreptul de proprietate si orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea scopului pentru care au fost constituite.
(2) In cazul dizolvarii si lichidarii asociatiilor si fundatiilor prevazute la alin. (1), lichidatorii au obligatia instrainarii terenurilor in termen de cel mult un an, numai catre persoane care au capacitatea juridica de a dobandi astfel de bunuri. Termenul de un an se calculeaza de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care se constata ori se dispune dizolvarea sau, dupa caz, de la data hotararii de dizolvare voluntara.
(3) In cazul nerespectarii termenului de un an pentru instrainarea terenurilor prevazute la alin. (2), instanta competenta va dispune vanzarea acestora prin licitatie publica.
(4) In toate cazurile, bunurile ramase dupa lichidare, inclusiv terenurile neinstrainate in conditiile alin. (2) si (3) se atribuie cu respectarea dispozitiilor art. 60.
CAPITOLUL XII
Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 78.
Prezenta ordonanta intra in vigoare in termen de 3 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 79.
In termenul prevazut la art. 78 Ministerul Justitiei:
a) va elabora si va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociatiilor si fundatiilor, Registrului federatiilor, precum si a Registrului national al persoanelor juridice fara scop patrimonial, care va cuprinde si prevederi privind accesul la acest registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat, precum si al persoanelor fizice;
b) va stabili forma si continutul certificatelor de inscriere prevazute la art. 12 alin. (1) si la art. 17 alin. (3), precum si conditiile de eliberare a dovezii mentionate la art. 6 alin. (4).

Art. 80.
Dispozitiile Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice si persoanele juridice se aplica, in mod corespunzator, si asociatiilor si fundatiilor, cu exceptia acelor dispozitii care sunt contrare reglementarilor stabilite prin prezenta ordonanta.

Art. 81.
In privinta asociatiilor si fundatiilor care au calitatea de persoane juridice straine sunt si raman aplicabile dispozitiile art. 43 si urmatoarele din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat.

Art. 82.
Cererile de autorizare a infiintarii asociatiilor, fundatiilor, federatiilor sau uniunilor de persoane, aflate in curs de solutionare pe rolul instantelor de judecata legal investite la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, vor continua sa fie solutionate de acele instante.

Art. 83.
(1) Asociatiile si fundatiile constituite, pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, in conditiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si Fundatii) isi pastreaza personalitatea juridica legal dobandita. Acestor asociatii si fundatii li se aplica, de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, regimul juridic prevazut de aceasta.
(2) Uniunile, federatiile sau gruparile de persoane juridice, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 21/1924, isi pastreaza personalitatea juridica si, de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante, li se va aplica regimul juridic al federatiilor prevazut de aceasta din urma.

Art. 84.
(1) In termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante registrele persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor in circumscriptiile carora functioneaza persoanele juridice de drept privat prevazute de Legea nr. 21/1924 vor fi transmise judecatoriilor in ale caror circumscriptii teritoriale acestea isi au sediul.
(2) In acelasi termen, registrele uniunilor si federatiilor, aflate la grefa curtilor de apel in circumscriptiile carora functioneaza uniunile si federatiile prevazute de Legea nr. 21/1924, vor fi transmise tribunalelor in circumscriptiile carora acestea isi au sediul.
(3) In vederea constituirii Registrului national prevazut la art. 73, in termenul mentionat la alin. (1), instantele judecatoresti sunt obligate sa transmita Ministerului Justitiei copii de pe registrele asociatiilor si fundatiilor, precum si de pe registrele uniunilor si federatiilor, aflate la grefa acestora.

Art. 85.
Persoanele juridice de utilitate publica – asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel infiintate prin legi, ordonante, decrete-lege, hotarari ale Guvernului sau prin orice alte acte de drept public nu intra sub incidenta prevederilor prezentei ordonante, ci raman supuse reglementarilor speciale care stau la baza infiintarii si functionarii lor.

Art. 86.
Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 21/1924 pentru persoanele juridice (Asociatii si Fundatii), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.27 din 6 februarie 1924, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
PRIM-MINISTRU
MUGUR CONSTANTIN ISARESCU
Contrasemneaza:

p. Ministru de stat, ministrul justitiei,
Flavius Baias,
secretar de stat

Ministrul finantelor,
Decebal Traian Remes

Bucuresti, 30 ianuarie 2000.
Nr. 26.
Ordonanta nr. 37/2003 pentru modificarea si completarea O.G. nr. 26/2000
cu privire la asociatii si fundatii
(publicata in Monitorul Oficial nr. 62 din 1 februarie 2003)

In temeiul art. 107 din Constitutie si al art. 1 pct. III. 9 din Legea nr. 680/2002 privind abilitarea Guvernului
de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

Art. I.
Ordonanta Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.39 din 31 ianuarie 2000, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Alineatul (1) al articolului 1 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1.
(1) Persoanele fizice si persoanele juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati de interes general sau in interes comunitar ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociatii ori fundatii in conditiile prezentei ordonante.”

2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu urmatorul cuprins:
„Art. 11.
(1) In sensul prezentei ordonante, se considera a fi de interes general domenii ca: dezvoltarea economica, culturala si sociala, promovarea si apararea drepturilor si libertatilor omului, promovarea sanatatii, educatiei, stiintei, artelor, traditiilor, culturii, prezervarea monumentelor culturale, asistenta sociala, ajutorarea saracilor si defavorizatilor, asistenta oamenilor dezavantajati fizic, a copiilor si a persoanelor in varsta, activitatea de tineret, sporirea cunoasterii si participarii civice, protejarea mediului si naturii, sprijinirea religiei si valorilor umane, sustinerea bunastarii sociale, sprijinirea lucrarilor publice si infrastructurii, sprijinirea sportului.
(2) Prin interes comunitar se intelege orice interes care este specific:
a) unei comunitati: cartier, localitate, unitate administrativ-teritoriala;
b) unui grup de persoane fizice sau persoane juridice care urmaresc un obiectiv comun sau au aceleasi opinii, aceeasi cultura, orientare religioasa, sociala, profesionala si altele asemenea.”

3. Litera d) a articolului 2 va avea urmatorul cuprins:
„d) facilitarea accesului asociatiilor, fundatiilor si federatiilor la resurse private si publice;”

4. La articolul 6, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins: „(5) Este interzisa utilizarea in denumirea asociatiilor a unor sintagme sau cuvinte specifice autoritatilor si institutiilor publice ori unor profesii liberale sau altor activitati cu reglementari proprii.
(6) In cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (5), Ministerul Justitiei va refuza eliberarea dovezii disponibilitatii denumirii.”

5. La articolul 7 alineatul (2), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera d), cu urmatorul cuprins:
„d) avizul ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea.”

6. La articolul 17 alineatul (2), dupa litera c) se introduce o noua litera, litera d), cu urmatorul cuprins:
„d) avizul ministerului sau organului de specialitate al administratiei publice centrale in a carui sfera de competenta isi desfasoara activitatea.”

7. Alineatul (3) al articolului 17 va avea urmatorul cuprins:
„(3) Dispozitiile art. 6 alin. (4)-(6), art. 7 alin. (1), art. 8-12 si 14 se aplica in mod corespunzator.”

