Posted by: leontiucmarius | May 22, 2012

Marius Leontiuc – Legea nr. 275/2006 si Legea 293/2004 si documentele conexe

LEGE   Nr. 275 din  4 iulie 2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Text în vigoare începând cu data de 22 mai 2010

Acte modificatoare #M1: Legea nr. 83/2010

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

NOTA:     1. Prin Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 a fost aprobat Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

2. A se vedea şi:     – Ordinul ministrului justiţiei nr. 2055/C/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind primirea, păstrarea şi restituirea bunurilor, obiectelor de valoare şi valorilor, proprietate personală, ale persoanelor private de libertate;     – Ordinul ministrului justiţiei nr. 2056/C/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea unitară a drepturilor de echipament şi de materiale igienico-sanitare aferente persoanelor private de libertate;     – Ordinul ministrului justiţiei nr. 2057/C/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea unitară a drepturilor de aprovizionare, dotare şi consum de bunuri şi materiale de întreţinere şi reparaţii pentru bunurile aparţinând persoanelor private de libertate;     – Ordinul ministrului justiţiei nr. 2714/C/2008 privind durata şi periodicitatea vizitelor, greutatea şi numărul pachetelor, precum şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.

#B     Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I     Dispoziţii generale

ART. 1     Legalitatea executării pedepselor     Executarea pedepselor se realizează în conformitate cu dispoziţiile Codului penal, ale Codului de procedură penală şi ale prezentei legi.     ART. 2     Temeiul executării pedepselor     Pedepsele se execută numai în temeiul hotărârilor judecătoreşti de condamnare rămase definitive.     ART. 3     Respectarea demnităţii umane     Pedepsele se execută în condiţii care să asigure respectarea demnităţii umane.     ART. 4     Interzicerea supunerii la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente     (1) Se interzice supunerea oricărei persoane aflate în executarea unei pedepse la tortură, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.     (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale.     ART. 5     Interzicerea discriminării în executarea pedepselor     (1) În timpul executării pedepselor este interzisă orice formă de discriminare pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, convingeri, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţie HIV/SIDA sau alte temeiuri.     (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) se pedepseşte potrivit legii penale.     ART. 6     Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate şi judecătorul delegat la compartimentul de executări penale     (1) Executarea pedepselor se desfăşoară sub supravegherea, controlul şi autoritatea judecătorului delegat. #M1     (2) Preşedintele curţii de apel desemnează anual, cu acordul scris al acestora, unul sau mai mulţi judecători delegaţi pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum şi grefieri în vederea exercitării atribuţiilor judiciare ale acestora, pentru fiecare penitenciar aflat în circumscripţia teritorială a curţii de apel. #B     (3) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea acestor pedepse şi exercită celelalte atribuţii stabilite prin prezenta lege.     (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, desemnat pentru penitenciarul în a cărui circumscripţie se află un centru de reţinere şi arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă, supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea măsurilor preventive privative de libertate şi exercită celelalte atribuţii stabilite prin prezenta lege.     (5) Pe durata exercitării atribuţiilor de judecător delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, acesta nu poate desfăşura alte activităţi decât cele stabilite de prezenta lege.     (6) Judecătorul delegat la compartimentul de executări penale din cadrul fiecărei instanţe de executare, desemnat anual de preşedintele acestei instanţe, supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea pedepselor neprivative de libertate şi exercită celelalte atribuţii stabilite prin Codul de procedură penală, regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti şi prin prezenta lege.

TITLUL II     Executarea pedepsei amenzii

ART. 7     Modul de executare a pedepsei amenzii     (1) Executarea pedepsei amenzii în cazul nerespectării termenului de achitare integrală a acesteia sau a unei rate, când plata amenzii a fost eşalonată, se face potrivit dispoziţiilor privind executarea silită a creanţelor bugetare şi cu procedura prevăzută de aceste dispoziţii.     (2) Executorii fiscali au obligaţia să comunice instanţei de executare, la data achitării integrale a amenzii, executarea acesteia şi să înştiinţeze instanţa cu privire la orice împrejurare care împiedică executarea.

TITLUL III     Executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal

ART. 8     Controlul executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse potrivit Codului penal     (1) Controlul executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, care pot fi dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, se asigură de judecătorul delegat la compartimentul de executări penale de la instanţa de executare, direct sau prin intermediul consilierilor serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor în circumscripţia căruia se află domiciliul, reşedinţa sau locuinţa persoanei condamnate.     (2) Pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, persoana condamnată poate solicita asistenţă şi consiliere, care se acordă, potrivit legii, de consilierii serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor.     ART. 9     Sesizarea instanţei în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă     În situaţia nerespectării măsurilor de supraveghere sau a obligaţiilor prevăzute în Codul penal, dispuse în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, judecătorul delegat la compartimentul de executări penale, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, sesizează instanţa de executare în vederea revocării suspendării.     ART. 10     Măsurile de supraveghere şi obligaţiile dispuse faţă de minor     Dispoziţiile art. 8 şi 9 se aplică în mod corespunzător în situaţia măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse faţă de minor în cazul suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau sub control.