8. Alineatul (3) al articolului 19 va avea urmatorul cuprins:
„(3) Daca fundatia dobandeste personalitate juridica dupa decesul fondatorului, efectele liberalitatilor facute in favoarea fundatiei anterior constituirii ei se vor produce de la data actului constitutiv, pentru fundatiile infiintate prin acte intre vii, si de la data mortii testatorului, pentru fundatiile infiintate prin testament.”

9. Alineatul (4) al articolului 27 va avea urmatorul cuprins:
„(4) Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri, din care majoritatea este formata din asociati. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii.”

10. Alineatul (6) al articolului 29 va avea urmatorul cuprins:
„(6) In toate cazurile schimbarea scopului fundatiei se poate face numai daca acesta a fost realizat in totalitate sau in cea mai mare parte ori daca acesta nu mai poate fi indeplinit.”

11. Articolul 37 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 37.
(1) In cazul dizolvarii federatiilor, daca nu se prevede altfel in lege sau in statut, bunurile ramase in urma lichidarii se transmit, in cote egale, catre persoanele juridice constituente.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica prin asemanare si in cazul retragerii din federatie a unei asociatii sau fundatii.”

12. Titlul capitolului VI „Asociatiile si fundatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica” va avea urmatorul cuprins:
„CAPITOLUL VI
Asociatiile, fundatiile si federatiile recunoscute ca fiind de utilitate publica”

13. Articolul 38 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 38.
(1) O asociatie sau fundatie poate fi recunoscuta de catre Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica, daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatea acesteia se desfasoara in interes general sau comunitar, dupa caz, si functioneaza cel putin 3 ani, anterior datei depunerii cererii privind recunoasterea statutului de utilitate publica;
b) a realizat majoritatea obiectivelor stabilite;
c) prezinta un raport de activitate din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului sau, insotit de situatiile financiare anuale si de bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoastarea statutului de utilitate publica;
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori este cel putin egala cu valoarea patrimoniului initial.
(2) Guvernul Romaniei, prin organul sau de specialitate, poate, la propunerea autoritatii administrative competente, sa acorde o dispensa de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) lit. a) si b), daca:
a) asociatia sau fundatia solicitanta a rezultat din fuziunea a doua sau mai multe asociatii ori fundatii preexistente; si
b) fiecare dintre asociatiile sau fundatiile preexistente ar fi indeplinit cele doua conditii, daca ar fi formulat solicitarea in mod independent.”

14. Dupa articolul 38 se introduce un nou articol, articolul 381, cu urmatorul cuprins:
„Art. 381.
Prin utilitate publica se intelege orice activitate care vizeaza atingerea unor scopuri benefice in domenii de interes public general si/sau comunitar.”

15. La articolul 39, dupa alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
„(11) Cererea prevazuta la alin. (1) va fi insotita, pe langa dovada indeplinirii conditiilor prevazute la art. 38 alin. (1), de urmatoarele documente:
a) copii de pe actul constitutiv si de pe statutul asociatiei sau fundatiei;
b) copie de pe dovada dobandirii personalitatii juridice;
c) dovada privind bonitatea asociatiei sau fundatiei, emisa de banca la care are deschis contul;
d) copie de pe dovada privind situatia juridica a sediului asociatiei si fundatiei;
e) numele si adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea si sediul persoanelor juridice cu care asociatia sau fundatia colaboreaza in mod frecvent in vederea realizarii obiectului sau de activitate pentru care aceasta solicita recunoasterea statutului de utilitate publica.”

16. Alineatul (2) al articolului 39 va avea urmatorul cuprins:
„(2) Conflictele de competenta aparute intre autoritatile publice prevazute la alin. (1) privind inregistrarea cererii se solutioneaza, la sesizarea oricareia dintre parti, de catre organul de specialitate din aparatul de lucru al Guvernului care are competente in domeniul vietii asociative, in termen de 15 zile de la data inregistrarii sesizarii. In cazul aparitiei unui conflict de competenta, perioada prevazuta pentru examinarea cererii de recunoastere a utilitatii publice se prelungeste cu perioada necesara solutionarii acestui conflict.”

17. Alineatul (3) al articolului 39 va avea urmatorul cuprins:
„(3) In vederea solutionarii conflictului autoritatile publice prevazute la alin. (1) sunt obligate sa puna la dispozitie organului de specialitate din aparatul de lucru al Guvernului toate informatiile necesare rezolvarii acestuia. Ordinul conducatorului organului de specialitate din cadrul aparatului de lucru al Guvernului este definitiv.”

18. Articolul 40 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 40.
(1) Autoritatea administrativa competenta este obligata ca, in termen de 60 de zile, sa examineze cererea si indeplinirea conditiilor prevazute de lege, inclusiv prin solicitarea de informatii de la persoanele fizice sau persoanele juridice cu care asociatia sau fundatia colaboreaza in mod frecvent. In cazul in care constata indeplinirea acestor conditii, autoritatea administrativa competenta va propune Guvernului Romaniei recunoasterea. In caz contrar, aceasta va transmite persoanelor juridice solicitante un raspuns motivat, in termen de 30 de zile de la data luarii deciziei.
(2) In cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevazute la alin. (1), precum si a tuturor documentelor necesare luarii deciziei, Guvernului Romaniei decide asupra propunerii de recunoastere. Daca propunerea se respinge, solutia va fi comunicata asociatiei sau fundatiei de catre autoritatea administrativa la care s-a inregistrat cererea de recunoastere, in termen de 120 de zile de la data depunerii cererii si a documentelor necesare luarii deciziei.”

19. Dupa articolul 40 se introduce un nou articol, articolul 401, cu urmatorul cuprins:
„Art. 401.
La nivelul fiecarui minister sau al celorlalte organe ale administratiei publice centrale competente sa examineze cererile pentru recunoasterea statutului de utilitate publica se vor adopta, in baza prezentei ordonante, norme proprii care sa stabileasca si criteriile specifice de acordare a statutului, corespunzatoare fiecarui domeniu de activitate.”

20. Litera b) a articolului 41 va avea urmatorul cuprins:
„b) dreptul la resurse provenite din bugetul de stat si din bugetele locale, dupa cum desfasoara activitati in interes general sau al colectivitatilor locale, astfel:
1. de la bugetul de stat, prin bugetele ministerelor sau ale altor organe ale administratiei publice centrale in a caror sfera de competenta isi desfasoara activitatea;
2. de la bugetele locale, in limita sumelor aprobate de consiliile locale.”

21. Litera f) a articolului 41 va avea urmatorul cuprins:
„f) obligatia de a publica in extras, in termen de 3 luni de la incheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate si situatiile financiare anuale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, precum si in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial. Modelul extrasului situatiilor financiare se va aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.”

22. La articolul 41, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Sumele prevazute la alin. (1) lit. b) vor fi prevazute in bugetele anuale ale ministerelor, ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale sau ale consiliilor locale, dupa caz.”