TITLUL IV     Executarea pedepselor privative de libertate

CAP. 1     Organizarea executării pedepselor privative de libertate

ART. 11     Penitenciarele     (1) Pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi a închisorii se execută în locuri anume destinate, denumite penitenciare.     (2) Penitenciarele se înfiinţează prin hotărâre a Guvernului, au personalitate juridică şi sunt în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (3) Organizarea şi funcţionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe pagina de Internet a Ministerului Justiţiei şi a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (4) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinţa, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, secţii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, în raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate şi cerinţele speciale de protecţie a anumitor categorii de persoane condamnate.     (5) Administraţia Naţională a Penitenciarelor stabileşte penitenciarul în care persoana condamnată va executa pedeapsa privativă de libertate. La stabilirea penitenciarului se va avea în vedere ca acesta să fie situat cât mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.     ART. 12     Penitenciarele speciale     (1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot înfiinţa penitenciare speciale, în condiţiile art. 11 alin. (2).     (2) Penitenciarele speciale sunt:     a) penitenciare pentru minori şi tineri;     b) penitenciare pentru femei;     c) penitenciare-spital.     ART. 13     Secţiile speciale de arestare preventivă     (1) În cadrul penitenciarelor se pot înfiinţa secţii speciale de arestare preventivă, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (2) În secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare pot fi deţinute numai persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză, precum şi persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată. #M1     ART. 14     Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate     (1) În fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru stabilirea, schimbarea şi individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcătuită din: directorul penitenciarului, care exercită atribuţiile de preşedinte al comisiei, şeful serviciului/biroului pentru aplicarea regimurilor, medicul penitenciarului, şeful serviciului/biroului educaţie şi şeful serviciului/biroului asistenţă psihosocială.     (2) Secretariatul comisiei prevăzute la alin. (1) se asigură de către şeful serviciului/biroului evidenţă din penitenciarul respectiv. #B     ART. 15     Administraţia Naţională a Penitenciarelor     (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor este instituţia publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Justiţiei, având ca scop coordonarea şi controlul activităţii unităţilor care se organizează şi funcţionează în subordinea sa.     (2) Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.     (3) Conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este asigurată de un director general, numit prin ordin al ministrului justiţiei.     (4) Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.     (5) Finanţarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se asigură din subvenţii acordate de la bugetul de stat şi din venituri proprii.     (6) Veniturile obţinute prin munca prestată de către persoanele condamnate vor fi folosite pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.     ART. 16     Siguranţa penitenciarelor     (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru siguranţa penitenciarelor, precum şi măsurile de pază, supraveghere, escortare, menţinerea şi restabilirea ordinii şi disciplinei în rândul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate şi a persoanelor arestate preventiv, deţinute în centrele de arestare preventivă sau în secţiile speciale din penitenciare.     (2) Măsurile necesare pentru siguranţa penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.     (3) Penitenciarele trebuie să dispună de amenajările, dispozitivele, personalul şi mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea şi controlul perimetrelor, al spaţiilor interioare şi al căilor de acces, precum şi de armamentul şi muniţia necesare.     (4) În cazul manifestărilor care tulbură ordinea şi liniştea publică din cadrul penitenciarelor sau pun în pericol viaţa ori integritatea corporală a persoanelor sau securitatea bunurilor şi care depăşesc posibilităţile de intervenţie ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administraţiei şi Internelor.     (5) În îndeplinirea atribuţiunilor ce îi revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele tehnice din dotare, inclusiv armamentul, în condiţiile legii.     ART. 17     Protecţia martorilor care execută pedepse privative de libertate     Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi administraţia penitenciarului au obligaţia de a asigura, în condiţiile legii, protecţia şi asistenţa martorului aflat în stare de pericol şi ale martorului protejat care execută o pedeapsă privativă de libertate sau este arestat preventiv.

CAP. 2     Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

ART. 18     Dispoziţii generale privind regimurile de executare a pedepselor privative de libertate     (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executării pedepselor privative de libertate.     (2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv şi regresiv, persoanele condamnate trecând dintr-un regim în altul, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.     (3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie să asigure respectarea şi protejarea vieţii, sănătăţii şi demnităţii persoanelor private de libertate, a drepturilor şi libertăţilor acestora, fără să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească persoana condamnată.     ART. 19     Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate     (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt:     a) regimul de maximă siguranţă;     b) regimul închis;     c) regimul semideschis;     d) regimul deschis.     (2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferenţiază în raport cu gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor condamnate, modul de desfăşurare a activităţilor şi condiţiile de detenţie.     ART. 20     Regimul de maximă siguranţă #M1     (1) Regimul de maximă siguranţă se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, precum şi celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului.     (1^1) Criteriile de stabilire şi procedura de evaluare a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. #B     (2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.     (3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.     ART. 21     Categorii de persoane cărora nu li se aplică regimul de maximă siguranţă     (1) Regimul de maximă siguranţă nu se aplică următoarelor persoane condamnate:     a) bărbaţii care au împlinit vârsta de 60 de ani şi femeile care au împlinit vârsta de 55 de ani;     b) femeile însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an;     c) minorii;     d) persoanele încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi cele cu afecţiuni locomotorii grave.     (2) Persoanele condamnate prevăzute la alin. (1) lit. a) vor executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis. Persoanele condamnate prevăzute la alin. (1) lit. b) – d) vor executa pedeapsa privativă de libertate în regim închis, pe perioada cât durează cauza care a impus neaplicarea regimului de maximă siguranţă.     ART. 22     Regimul închis     (1) Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani.     (2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.     (3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează munca şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere.     (4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta munca şi în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului.     ART. 23     Regimul semideschis     (1) Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani.     (2) În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.     (3) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestează munca şi desfăşoară activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei. #M1     (4) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta muncă şi desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, în afara penitenciarului, sub supraveghere. #B     ART. 24     Regimul deschis     (1) Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an.     (2) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, pot presta munca şi pot desfăşura activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara penitenciarului, fără supraveghere.     ART. 25     Stabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate #M1     (1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileşte la primirea persoanei condamnate în primul penitenciar în care aceasta urmează să execute pedeapsa, de către comisia prevăzută la art. 14. #B     (2) Împotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnată poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoştinţă de regimul de executare a pedepsei stabilit.     (3) Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deţinere, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. #M1     (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate soluţionează plângerea în termen de 15 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă, prin încheiere motivată, una dintre următoarele soluţii:     a) admite plângerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 14;     b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată.     (5) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului în termen de două zile de la data pronunţării acesteia.     (6) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţia nu este suspensivă de executare. #B     (7) Contestaţia se judecă potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. 2 – 5 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.     (8) Hotărârea judecătoriei este definitivă.     ART. 26     Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate #M1     (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei prevăzute la art. 14. Comisia prevăzută la art. 14 are obligaţia ca, după executarea a 8 ani în cazul pedepselor cu detenţiunea pe viaţă şi a unei pătrimi din durata pedepsei cu închisoarea, să analizeze conduita persoanei condamnate şi eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare socială, întocmind un raport care se aduce la cunoştinţa persoanei condamnate, sub semnătură. În cazul în care comisia apreciază că se impune schimbarea regimului de executare, sesizează judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. În cazul în care comisia apreciază că nu se impune schimbarea regimului de executare, stabileşte termenul de reanalizare, care nu poate fi mai mare de un an.     (1^1) Persoana condamnată are posibilitatea de a formula cererea de schimbare a regimului de executare după executarea fracţiunii de pedeapsă prevăzute la alin. (1). #B     (2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune dacă persoana condamnată a avut o bună conduită şi a făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială, în special în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, precum şi în cadrul muncii prestate.     (3) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate într-unul mai sever se poate dispune dacă persoana condamnată a comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă, care o fac incompatibilă cu regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, şi dacă, prin conduita sa, afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia. #M1     (4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt constatate de comisia prevăzută la art. 14 printr-un raport care se anexează la cererea persoanei condamnate ori la sesizarea comisiei. #B     (5) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune prin încheiere motivată, cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, numai după ascultarea persoanei condamnate, la locul de deţinere, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizării. #M1     (5^1) Încheierea prin care se dispune menţinerea sau schimbarea regimului de executare a pedepsei cuprinde şi termenul de la împlinirea căruia comisia prevăzută la art. 14 va reanaliza situaţia persoanei condamnate, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni. #B     (6) Când judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate constată că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin încheierea de respingere fixează termenul după expirarea căruia cererea sau sesizarea va putea fi reînnoită, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni. #M1     (7) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului în termen de două zile de la data pronunţării acesteia.     (8) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Contestaţia nu este suspensivă de executare. #B     (9) Contestaţia se judecă potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. 2 – 5 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.     (10) Hotărârea judecătoriei este definitivă.     ART. 27     Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate #M1     (1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileşte de comisia prevăzută la art. 14, în funcţie de conduita, personalitatea, vârsta, starea de sănătate şi posibilităţile de reintegrare socială ale persoanei condamnate. #B     (2) Persoana condamnată este inclusă, ţinând seama de criteriile prevăzute în alin. (1), în programe care urmăresc în principal:     a) desfăşurarea de activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială;     b) instruirea şcolară;     c) formarea profesională.     (3) Programele prevăzute în alin. (2) sunt realizate de serviciile de educaţie, consiliere psihologică şi asistenţă socială din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile.     (4) Pentru fiecare persoană condamnată se întocmeşte un plan de evaluare şi intervenţie educativă de către serviciul de educaţie, consiliere psihologică şi asistenţă socială din cadrul penitenciarului.     ART. 28     Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor şi tinerilor     (1) Minorii şi tinerii aflaţi în executarea unei pedepse privative de libertate sunt incluşi, pe durata executării pedepsei, în programe speciale de consiliere şi asistenţă, în funcţie de vârsta şi de personalitatea fiecăruia. În sensul prezentei legi, se consideră tineri persoanele condamnate care nu au împlinit vârsta de 21 de ani.     (2) Programele speciale prevăzute în alin. (1) sunt realizate de serviciile de educaţie, consiliere psihologică şi asistenţă socială din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protecţie a victimelor şi de reintegrare socială a infractorilor, a voluntarilor, a asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi a altor reprezentanţi ai societăţii civile.     (3) Dispoziţiile art. 39 se aplică în mod corespunzător în cazul persoanelor condamnate prevăzute în alin. (1).