23. Dupa articolul 41 se introduc doua articole noi, articolele 411 si 412, cu urmatorul cuprins:
„Art. 411.
(1) Asociatia sau fundatia recunoscuta ca fiind de utilitate publica isi deschide un cont bancar special pentru resursele primite potrivit art. 41 alin. (1) lit. b), iar cheltuielile din aceste resurse se evidentiaza distinct.
(2) Sumele primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, planificate a se cheltui in cursul anului si ramase neutilizate la finele anului in contul asociatiei sau al fundatiei, se restituie de catre aceasta la bugetele de la care au fost primite, in primele 5 zile lucratoare ale anului urmator.
(3) Sumele alocate pentru proiecte ce se intind pe perioada a doi sau mai multi ani se vor reporta la finele anului si vor putea fi folosite in continuare pentru destinatia pentru care au fost alocate initial.
(4) Modul de utilizare a sumelor acordate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale este supus controlului, potrivit legislatiei in vigoare.
Art. 412.
In cadrul aparatului de lucru al Guvernului functioneaza un organ de specialitate la nivel de departament, care are urmatoarele atributii:
a) promoveaza si evalueaza politicile guvernamentale in domeniul vietii asociative si formuleaza recomandari cu privire la acestea;
b) centralizeaza cererile privind recunoasterea statutului de utilitate publica;
c) solutioneaza conflictele de competenta prevazute la art. 39 alin. (2) si (3);
d) analizeaza anual activitatea asociatiilor si fundatiilor recunoscute ca fiind de utilitate publica.”

24. Alineatul (2) al articolului 42 va avea urmatorul cuprins:
„(2) In cazul in care asociatia sau fundatia nu mai indeplineste una sau mai multe dintre conditiile care au stat la baza recunoasterii utilitatii publice, Guvernul, la propunerea autoritatii administrative competente sau a Ministerului Justitiei, va retrage actul de recunoastere prin adoptarea unei hotarari in acest sens.”

25. Alineatul (4) al articolului 42 va avea urmatorul cuprins:
„(4) Imprejurarile prevazute la alin. (2) si (3) pot fi sesizate autoritatii administrative competente, Ministerului Justitiei sau Guvernului de catre orice persoana fizica sau persoana juridica interesata.”

26. Articolul 45 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 45.
(1) Dispozitiile prezentului capitol referitoare la conditiile recunoasterii statutului de utilitate publica, precum si la drepturile si obligatiile asociatiilor sau fundatiilor recunoscute ca fiind de utilitate publica se aplica in mod corespunzator si federatiilor.
(2) O federatie poate fi recunoscuta de Guvernul Romaniei ca fiind de utilitate publica daca cel putin doua treimi din numarul asociatiilor si fundatiilor care o alcatuiesc sunt recunoscute ca fiind de utilitate publica.”

27. Articolul 47 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 47.
Asociatiile, fundatiile si federatiile pot infiinta societati comerciale. Dividendele obtinute de asociatii, fundatii si federatii din activitatile acestor societati comerciale, daca nu se reinvestesc in aceleasi societati comerciale, se folosesc in mod obligatoriu pentru realizarea scopului asociatiei, fundatiei sau federatiei.”

28. Articolul 48 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 48.
Asociatiile, fundatiile si federatiile pot desfasura orice alte activitati economice directe, daca acestea au caracter accesoriu si sunt in stransa legatura cu scopul principal al persoanei juridice.”

29. Alineatul (1) al articolului 51 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 51.
(1) In cadrul Camerelor Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, aparatului de lucru al Guvernului, institutiei Avocatul Poporului, autoritatilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale functioneaza structuri pentru relatia cu mediul asociativ. Acolo unde asemenea structuri lipsesc, ele se vor constitui.”

30. Alineatul (2) al articolului 56 va avea urmatorul cuprins:
„(2) Instanta competenta sa hotarasca dizolvarea este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.”

Art. II.
Sintagma „bilant contabil” din cuprinsul Ordonantei Guvernului nr.26/2000 se inlocuieste cu sintagma „situatii financiare anuale”.

Art. III.
Prezenta ordonanta intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. IV.
In termenul prevazut la art. III, fiecare minister sau organ al administratiei publice centrale competent va adopta, in baza prezentei ordonante, norme proprii care sa stabileasca si criteriile specifice de acordare a statutului, corespunzatoare fiecarui domeniu de activitate.

Art. V.
Ordonanta Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa aprobarea acestora de catre Parlament, dandu-se textelor o noua numerotare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:

p. Ministrul justitiei,
Cristina Tarcea
secretar de stat

p. Ministrul finantelor publice,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

Bucuresti, 30 ianuarie 2003.
Nr. 37.

#asociatii-si-fundatii, #lege-nr-145-din-23-iulie-2012, #marius-leontiuc, #ordonanta-nr-262000

Marius Leontiuc – Legea nr. 546/2002, legea privind gratierea si procedura acordarii gratierii

Legea nr. 546/2002, legea privind gratierea si procedura acordarii gratierii

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 755 din 16/10/2002

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
Gratierea este masura de clementa ce consta in inlaturarea, in total sau in parte, a executarii pedepsei aplicate de instanta ori in comutarea acesteia in una mai usoara.

Art. 2
Gratierea poate fi acordata individual, prin decret al Presedintelui Romaniei, potrivit art. 94 lit. d) din Constitutia Romaniei, sau colectiv, de catre Parlament, prin lege organica, conform art. 72 alin. (3) lit. g) din Constitutie.

Capitolul II – Gratierea individuala

Art. 3
Gratierea individuala se acorda la cerere sau din oficiu, numai dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Art. 4
Cererea de gratiere individuala, impreuna cu actele anexate, se adreseaza Presedintelui Romaniei si poate fi facuta de:
a) persoana condamnata, aparatorul ori reprezentantul legal al acesteia;
b) sotul persoanei condamnate, ascendentii, descendentii, fratii, surorile ori copiii acestora, precum si de aceleasi rude ale sotului persoanei condamnate.

Art. 5
(1) Cererea de gratiere contine in mod obligatoriu datele de identificare a persoanei condamnate si pedeapsa pentru care se solicita gratierea.
(2) La cererea de gratiere se anexeaza, in copie legalizata, hotararea definitiva de condamnare, certificatul de cazier judiciar si, dupa caz, acte de stare civila, certificate medicale, rapoarte de ancheta sociala si alte acte pe care solicitantul le considera necesare in sustinerea cererii sale.

Art. 6
(1) In vederea exercitarii prerogativei de gratiere, Presedintele Romaniei poate solicita, atunci cand socoteste necesar, avize consultative de la Ministerul Justitiei, care este obligat sa le inainteze in termen de 30 de zile de la data solicitarii.
(2) De asemenea, atunci cand considera necesar, Presedintele Romaniei poate solicita informatii organelor administratiei publice locale, conducatorului locului de detentie, organelor judecatoresti si ale parchetelor, organelor de politie si altor institutii publice, precum si comandantului unitatii, pentru condamnatii militari.

Art. 7
Decretul de gratiere se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 8
Decretul de gratiere trebuie sa contina urmatoarele elemente:
a) datele de identificare a persoanei condamnate: numele, prenumele, prenumele parintilor, data si locul nasterii;
b) elementele de identificare a hotararii judecatoresti de condamnare;
c) pedeapsa aplicata de instanta, care face obiectul gratierii;
d) modalitatea gratierii – totala sau partiala, indicandu-se partea de pedeapsa gratiata, pentru gratierea partiala.