CAP. 3     Condiţiile de detenţie

ART. 29     Primirea persoanelor condamnate     (1) Primirea în penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, după ce li se stabileşte identitatea.     (2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale întocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.     (3) Primirea persoanelor condamnate se face în spaţii special amenajate, femeile fiind separate de bărbaţi, iar minorii fiind separaţi de majori.     (4) Imediat după primirea persoanei condamnate, administraţia penitenciarului are obligaţia să comunice persoanei desemnate de persoana condamnată locul unde aceasta este deţinută.     (5) Comunicarea prevăzută în alin. (4) se face în scris sau telefonic, iar efectuarea acesteia se consemnează într-un proces-verbal. #M1     ART. 30 *** Abrogat #B     ART. 31     Transferarea persoanelor condamnate     (1) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, ca urmare a schimbării regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive întemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (2) Transferarea persoanelor condamnate în alt penitenciar, dacă este necesară activităţii unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului judiciar, de directorul penitenciarului, iar în cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare în aceeaşi perioadă de timp, transferarea temporară se dispune de directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (3) Dispoziţiile art. 29 alin. (4) şi (5) se aplică în mod corespunzător.     (4) Este interzisă transferarea în penitenciare, pentru o perioadă mai mare de 5 zile, a minorilor care execută măsura educativă a internării într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ.     (5) De asemenea, este interzisă transferarea pentru o perioadă mai mare de 5 zile a minorilor condamnaţi la pedepse privative de libertate, în alte penitenciare decât cele pentru minori şi tineri. #M1     (6) *** Abrogat #B     ART. 32     Modul de executare a pedepselor privative de libertate de către femei şi minori     (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de condamnaţii bărbaţi.     (2) Minorii şi tinerii condamnaţi la pedepse privative de libertate execută pedeapsa separat de condamnaţii majori sau în locuri de deţinere speciale.     ART. 33     Cazarea persoanelor condamnate     (1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau în comun.     (2) Camerele de cazare şi celelalte încăperi destinate persoanelor condamnate trebuie să dispună de iluminat natural şi de instalaţiile necesare asigurării iluminatului artificial corespunzător.     (3) Fiecărei persoane condamnate i se pune la dispoziţie un pat.     (4) Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.     ART. 34     Ţinuta persoanelor condamnate     (1) Persoanele condamnate poartă ţinută civilă, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate. #M1     (2) În cazul în care persoanele condamnate nu dispun de ţinută civilă personală şi nici de mijloace financiare suficiente, ţinuta civilă se asigură gratuit de către administraţia penitenciarului. #B     ART. 35     Alimentaţia persoanelor condamnate     (1) Administraţia fiecărui penitenciar asigură condiţii adecvate şi personalul necesar pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentaţiei.     (2) Normele minime obligatorii de hrană se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, după consultarea unor specialişti în nutriţie.     ART. 36     Refuzul de hrană     (1) În situaţia în care o persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate refuză să primească hrana, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligaţia să audieze de îndată persoana condamnată şi să îi solicite o declaraţie scrisă pentru a cunoaşte motivele care au determinat luarea acestei hotărâri. Dacă persoana condamnată refuză să dea declaraţie, se consemnează aceasta într-un proces-verbal întocmit de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (2) După audierea persoanei condamnate, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune măsurile legale care se impun sau face propuneri în acest sens directorului penitenciarului.     (3) Directorul penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată care refuză să primească hrana să fie transferată în infirmeria penitenciarului, unde este ţinută sub supravegherea atentă a personalului medical care asigură persoanei condamnate asistenţa medicală corespunzătoare astfel încât viaţa acesteia să nu fie pusă în pericol.     (4) Ieşirea din refuzul de hrană se consemnează într-o declaraţie scrisă şi semnată de persoana condamnată, dată în prezenţa judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     ART. 37     Imobilizarea persoanelor condamnate     (1) Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real şi concret în următoarele cazuri:     a) pentru a împiedica evadarea sau actele violente ale deţinuţilor;     b) pentru a întrerupe acţiunile de vătămare corporală a altei persoane sau a sa ori de distrugere a unor bunuri.     (2) Este interzisă imobilizarea cu lanţuri a persoanelor condamnate, iar imobilizarea cu cătuşe, cămăşi de forţă sau alte forme de imobilizare a corpului este permisă doar în situaţii excepţionale.     (3) Folosirea mijloacelor de constrângere trebuie să fie proporţională cu starea de pericol, să se aplice numai pe perioada necesară şi doar atunci când nu există o altă modalitate de înlăturare a pericolului şi să nu aibă niciodată caracterul unei sancţiuni.     (4) Utilizarea mijloacelor de constrângere trebuie autorizată în prealabil de către directorul penitenciarului, cu excepţia cazurilor în care urgenţa nu permite acest lucru, situaţie care va fi de îndată adusă la cunoştinţă directorului.     (5) Utilizarea şi încetarea utilizării oricărui mijloc de constrângere se comunică de îndată judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, cu arătarea detaliată a faptelor care le-au determinat.

CAP. 4     Drepturile şi obligaţiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate

ART. 38     Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate     (1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngrădită decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de Constituţie şi lege.     (2) Împotriva măsurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezentul capitol, luate de către administraţia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată.     (3) Persoana condamnată este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deţinere, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane în vederea aflării adevărului.     (5) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia şi pronunţă una dintre următoarele soluţii:     a) admite plângerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii luate de către administraţia penitenciarului;     b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. #M1     (6) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului în termen de două zile de la data pronunţării acesteia.     (7) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii. #B     (8) Contestaţia se judecă potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. 2 – 5 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.     (9) Hotărârea judecătoriei este definitivă.     ART. 39     Asigurarea respectării drepturilor persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate     (1) Respectarea drepturilor prevăzute de lege pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate este asigurată de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (2) Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele şi pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (3) Întrevederile dintre reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale prevăzute în alin. (2) şi persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate se desfăşoară în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.     ART. 40     Libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase     (1) Libertatea conştiinţei şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi îngrădite.     (2) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimţământ, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare şi pot procura şi deţine publicaţii cu caracter religios, precum şi obiecte de cult.     ART. 41     Dreptul la informaţie     (1) Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informaţiile de interes public nu poate fi îngrădit.     (2) Accesul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informaţiile de interes public se realizează în condiţiile legii.     (3) Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aplicării dispoziţiilor legale privind liberul acces la informaţiile de interes public pentru persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.     (4) Dreptul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate la informaţii de interes public se realizează şi prin publicaţii, emisiuni radiofonice şi televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de către administraţia penitenciarului.     ART. 42     Dreptul la consultarea documentelor de interes personal #M1     (1) Persoana condamnată sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual şi poate obţine, la cerere, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii din acesta.     (1^1) Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoanele prevăzute la alin. (1).     (1^2) Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (1^1) sunt suportate de către administraţia locului de deţinere. Sunt considerate persoane fără mijloace băneşti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 10 zile sume de bani disponibile în contul personal. #B     (2) Consultarea documentelor prevăzute în alin. (1) se face în prezenţa unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.     ART. 43     Măsuri pentru asigurarea accesului la dispoziţiile legale şi documentele privind executarea pedepselor privative de libertate     (1) Prevederile Codului penal şi ale Codului de procedură penală referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispoziţiilor acesteia, ordinele emise în temeiul legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi regulamentul de ordine interioară a penitenciarului sunt puse la dispoziţie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în limba română sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în penitenciar.     (2) Textele prevederilor legale la care se face referire în alin. (1) se pun la dispoziţie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în penitenciare, în locuri accesibile.     (3) În cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au deficienţe de comunicare, punerea la dispoziţie a prevederilor legale la care se face referire în alin. (1) se realizează prin folosirea unor modalităţi care să permită înţelegerea acestora.     (4) Aducerea la îndeplinire a dispoziţiilor alin. (1) – (3) se consemnează într-un proces-verbal.     ART. 44     Dreptul de petiţionare     (1) Dreptul de petiţionare al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.     (2) Petiţiile şi răspunsul la acestea au caracter confidenţial şi nu pot fi deschise sau reţinute.     (3) În sensul prezentei legi, termenul petiţie include orice cerere sau sesizare adresată autorităţilor publice, instituţiilor publice, organelor judiciare, instanţelor sau organizaţiilor internaţionale.     ART. 45     Dreptul la corespondenţă     (1) Dreptul la corespondenţă al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.     (2) Corespondenţa are caracter confidenţial şi nu poate fi deschisă sau reţinută decât în limitele şi în condiţiile prevăzute de lege.     (3) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenţei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a căror deţinere este interzisă, corespondenţa poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezenţa persoanei condamnate.     (4) Corespondenţa poate fi deschisă şi reţinută dacă există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni. Persoana aflată în executarea pedepsei privative de libertate este înştiinţată în scris, de îndată, cu privire la luarea acestor măsuri, iar corespondenţa reţinută se clasează într-un dosar special care se păstrează de administraţia penitenciarului.     (5) Deschiderea şi reţinerea corespondenţei, potrivit alin. (4), se pot face numai pe baza dispoziţiilor emise, în scris şi motivat, de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate. #M1     (6) Dispoziţiile alin. (4) nu se aplică în cazul corespondenţei cu apărătorul, cu organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor omului, precum şi cu instanţele sau organizaţiile internaţionale a căror competenţă este acceptată ori recunoscută de România. #B     (7) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi şi expedia scrisori în limba maternă, cu respectarea prevederilor alin. (1) – (6).     ART. 46     Măsuri pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă     (1) Pentru asigurarea exercitării dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile corespunzătoare pentru punerea la dispoziţie persoanei condamnate a materialelor necesare, precum şi pentru instalarea de cutii poştale în interiorul penitenciarului.     (2) Petiţiile şi corespondenţa sunt colectate de către personalul furnizorului de servicii poştale, căruia i se asigură accesul în interiorul penitenciarului.     (3) Personalul furnizorului de servicii poştale este însoţit în interiorul penitenciarului de o persoană anume desemnată de directorul penitenciarului.     (4) Răspunsul la petiţii şi corespondenţa adresată persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate se predau de îndată destinatarului, sub semnătură.     (5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi a dreptului la corespondenţă sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate. În cazul în care aceste persoane nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare prin cereri şi sesizări adresate organelor judiciare, instanţelor sau organizaţiilor internaţionale a căror competenţă este acceptată ori recunoscută de România şi cele pentru exercitarea dreptului la corespondenţă cu familia, apărătorul şi cu organizaţiile neguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în domeniul protecţiei drepturilor omului sunt suportate de către administraţia penitenciarului. #M1     (6) Dispoziţiile art. 42 alin. (1^2) se aplică în mod corespunzător. #B     ART. 47     Dreptul la convorbiri telefonice     (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul să efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartelă instalate în penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidenţial şi se efectuează sub supraveghere vizuală.     (2) Pentru asigurarea exercitării dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartelă în interiorul penitenciarului.     (3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de către persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate.     (4) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice în limba maternă, cu respectarea prevederilor alin. (1) – (3).     ART. 48     Dreptul la plimbare zilnică şi dreptul de a primi vizite     (1) Fiecărei persoane condamnate i se asigură zilnic, atunci când condiţiile climaterice permit, plimbarea în aer liber timp de minimum o oră. Dacă condiţiile climaterice nu permit plimbarea în aer liber, aceasta se asigură într-un alt spaţiu corespunzător.     (2) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, în spaţii special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului administraţiei penitenciarului. #M1     (2^1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiază de vizită intimă, în condiţiile prevăzute de regulamentul de aplicare a prezentei legi. #B     (3) Persoanele aflate în vizită sunt supuse controlului specific.     (4) Durata şi periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.     (5) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi oricând, în condiţii de confidenţialitate, vizite ale apărătorului.     (6) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot comunica în limba maternă atât între ele, cât şi cu persoanele care le vizitează.     ART. 49     Dreptul de a primi bunuri     (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.     (2) Numărul şi greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum şi bunurile care pot fi primite, păstrate şi folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.     (3) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemnează în fişa contabilă nominală.     (4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestată, sumele primite de la persoane fizice sau juridice în timpul executării pedepsei şi sumele aflate asupra lor la primirea în penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petiţionare, a dreptului la corespondenţă şi a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevăzut în art. 51 alin. (4), pentru cumpărarea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului şi pentru plata transportului până la domiciliu, la punerea în libertate. #M1     (5) În situaţia în care persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace băneşti la punerea în libertate şi au domiciliul sau reşedinţa în România, administraţia penitenciarului va asigura acestora contravaloarea transportului până la domiciliu, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Naţională a Căilor Ferate Române – S.N.C.F.R. – R.A.     (6) Bunurile interzise şi sumele de bani găsite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul percheziţiilor, se confiscă. Bunurile confiscate se valorifică sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se fac venit la bugetul de stat.     (7) Procedura de valorificare şi de distrugere a bunurilor confiscate se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi. #B     ART. 50     Dreptul la asistenţă medicală     (1) Dreptul la asistenţă medicală al persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate este garantat.     (2) Asistenţa medicală în penitenciare se asigură, ori de câte ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, în mod gratuit, potrivit legii.     (3) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate beneficiază în mod gratuit de tratament medical şi de medicamente.     ART. 51     Examenul medical     (1) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizează la primirea în penitenciare şi în timpul executării pedepsei, în mod periodic.     (2) Examenul medical se realizează în condiţii de confidenţialitate.     (3) Medicul care efectuează examenul medical are obligaţia de a sesiza procurorul în cazul în care constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum şi obligaţia de a consemna în fişa medicală cele constatate şi declaraţiile persoanei condamnate în legătură cu acestea sau cu orice altă agresiune declarată de persoana condamnată.     (4) În cazurile prevăzute în alin. (3), persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere să fie examinată, la locul de deţinere, de un medic legist sau de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de persoana condamnată. Constatările medicului din afara sistemului penitenciar se consemnează în fişa medicală a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexează la fişa medicală, după ce persoana condamnată a luat cunoştinţă de conţinutul său, sub semnătură.     (5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevăzut în alin. (4) se suportă de către solicitant.     ART. 52     Asistenţa medicală în cazuri speciale     (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt însărcinate, beneficiază de asistenţă medicală prenatală şi postnatală, luându-se măsuri pentru ca naşterea să aibă loc în afara penitenciarului. Administraţia penitenciarului ia măsuri pentru ca persoana condamnată, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul până la vârsta de un an.     (2) La împlinirea vârstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat în îngrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.     (3) În cazul în care copilul nu poate fi dat în îngrijirea familiei sau persoanei indicate de mamă, acesta poate fi încredinţat pe toată durata de detenţie a mamei, cu acordul acesteia, unei instituţii specializate, cu înştiinţarea autorităţilor competente pentru protecţia copilului.     ART. 53     Dreptul la asistenţă diplomatică     (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au altă cetăţenie decât cea română, au dreptul de a se adresa reprezentanţelor diplomatice sau consulare în România ale statului ai cărui cetăţeni sunt şi de a fi vizitaţi de funcţionarii acestor reprezentanţe diplomatice sau consulare, în condiţii de confidenţialitate.     (2) Administraţia penitenciarului are obligaţia să coopereze cu instituţiile prevăzute în alin. (1) pentru realizarea asistenţei diplomatice a persoanelor condamnate.     (3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiaţi sau apatrizi, precum şi persoanele condamnate, care au altă cetăţenie decât cea română, al căror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular în România, pot solicita administraţiei penitenciarului să contacteze autoritatea internă sau internaţională competentă şi pot fi vizitaţi de reprezentanţii acesteia, în condiţii de confidenţialitate.     ART. 54     Dreptul la încheierea unei căsătorii     (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la încheierea unei căsătorii în penitenciar, în condiţiile legii.     (2) Administraţia penitenciarului are obligaţia de a asigura condiţiile necesare încheierii căsătoriei.     (3) După încheierea căsătoriei soţii pot rămâne în penitenciar, într-o cameră separată, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.     (4) În certificatul de căsătorie, la locul încheierii căsătoriei se înscrie localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul. #M1     (5) Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sau deschis pot încheia căsătoria în localitatea în care domiciliază sau în localitatea în a cărei rază teritorială este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, şi pot primi în acest scop o permisiune de ieşire din penitenciar de până la 5 zile. #B     ART. 55     Obligaţiile persoanelor condamnate     (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au următoarele obligaţii:     a) să respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispoziţiilor acesteia, ale ordinelor emise în baza legii şi ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului, după punerea lor la dispoziţie potrivit art. 43;     b) să respecte regulile de igienă colectivă şi individuală;     c) să se supună percheziţiei corporale ori de câte ori această măsură este necesară, în condiţiile prevăzute în regulamentul de aplicare a legii;     d) să întreţină în mod corespunzător bunurile încredinţate de administraţia penitenciarului şi bunurile din dotarea unităţilor unde prestează munca.     (2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate răspund civil, material, disciplinar sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în timpul executării pedepselor privative de libertate, potrivit legii.     ART. 56     Drepturile şi obligaţiile persoanelor internate în centrele de reeducare sau în institutele medical-educative     Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător persoanelor internate în centrele de reeducare sau în institutele medical-educative.