Art. 9
(1) Prin decret se pot gratia una sau mai multe pedepse.
(2) Gratierea individuala se acorda numai pentru pedepse privative de libertate. Dispozitiile prezentei legi privitoare la pedepse se aplica in mod corespunzator si sanctiunilor cu inchisoare contraventionala.
(3) Nu pot fi gratiate pedepsele deja executate, pedepsele a caror executare nu a inceput din cauza sustragerii condamnatului de la executare, condamnarile cu suspendarea executarii pedepsei, pedepsele complementare si cele accesorii.
(4) Gratierea individuala nu are efect asupra laturii civile si asupra masurilor administrative pronuntate intr-o cauza penala.

Art. 10
In situatia respingerii cererii de gratiere, actul de respingere va fi comunicat persoanei care a introdus cererea, in termen de 30 de zile de la data adoptarii deciziei de catre Presedintele Romaniei.

Art. 11
Gratierea individuala poate fi refuzata de catre beneficiarul ei atunci cand cererea a fost facuta de alta persoana. Aceasta prevedere nu se aplica in cazul condamnatului minor.

Capitolul III – Gratierea colectiva

Art. 12
Gratierea colectiva se acorda unui numar de persoane pentru condamnari determinate prin cuantumul pedepselor sau prin infractiunile pentru care au fost pronuntate.

Art. 13
(1) Gratierea colectiva poate avea ca obiect numai pedepse aplicate de instanta pentru fapte savarsite anterior datei prevazute in legea de gratiere.
(2) Atunci cand legea de gratiere intra in vigoare inaintea ramanerii definitive a hotararii de condamnare, gratierea isi produce efectele numai de la data ramanerii definitive a hotararii.

Art. 14
(1) In situatia pluralitatii de infractiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, obiectul gratierii colective il constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infractiuni, si nu pedeapsa rezultanta.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), daca pentru unele dintre aceste pedepse este incidenta gratierea, ele vor fi descontopite, iar daca a ramas o singura pedeapsa din pedeapsa rezultanta, care nu este gratiata, va fi inlaturat si sporul eventual aplicat.
(3) Comutarea se poate face numai intr-o pedeapsa mai usoara, prevazuta de Codul penal, si numai in limitele stabilite de acesta.

Art. 15
(1) In cazul initierii legii de gratiere de catre Guvern, sarcina elaborarii proiectului de lege revine Ministerului Justitiei.
(2) Directia Generala a Penitenciarelor poate face propuneri motivate Ministerului Justitiei in vederea initierii unei legi de gratiere.

Capitolul IV – Dispozitii comune

Art. 16
(1) Gratierea este totala atunci cand priveste pedeapsa principala in integralitatea ei.
(2) Gratierea partiala poate privi o parte determinata din pedeapsa, o parte calculata prin raportare la pedeapsa in intregul ei, precum si restul pedepsei ramase de executat.

Art. 17
Gratierea individuala se acorda neconditionat, iar gratierea colectiva poate fi acordata si conditionat.

Art. 18
(1) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor legale privind gratierea se face de catre judecatorul delegat, in conformitate cu art. 459 din Codul de procedura penala, si se pune in executare de catre Directia Generala a Penitenciarelor.
(2) Gratierea se aplica in termen de cel mult 48 de ore de la data publicarii actului de gratiere in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 19
Efectele gratierii sunt cele prevazute de Codul penal.

Art. 20
Gratierea nu impiedica exercitarea cailor extraordinare de atac de catre condamnat, in conditiile legii, si nu poate constitui temei pentru respingerea acestora.

Capitolul V – Dispozitii finale

Art. 21
Dispozitiile prezentei legi se aplica numai cererilor de gratiere depuse dupa intrarea ei in vigoare, precum si cererilor de gratiere anterioare, daca aceasta reglementare este mai favorabila.

Art. 22
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 302/1952 privind procedura gratierii, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 46 din 9 septembrie 1952.

#legea-gratierii

Marius Leontiuc – Legea nr. 1/2003 si OUG nr. 133/2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numãrului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public

LEGE nr. 1 din 9 ianuarie 2003
privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numãrului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 26 din 20 ianuarie 2003

    Parlamentul României adopta prezenta lege.

     ARTICOL UNIC
    Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 133 din 10 octombrie 2002 pentru modificarea numãrului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 770 din 23 octombrie 2002.

    Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

                        PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                                 VALER DORNEANU

    Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 12 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

                           p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
                               DORU IOAN TARACILA

    Bucureşti, 9 ianuarie 2003.
    Nr. 1.

Ordonanta de urgenta 133 din 10 octombrie 2002 (OUG 133/2002) pentru modificarea numarului maxim de posturi pentru anul 2002 la Ministerul Justitiei, Ministerul de Interne si Ministerul Public
Publicat in Monitorul Oficial 770 din 23 octombrie 2002 (M. Of. 770/2002)

   In temeiul art. 114 alin. (4) din Constitutie,
   Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.
   Art. 1. – Numarul maxim de posturi prevazut pe anul 2002 in bugetul Ministerului Justitiei se suplimenteaza cu 23 de posturi pentru Institutul National de Criminologie, prin diminuarea cu 15 posturi si, respectiv, 8 posturi a numarului maxim de posturi prevazut pe anul 2002 in bugetele Ministerului de Interne si Ministerului Public.    Art. 2. – In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta ordonatorii principali de credite vor introduce modificarile corespunzatoare in structura posturilor si a cheltuielilor cu salariile, aprobate pe anul 2002.    Art. 3. – Fondurile necesare aplicarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta se asigura prin diminuarea bugetelor Ministerului de Interne si Ministerului Public si suplimentarea cu sumele respective a bugetului Ministerului Justitiei.    Art. 4. – Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa introduca, la solicitarea ministerelor implicate, modificarile ce decurg din aplicarea prevederilor art. 3 in structura bugetului de stat si a bugetelor Ministerului Justitiei, Ministerului de Interne si Ministerului Public.
   PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE                                                             Contrasemneaza:                                                         –––––                                                     p. Ministrul justitiei,                                                      Alexe Ivanov Costache,                                                         secretar de stat                                                       Ministru de interne,                                                             Ioan Rus                                                  Ministrul finantelor publice,                                                     Mihai Nicolae Tanasescu

Marius Leontiuc – Legea nr. 1/1998 functionarea SIE

LEGEA Nr. 1/1998*)

privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. – Serviciul de Informaţii Externe este organul de stat specializat în domeniul informaţiilor externe privind siguranţa naţională şi apărarea României şi a intereselor sale.

Art. 2. – (1) Serviciul de Informaţii Externe face parte din sistemul naţional de apărare. Activitatea sa este organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Anual sau ori de câte ori se impune directorul Serviciului de Informaţii Externe prezintă Consiliului Suprem de Apărare a Ţării rapoarte referitoare la modul de îndeplinire de către Serviciul de Informaţii Externe a atribuţiilor ce îi revin.

Art. 3. – (1) Controlul asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe este exercitat de Parlamentul României, cu respectarea secretului asupra mijloacelor şi surselor de informare. În acest scop se constituie o comisie specială formată din trei deputaţi şi doi senatori, aleşi din cadrul comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere.

(2) Controlul parlamentar are ca obiectiv verificarea concordanţei activităţii Serviciului de Informaţii Externe cu Constituţia României şi cu politica statului român. Organizarea, funcţionarea şi modalităţile de exercitare a controlului se stabilesc printr-o hotărâre comună a celor două Camere.

Art. 4. – (1) În scopul îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin, precum şi pentru asigurarea unei politici unitare şi coerente a comunităţii informative în plan extern Serviciul de Informaţii Externe conlucrează cu ministere, instituţii publice şi alte persoane juridice stabilite de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării Serviciul de Informaţii Externe poate stabili relaţii cu organisme similare din străinătate.

 

CAPITOLUL II

Organizarea şi conducerea Serviciului de Informaţii Externe

 

Art. 5. – (1) Serviciul de Informaţii Externe se organizează şi funcţionează ca autoritate administrativă autonomă.

(2) Structura organizatorică, efectivele în timp de pace şi mobilizare, regulamentul de funcţionare şi atribuţiile Serviciului de Informaţii Externe se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Art. 6. – (1) Conducerea Serviciului de Informaţii Externe se asigură de către un director, cu rang de ministru, numit de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea Preşedintelui României.

(2) La numirea în funcţie directorul depune în faţa Preşedintelui României următorul jurământ: ” Eu,…, jur că voi îndeplini cu bună-credinţă şi nepărtinire, în deplinul respect al Constituţiei şi al legilor ţării, atribuţiile ce îmi revin în calitate de director al Serviciului de Informaţii Externe.”

Art. 7. – (1) Directorul Serviciului de Informaţii Externe conduce întreaga activitate a acestuia şi îl reprezintă în raporturile cu ministerele, instituţiile publice şi cu alte persoane juridice publice şi private din ţară, precum şi cu organisme similare din străinătate.

(2) Directorul Serviciului de Informaţii Externe aprobă încadrarea, atribuţiile, dotarea, normele de funcţionare, regulamentele şi structurile organizatorice ale unităţilor componente.

(3) În executarea atribuţiilor ce revin Serviciului de Informaţii Externe directorul emite ordine şi instrucţiuni, potrivit legii.

Art. 8. – (1) În cadrul Serviciului de Informaţii Externe funcţionează Consiliul director, organ consultativ, compus din adjuncţii directorului şi şefii unor unităţi din structura Serviciului de Informaţii Externe. Lucrările Consiliului director sunt conduse de directorul Serviciului de Informaţii Externe, iar în lipsa acestuia, de unul dintre adjuncţii săi, desemnat de acesta.

(2) Adjuncţii directorului Serviciului de Informaţii Externe au rang de secretar de stat şi sunt numiţi de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la propunerea directorului Serviciului de Informaţii Externe.

(3) Componenţa, regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi atribuţiile Consiliului director se aprobă de directorul Serviciului de Informaţii Externe.

 

CAPITOLUL III

Funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe

 

Art. 9. – (1) Serviciul de Informaţii Externe îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Constituţia României, cu legile ţării, cu hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu regulamentele militare.

(2) Activitatea Serviciului de Informaţii Externe are caracter de secret de stat.

(3) Documentele Serviciului de Informaţii Externe sunt păstrate în arhiva proprie şi pot fi consultate, în funcţie de clasificare, numai în condiţiile legii, cu aprobarea directorului acestuia.

(4) Reglementările în vigoare privind transmiterea către alte instituţii a unor date şi informaţii de evidenţă nominală sau statistice se aplică Serviciului de Informaţii Externe numai în măsura în care furnizarea acestora nu conduce la deconspirarea acţiunilor, sediilor şi personalului instituţiei.

Art. 10. – (1) Serviciul de Informaţii Externe este autorizat să folosească persoane juridice sub acoperire, înfiinţate în condiţiile legii, să utilizeze metode specifice, să creeze şi să deţină mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, protecţia, evaluarea, valorificarea şi stocarea datelor şi informaţiilor referitoare la siguranţa naţională.

(2) Sursele de informare, metodele şi mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite faţă de nimeni şi în nici o împrejurare.

(2 1 ) În situaţii bine determinate şi fundamentate, la propunerea directorului Serviciului de Informaţii Externe şi cu aprobarea CSAT, sursele umane pot fi angrenate, pe operaţiuni şi cazuri concrete, în cadrul unor acţiuni de cooperare cu organisme similare partenere din străinătate.

(3) Folosirea mijloacelor de obţinere, verificare şi valorificare a datelor şi a informaţiilor nu trebuie să lezeze în nici un fel drepturile sau libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, viaţa particulară, onoarea sau reputaţia lor ori să îi supună la îngrădiri ilegale.

(4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) se pedepseşte conform legii.

Art. 11. – Serviciul de Informaţii Externe are dreptul, în condiţiile prevăzute de lege, să solicite şi să obţină de la autorităţile publice române, agenţi economici, alte persoane juridice, precum şi de la persoane fizice informaţii, date sau documente necesare îndeplinirii atribuţiilor sale.

Art. 12. – Serviciul de Informaţii Externe avizează accesul la documente secrete, cifru de stat şi la armament pentru personalul din cadrul ministerelor şi al altor instituţii publice, care desfăşoară activitate de lungă durată în afara ţării, cu excepţia celui aparţinând Ministerului Apărării Naţionale.

 

CAPITOLUL IV

Personalul Serviciului de Informaţii Externe

 

Art. 13. – Personalul Serviciului de Informaţii Externe se compune din cadre militare, militari angajaţi pe bază de contract şi salariaţi civili.

Art. 14. – (1) Cadrele militare în activitate, în rezervă sau în retragere din cadrul Serviciului de Informaţii Externe au toate drepturile şi îndatoririle prevăzute de actele normative aplicabile armatei române, precum şi de reglementările specifice acestui serviciu.

(2) Militarii angajaţi pe bază de contract sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu, în limitele competenţelor stabilite prin lege pentru cadrele militare în activitate. Modul de angajare, durata contractului, drepturile şi îndatoririle militarilor angajaţi pe bază de contract sunt prevăzute de actele normative aplicabile armatei române şi prin ordin al directorului Serviciului de Informaţii Externe.

(3) Salariaţilor civili le sunt aplicabile, după caz, dispoziţiile Codului muncii, ale statutului funcţionarilor publici, precum şi ale actelor normative şi reglementărilor specifice Serviciului de Informaţii Externe.

(4) Salariaţii civili sunt obligaţi să depună jurământul cu privire la respectarea Constituţiei, a legilor ţării şi a reglementărilor specifice Serviciului de Informaţii Externe.

Art. 15. – Personalul Serviciului de Informaţii Externe nu poate să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora.

Art. 16. – Cadrele Serviciului de Informaţii Externe care sunt învestite cu exerciţiul autorităţii publice au toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această calitate.