CAP. 5     Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

ART. 57     Dispoziţii generale privind munca prestată     (1) Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerată, cu excepţia activităţilor cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului şi a celor desfăşurate în caz de calamitate. #M1     (2) Persoanelor condamnate la pedepse cu privare de libertate li se poate cere să muncească în funcţie de aptitudinea lor fizică şi mentală şi de sfatul medicului.     (2^1) Persoanele condamnate, pe bază de voluntariat, pot presta muncă în orice loc din interiorul sau exteriorul penitenciarului, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. #B     (3) Minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate, care au împlinit vârsta de 15 ani, pot presta o muncă potrivită cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele lor, numai la cererea acestora şi cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, dacă nu le este periclitată sănătatea.     (4) Minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate, care au împlinit vârsta de 16 ani, pot presta o muncă numai la cererea acestora.     (5) Persoanele condamnate care au împlinit vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi 55 de ani pentru femei pot presta o muncă numai la cererea acestora.     (6) Folosirea la muncă a fiecărei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.     (7) Dispoziţiile legale referitoare la protecţia muncii se aplică în mod corespunzător.     (8) Persoana condamnată care, în timpul executării pedepsei, a devenit incapabilă de muncă în urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile legii.     (9) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atestă însuşirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesională în cursul executării pedepsei sunt recunoscute, în condiţiile legii, de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei sau de Ministerul Educaţiei şi Cercetării.     (10) Este asimilată muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională.     ART. 58     Munca prestată în cazuri speciale     Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt însărcinate, cele care au născut în perioada detenţiei şi au în îngrijire copii în vârstă de până la un an, precum şi minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate nu pot presta munca în timpul nopţii sau în locuri vătămătoare, periculoase ori care prezintă un grad de risc pentru sănătatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnaţi.     ART. 59     Durata muncii prestate     (1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi şi nu mai mult de 40 de ore pe săptămână.     (2) Pentru persoanele prevăzute în art. 58, durata zilei de muncă nu poate depăşi 6 ore pe zi şi 30 de ore pe săptămână.     (3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca în program de 10 ore pe zi şi nu mai mult de 50 de ore pe săptămână, acordându-li-se drepturile băneşti cuvenite pentru acest program de muncă.     (4) Munca în timpul nopţii poate fi prestată cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte şi 35 de ore pe săptămână. #M1     (5) Persoanele condamnate care muncesc beneficiază de două zile consecutive pe săptămână pentru odihnă. #B     ART. 60     Regimul de prestare a muncii     (1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate în penitenciare se realizează:     a) în regim de prestări de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, în interiorul ori exteriorul penitenciarului;     b) în regie proprie;     c) în interesul penitenciarului, pentru activităţi cu caracter gospodăresc necesare penitenciarului;     d) în caz de calamitate.     (2) Administraţia penitenciarului poate încheia contracte de prestări de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesaţi în folosirea la muncă a persoanelor condamnate.     ART. 61     Plata muncii prestate     (1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestată nu constituie venituri salariale şi se impozitează potrivit prevederilor legale care reglementează impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.     (2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decât salariul minim pe economie, în raport cu programul de muncă. #M1     (3) *** Abrogat #B     ART. 62     Repartizarea veniturilor     (1) Veniturile prevăzute în art. 61 se încasează de către administraţia penitenciarului în care persoana condamnată execută pedeapsa privativă de libertate şi se repartizează după cum urmează: #M1     a) 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate;     b) 60% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice;     c) administraţia penitenciarului are obligaţia de a aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate posibilitatea încheierii unui contract de asigurare privind contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru veniturile realizate din munca prestată, pe perioada executării pedepsei. #B     (2) În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, o cotă de 50% din procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile.     ART. 63     Recuperarea pagubelor     (1) Persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate răspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detenţie sau la locul de muncă.     (2) Prejudiciul cauzat la locul de detenţie se repară pe baza ordinului de imputare emis de către directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.     (3) Împotriva ordinului de imputare persoana condamnată poate face contestaţie în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecătoria în circumscripţia căreia este situat penitenciarul.     (4) Persoanele condamnate nu răspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor încredinţate spre folosinţă sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii. #M1     (5) Sumele stabilite şi avansate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor în condiţiile prevăzute la art. 31 alin. (5) se reţin din cota de 25% din cea de 40% consemnată pe numele persoanei condamnate conform art. 62 alin. (1) lit. a). Pentru diferenţa rămasă neachitată, dacă aceasta nu este plătită de persoana condamnată până la liberarea din penitenciar, Administraţia Naţională a Penitenciarelor emite ordin de imputare care constituie titlu executoriu. Dispoziţiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