Art. 17. – (1) Selecţionarea, încadrarea, acordarea gradelor şi înaintarea în grad şi funcţii, transferarea, trecerea în rezervă, încetarea sau desfacerea contractului individual de muncă al personalului Serviciului de Informaţii Externe se fac potrivit legii, Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, Statutului cadrelor militare şi regulamentelor militare, precum şi altor dispoziţii legale. Serviciul de Informaţii Externe ţine evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici din cadrul instituţiei, prin structurile proprii, prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

(2) Serviciul de Informaţii Externe îşi organizează un sistem propriu de formare şi perfecţionare a personalului, iar pentru anumite categorii de personal poate utiliza instituţiile militare sau civile de învăţământ din ţară şi din străinătate.

Art. 18. – (1) Personalul Serviciului de Informaţii Externe are obligaţia de a păstra cu stricteţe secretul datelor şi al informaţiilor cunoscute, inclusiv după părăsirea în orice mod a acestuia.

(2) În mod excepţional, unele date şi informaţii pot fi comunicate numai în cazuri autorizate de lege, cu acordul prealabil al directorului Serviciului de Informaţii Externe.

(3) Divulgarea, în orice mod, a datelor sau a informaţiilor care fac obiectul activităţii Serviciului de Informaţii Externe este interzisă şi se pedepseşte conform legii.

Art. 19. – (1) Personalul Serviciului de Informaţii Externe îşi desfăşoară activitatea deschis sau acoperit, în raport cu nevoile de realizare a siguranţei naţionale.

(2) Serviciul de Informaţii Externe asigură protecţia şi încadrarea în muncă a cadrelor militare şi a salariaţilor civili care, lucrând acoperit, sunt deconspiraţi în împrejurări care exclud culpa acestora.

 

 

CAPITOLUL V

Dispoziţii finale

 

Art. 20. – (1) Activitatea contrainformativă în exterior şi de protecţie a personalului propriu, atât în ţară, cât şi în străinătate, precum şi controlul întregii activităţi operative, de pază, curierat diplomatic, cifru de stat, asigurare tehnico-materială, financiară şi sanitară se realizează de Serviciul de Informaţii Externe prin organe proprii.

(2) Înzestrarea cu unele bunuri şi executarea de lucrări contra cost se pot realiza şi prin structuri proprii, pe baza de contractări cu parteneri externi şi interni.

Art. 21. – (1) Fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Serviciului de Informaţii Externe se asigură de la bugetul de stat şi din surse extrabugetare.

(1 1 ) Serviciul de Informaţii Externe primeşte şi administrează bunuri proprietate publică şi privată a statului, putând să le închirieze în funcţie de regimul lor juridic, reţinând o cotă parte de 50% din valoarea chiriei, şi desfăşoară, în condiţiile legii, activităţi cu caracter economic. Veniturile astfel obţinute vor fi utilizate integral pentru finanţarea cheltuielilor materiale şi de capital, iar disponibilul rămas la sfârşitul anului va fi reportat în anul următor şi va fi folosit cu aceiaşi destinaţie.

(1 2 ) Planificarea, evidenţa, utilizarea, justificarea şi controlul cheltuielilor operative destinate realizării activităţii specifice Serviciului de Informaţii Externe se efectuează în conformitate cu regulile generale în această materie, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

(2) Modul de planificare, evidenţă şi utilizare a fondurilor necesare în vederea funcţionării Serviciului de Informaţii Externe se stabileşte de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, similar reglementărilor privind cheltuielile operative.

Art. 22. � (1) Clădirile, terenurile, mijloacele de transport, aparatura tehnică şi celelalte mijloace necesare în vederea funcţionării Serviciului de Informaţii Externe se aprobă şi se asigură de către Guvern.

(2) Terenurile şi clădirile unde îşi desfăşoară activitatea Serviciul de Informaţii Externe sunt bunuri proprietate publică a statului.

Art. 23. – La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţii contrare se abrogă.

_________________________

notă : Legii i-au fost aduse toate modificările şi completările prevăzute în:

•  OUG nr. 154/2001;

•  Legea nr. 366/2002 pentru aprobarea OUG nr. 154/2001;

•  OUG nr. 98/2004;

•  Legea nr. 43/2004 pentru aprobarea OUG nr. 98/2004.

#sie-s-i-e-leontiuc

Marius Leontiuc – Legea nr. 1 /1995 legea care a dat posibilitatea emiterii OUG

Marius Leontiuc iti ofera

 

LEGE Nr. 1 din 10 ianuarie 1995
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 5 din 13 ianuarie 1995

    Parlamentul României adopta prezenta lege.

    ART. 1
    În temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţia României este abilitat Guvernul României ca, pînã la reluarea lucrãrilor Parlamentului în prima sesiune ordinarã a anului 1995, sa emita ordonanţe în urmãtoarele domenii:
    a) acordarea de compensaţii pentru încãlzire pe timpul iernii unor categorii de persoane cu venituri mici;
    b) mãsuri cu privire la regularizarea decontãrii importurilor critice efectuate din împrumuturile guvernamentale externe de ajustare structuralã, a dobinzilor încasate la plasamentele financiare efectuate din contravaloarea în lei a împrumuturilor guvernamentale externe; reglementarea plãţii dobinzilor datorate bãncilor comerciale din acţiuni de creditare a statului, reglementarea alocãrii fondurilor pentru activitatea de cercetare ştiinţificã şi plata drepturilor bãneşti ce se suporta din fondul de risc şi accident sau din fondul de asigurãri al agricultorilor; mãsuri privind accelerarea procesului de restructurare a societãţilor comerciale cu capital de stat şi a regiilor autonome, de intarire a disciplinei financiare şi de accelerare a decontãrilor economice;
    c) acordarea de cãtre stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de garanţii pentru credite interne pe termen scurt, contractate de agenţii economici de la bãncile comerciale, pentru realizarea programului de restructurare a acestora şi constituirea stocurilor la principalele produse strategice necesare economiei naţionale şi pentru lucrãrile agricole stabilite de Guvern;
    d) mãsuri pentru stimularea producţiei de obiective complexe cu ciclu lung de fabricaţie destinate exportului;
    e) reconsiderarea modului de impozitare la gaze naturale şi scutirea la gazele naturale provenite din import; majorarea plafonului cifrei de afaceri pînã la care agenţii economici sunt scutiţi de T.V.A.; regimul T.V.A. în zonele libere şi corelarea cu unele prevederi normative apãrute ulterior; regimul unitar de vamuire şi taxare a maşinilor şi instalaţiilor importate în condiţii de leasing; precizãri privind regimul vamal al materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb şi componentelor pentru producţie proprie a agenţilor economici; reducerea taxei de timbru, pe transe de impozitare, la actele între vii, translative a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale, privind bunurile imobiliare;
    f) stabilirea regimului formularelor tipizate din domeniul financiar;
    g) stabilirea regimului pesticidelor, fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar;
    h) creşterea plafonului pînã la care aprobarea documentelor tehnico-economice pentru realizarea unor obiective de investiţii de interes judeţean sau local este în competenta de soluţionare a consiliilor judeţene sau locale, mãsuri comerciale specifice rezervelor materiale naţionale privind improspatarea produselor şi valorificarea celor disponibile, precum şi extinderea garanţiilor şi a instrumentelor acestora;
    i) ratificarea unor acorduri internaţionale privitoare la creditele externe acordate României şi la garantarea de cãtre România a unor credite externe, inclusiv a unor amendamente la astfel de acorduri.
    Plafonul de indatorare externa a României pe întreg anul 1995 se stabileşte la 2,8 miliarde dolari S.U.A.
    ART. 2
    În baza art. 114 alin. (3) din Constituţie, pînã la reluarea lucrãrilor Parlamentului în prima sesiune ordinarã a anului 1995, ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 1 al prezentei legi vor fi înaintate Parlamentului spre aprobare, potrivit procedurii legislative, sub sancţiunea încetãrii efectelor lor.
    Ordonanţele depuse de Guvern potrivit alin. 1 vor fi dezbãtute în procedura de urgenta.
    ART. 3
    În domeniile de abilitare prevãzute în prezenta lege, dacã au fost adoptate proiecte de legi sau propuneri legislative de cãtre una dintre Camerele Parlamentului ori au fost elaborate şi depuse rapoarte de fond de cãtre comisiile permanente, acestea vor fi avute în vedere de Guvern în emiterea ordonanţelor.

    Aceasta lege a fost adoptatã de Senat în şedinţa din 20 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

               PREŞEDINTELE SENATULUI
            prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN

    Aceasta lege a fost adoptatã de Camera Deputaţilor în şedinţa din 27 decembrie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

            PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
                     ADRIAN NASTASE
                –––––––––

#oug-marius-leontiuc

Marius Leontiuc Declaratia comuna CJUE – CEDO, CJUE va deveni instanta de control judiciar a Cartei in UE

 
Marius Leontiuc CJUE
.
.
.
.
 
Comunicarea a preşedinţilor şi a Skouris Costa
Delegaţii de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) şi Curtea de Justiţie a     Uniunii Europene (CJUE) din 17 ianuarie 2011 la sediul din urmă, în Luxemburg, ca parte a reuniunilor regulate în ambele jurisdicţii.
.
/
 
Aşa cum se obişnuieşte la aceste reuniuni,au fost discutate subiecte de interes comun . Prima chestiune în cauză o constituie aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi a doua privind aderarea Uniunii Europene la Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a libertăţilor fundamentale.
 
1. În ceea ce priveşte Carta, s-a observat că aceasta a câştigat rapid o stare de primă importanţă în jurisprudenţa recentă a CJUE. Într-adevăr, începând cu 1 decembrie 2009, data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi atunci când ia acordat rangul de legislaţia UE primar, Carta a fost citat în treizeci de spețe. Astfel, Carta a devenit text de referinţă şi punct de plecare pentru evaluarea de către CJUE a drepturilor fundamentale, de a recunoaşte acest instrument juridic. Prin urmare, este important să se asigure o mai mare coerenţă între Convenţie şi Cartă în măsura în care Carta conţine drepturi ce corespund celor garantate de Convenţie. Articolul 52 alineatul 3 al Cartei prevede, în plus, că, în acest caz, sensul şi sfera de aplicare a drepturilor garantate de Convenţie şi de Carta sunt aceleaşi. În acest context, o „interpretare paralelă” a celor două texte ar putea fi utilă.
2. Aderarea la UE la Convenţia reprezintă un pas important în evoluţia de protecţie a drepturilor omului în Europa. Statele membre ale UE au stabilit în principiu că aderarea UE la Convenție prin Tratatul de la Lisabona. În ceea ce priveşte Consiliul Europei, Protocolul nr 14 a intrat în vigoare la 1 iunie 2010, modifică secţiunea 59 din Convenţie, astfel încât UE să poată alătura Consiliului Europei. Astfel, actele UE vor fi supuse, ca şi cele din celelalte părţi contractante, controlul exercitat de către CEDO în privinţa drepturilor garantate în Convenţie.
Ca parte a acestui control de convenţionalism, se poate distinge între acţiuni directe şi acţiuni indirecte, şi anume, în primul rând, interogări individuale, aduse direct împotriva măsurilor adoptate de către instituţiile UE, după aderarea acesteia din urmă la convenţie şi, pe de altă parte, cele îndreptate împotriva actelor adoptate de către autorităţile statelor membre ale UE pentru aplicarea sau punerea în aplicare a legislaţiei UE. În primul caz, cerinţa epuizării căilor de recurs interne, prevăzută de articolul 35 alineatul 1 al Convenţiei, va dispune solicitanţilor care doresc să aplice la CEDO pentru a înţelege în prealabil instanţele UE, astfel cum este prevăzut de legislaţia din urmă. Astfel, este garantat faptul că controlul exercitat de către CEDO va fi precedată de control intern realizat de către CEJ, CJUE şi subsidiarităţii, care vor fi respectate.
Cu toate acestea, în al doilea caz, situaţia este mai complexă. Solicitantul aplică în primul rând cauza către instanţele statului membru în cauză, care, în conformitate cu articolul 267 TFUE, şi poate, dacă este cazul, ar trebui să profite de CJUE pentru pronunţare a unei hotărâri preliminare privind interpretarea şi / sau validitatea dispoziţiilor în litigiu ale legislaţiei UE. Dar dacă pentru un motiv, nu a fost realizată o  astfel de pronunţare a unei hotărâri preliminare, CEDO ar putea cere să se pronunţe pe o mişcare care implică dispoziţiile din respectiva lege pe care CJUE nu a avut posibilitatea de a controla acestora de conformitate cu drepturile fundamentale garantate de Cartă.
În toate probabilităţile, această situaţie nu ar trebui să apară frecvent. Faptul că rămâne este previzibil că o astfel de situaţie poate fi realizată, din cauză că procedura preliminară poate fi declanşată de către instanţele naţionale, numai, cu excepţia pieselor, care sunt cu siguranţă în posibilitatea de a sugera o referinţă, dar nu au puterea de a se impune, acest lucru înseamnă că de referinţă nu este în mod normal, un remediu pentru a fi epuizat de către solicitant înainte de a aplica la CEDO, căile de atac.
Dar faptul că principiul subsidiarităţii poat fi îndeplinit, de asemenea, în această situaţie, este necesar să se pună în aplicare în contextul aderării la UE la Convenţie, o procedură flexibilă care să poată asigura că CJUE si CEJ pot efectua controale interne înainte de intervenţia de audit extern de către CEDO. Modalităţile de punere în aplicare a unei astfel de proceduri, care nu necesită o modificare a Convenţiei, ar trebui să să ia în considerare caracteristicile specifice ale controlului judiciar de către aceste două jurisdicţii. În această privinţă, este important ca tipurile de cazuri în care CJUE pot fi făcute fie clar definite. În mod similar, examinarea convenţional al actului în cauză nu ar trebui să reia până când părţile interesate au fost în măsură să evalueze în mod corespunzător de consecinţele posibile pentru a fi trase de la poziţia adoptată de către CJUE şi, după caz, de a prezenta observaţii cu privire la CEDO, în care li se va permite acestora în conformitate cu dispoziţiile care reglementează procedura în faţa sa. Pentru a se asigura că procedura în faţa CEDO este întârziată în mod nejustificat, CJUE ar putea avea să se pronunţe asupra  cauzei în proceduri accelerate.

3. Cele două instanţe se pare util să facă cunoscute gândurile lor, ca parte a negocierilor de aderare în curs între CE şi UE. Acestea sunt hotărâte să continue dialogul cu privire la aceste aspecte care sunt de o importanţă considerabilă pentru calitatea şi coerenţa jurisprudenţei privind protecţia drepturilor fundamentale în Europa.

 

 

#drepturi-fundamentale-in-ue, #marius-leontiuc-cjue-frauda-cedo-aderare-ue-la-cedo

Legea nr. 1/1990

LEGE Nr. 1 din 30 iunie 1990
privind organizarea si functionarea serviciilor Presedintiei Romaniei
ACT EMIS DE: PARLAMENT
ACT PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. 88 din 2 iulie 1990

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1
Pe data prezentei legi se organizeaza serviciile necesare institutiei prezidentiale in vederea indeplinirii de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor ce-i sint conferite prin lege.
Art. 2
La Presedintia Romaniei functioneaza urmatoarele compartimente:
a) Departamentul de analiza politica;
b) Secretariatul general;
c) Cabinetul Presedintelui;
d) Directia de protocol;
e) Directia de documentare si informare.
Art. 3
Departamentul de analiza politica este condus de un sef de departament, cu rang de ministru, si are in componenta sa:
a) Directia pentru politica interna;
b) Directia pentru politica externa;
c) Directia pentru stiinta, invatamint, cultura;
d) Directia pentru probleme militare si ordine publica;
e) Directia juridica;
f) Directia de presa. Purtatori de cuvint.
Directiile din structura Departamentului de analiza politica sint conduse de consilieri prezidentiali, cu rang de prim-adjunct al ministrului.
Art. 4
Secretariatul general al Presedintiei, condus de un secretar general cu rang de prim-adjunct al ministrului, are in componenta sa:
a) Directia acte prezidentiale;
b) Grupul de analize si investigatii; relatii cu publicul;
c) Directia economica si administrativa.
Compartimentele din cadrul Secretariatului general sint conduse de directori.
Art. 5
Cabinetul Presedintelui este condus de un director general, ajutat de un director si doi sefi de cabinet.
Art. 6
Directia de protocol este condusa de un sef de protocol, cu rang de ambasador.
Art. 7
Directia de documentare si informare este condusa de un director.
Art. 8
Atributiile, organizarea si functionarea compartimentelor din structura Presedintiei Romaniei se stabilesc prin regulament aprobat de Presedintele Romaniei.
Art. 9
Statul de functii, conditiile de studii si nivelul de salarizare al functiilor pentru personalul din cadrul Presedintiei Romaniei sint prevazute in anexa la prezenta lege.
Numarul de posturi necesare functionarii Presedintiei si repartizarea acestora pe compartimente se stabilesc de Presedintele Romaniei in cadrul prevederilor bugetului Presedintiei.
Art. 10
Numirea si eliberarea din functie a sefului Departamentului de analiza politica, a secretarului general, a directorului general al Cabinetului Presedintelui, a sefului Directiei de protocol si a directorului Directiei de documentare si informare se fac de Presedintele Romaniei.
Numirea si eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se fac de Presedintele Romaniei, la propunerea sefului Departamentului de analiza politica.
Numirea si eliberarea din functie a personalului din compartimentele functionale ale Presedintiei Romaniei se fac de catre sefii acestor compartimente.
Art. 11
Pentru asigurarea securitatii Presedintelui Romaniei, precum si pentru paza sediului Presedintiei, functioneaza Unitatea speciala de paza si protocol, in subordinea directa a Presedintelui.
Regulamentul de organizare si functionare a acestei unitati se va aproba de Presedintele Romaniei.
Art. 12
Presedintia Romaniei are personalitate juridica si se finanteaza din bugetul Presedintiei, aprobat prin lege.
Presedintia Romaniei are sediul in municipiul Bucuresti, in latura noua si anexele din incinta a Palatului Cotroceni. Muzeul Cotroceni va functiona ca institutie distincta subordonata Ministerului Culturii.
Administratia si intretinerea intregului complex al Palatului Cotroceni, inclusiv muzeul, se vor asigura in mod unitar de catre guvern. Directorul general al complexului se va afla in subordinea Presedintiei.
Presedintia Romaniei va dispune si de alte spatii de protocol care se afla in subordinea si administratia guvernului.

Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 27 iunie 1990.

PRESEDINTELE SENATUI
academician ALEXANDRU BIRLADEANU

Aceasta lege a fost adoptata de Adunarea Deputatilor in sedinta din 27 iunie 1990.
PRESEDINTELE ADUNARII DEPUTATILOR
MARTIAN DAN

In temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului si a Presedintelui Romaniei,
promulgam aceasta lege si dispunem publicarea sa in Monitorul Oficial.

PRESEDINTELE ROMANIEI
ION ILIESCU

ANEXA 1

STATUL DE FUNCTII
pentru serviciile Presedintiei Romaniei
____________________________________________________________________________
Salariul tarifar
lei/lunar
Nr. Denumirea functiei Conditii de ________________
crt. studii si vechime minim maxim
____________________________________________________________________________
1. Consilier; director general studii superioare 8000 10000
2. Expert studii superioare 6500 8000
3. Director studii superioare 6000 8000
4. Sef de cabinet I studii superioare
5 ani in specialitate 4500 6000
5. Sef de cabinet II studii medii
5 ani in specialitate 3500 5000
6. Secretar de cabinet studii medii
5 ani in specialitate 2900 3700
7. Consultant (documentarist,
analist programator) de
specialitate

  • gradul I studii superioare

10 ani in specialitate 4900 6300

  • gradul II studii superioare

8 ani in specialitate 4700 6000

  • gradul III studii superioare

6 ani in specialitate 3800 5500
8. Economist (inginer)

  • gradul I studii superioare

10 ani in specialitate 4900 6300

  • gradul II studii superioare

8 ani in specialitate 4700 6000

  • gradul III studii superioare

6 ani in specialitate 3800 5500
9. Contabil sef studii superioare
10 ani in specialitate 4900 6300
10. Contabil, merceolog, studii medii
statistician, casier 10 ani in specialitate 3500 4500
11. Revizor contabil studii superioare
8 ani in specialitate 4000 5500
12. Revizor contabil studii medii
10 ani in specialitate 3000 4000
13. Translator, traducator studii superioare
6 ani in specialitate 4600 6000
14. Stenodactilograf studii medii 3000 4000
secretar-dactilograf 3 ani in specialitate 2800 3500
15. Functionar

  • gradul I studii medii

5 ani in specialitate 3000 4000

  • gradul II studii medii

3 ani in specialitate 2900 3500

  • gradul III studii medii 2800 3300

16. Bibliotecar studii superioare
3 ani in specialitate 3800 4500
17. Arhivar studii medii
3 ani in specialitate 2900 3500
18. Administrator studii medii
5 ani in specialitate 3500 4500
19. Curier studii medii 2500 3300
20. Portar 2500 3000
21. Ingrijitor 2500 3000
22. Muncitor

  • inalta calificare I studii medii 3500 4000
  • inalta calificare II studii medii 3300 3800
  • specialist studii medii 3800 4500

23. Sofer 3300 4500
24. Bufetier 3500 4500
ajutor bufetier 2500 3000
25. Manipulant bunuri 2500 3500
____________________________________________________________________________