#B     CAP. 6     Activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, instruirea şcolară şi formarea profesională a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate

ART. 64     Activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială     (1) Activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială se organizează în fiecare penitenciar şi au ca scop reintegrarea socială a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate. #M1     (1^1) Condiţiile privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. #B     (2) În fiecare penitenciar funcţionează o bibliotecă. Fondul de carte este asigurat de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizări şi donaţii.     ART. 65     Instruirea şcolară     (1) În penitenciare se organizează cursuri de şcolarizare pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal. #M1     (1^1) Persoanele condamnate sunt obligate să frecventeze învăţământul de stat obligatoriu.     (2) Cursurile de şcolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Justiţiei, cu personal didactic asigurat şi salarizat de inspectoratul şcolar, în condiţiile legii, prin bugetele unităţilor administrativ-teritoriale în a căror rază teritorială este situat penitenciarul. #B     (3) În diplome nu se fac menţiuni cu privire la absolvirea cursurilor în stare de deţinere. #M1     (4) *** Abrogat #B     (5) Cheltuielile legate de instruirea şcolară sunt suportate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, iar în cazul cursurilor de învăţământ universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice. #M1     ART. 65^1     Acces la cursuri universitare     (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de învăţământ universitar la distanţă sau în forma frecvenţei reduse. Cheltuielile sunt suportate de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.     (2) Cheltuielile legate de instruirea şcolară, exceptând cursurile universitare, sunt suportate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor. #B     ART. 66     Formarea profesională     (1) Formarea profesională a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizează, în funcţie de opţiunile şi aptitudinile lor, prin cursuri de calificare şi recalificare, stabilite de administraţia penitenciarului împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau cu structurile teritoriale ale acesteia. În certificatul de absolvire nu se fac menţiuni cu privire la desfăşurarea cursurilor în stare de deţinere.     (2) Cursurile se organizează la unităţile care funcţionează în cadrul penitenciarelor sau la unităţi stabilite în acest scop prin acorduri încheiate între administraţia penitenciarului şi fiecare unitate în parte.     (3) Cheltuielile legate de formarea profesională sunt suportate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice. #M1     (4) *** Abrogat #B     ART. 67     Dispoziţii speciale privind minorii condamnaţi la pedepse privative de libertate     (1) Minorilor condamnaţi la pedepse privative de libertate li se asigură condiţii pentru participarea la activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială adecvate nevoilor şi personalităţii lor, precum şi pentru efectuarea studiilor şi dobândirea unei calificări profesionale, în funcţie de opţiunile şi aptitudinile lor.     (2) Cursurile de calificare şi recalificare profesională a minorilor condamnaţi la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administraţia penitenciarului împreună cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă sau cu structurile teritoriale ale acesteia.     (3) Cheltuielile legate de instruirea şcolară şi formarea profesională a persoanelor prevăzute în alin. (1) sunt suportate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

CAP. 7     Recompense, abateri şi sancţiuni disciplinare

SECŢIUNEA 1     Recompense

ART. 68     Felurile recompenselor     (1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o bună conduită şi au dovedit stăruinţă în muncă sau în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, li se pot acorda următoarele recompense:     a) încredinţarea unei responsabilităţi în cadrul activităţilor prevăzute în art. 64;     b) ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior;     c) suplimentarea drepturilor la pachete şi vizite;     d) acordarea de premii constând în materiale pentru activităţi ocupaţionale;     e) permisiunea de ieşire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;     f) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;     g) permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an. #M1     (2) Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. a) – e) pot fi acordate de o comisie formată din director, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, la propunerea cadrelor care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate şi a lucrătorului în cadrul serviciului producţie, după caz, cu avizul şefului secţiei unde este deţinută persoana condamnată.     (3) Recompensele prevăzute la alin. (1) lit. f) – g) pot fi acordate de către directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei prevăzute la alin. (2). #B     ART. 69     Permisiunea de ieşire din penitenciar     (1) Permisiunea de ieşire din penitenciar poate fi acordată în condiţiile art. 68 în următoarele cazuri:     a) prezentarea persoanei condamnate în vederea ocupării unui loc de muncă după punerea în libertate;     b) susţinerea unui examen de către persoana condamnată;     c) menţinerea relaţiilor de familie ale persoanei condamnate;     d) pregătirea reintegrării sociale a persoanei condamnate;     e) participarea persoanei condamnate la înhumarea soţului/soţiei, unui copil, părinte, frate/soră sau bunic.     (2) Permisiunea de ieşire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) – d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedepse privative de libertate în regim închis.     (3) Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) – d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedepse privative de libertate în regim semideschis.     (4) Permisiunea de ieşire din penitenciar pe o durată de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevăzute în alin. (1) lit. a) – d), se poate acorda persoanelor condamnate care execută pedepse privative de libertate în regim deschis.     (5) Permisiunea de ieşire din penitenciar, pentru cazul prevăzut în alin. (1) lit. e), poate fi acordată pe o durată de cel mult 5 zile tuturor persoanelor condamnate, indiferent de regimul de executare, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 68 alin. (1).

SECŢIUNEA a 2-a     Abateri şi sancţiuni disciplinare

ART. 70     Abateri disciplinare     (1) Constituie abateri disciplinare următoarele fapte:     a) prezenţa în zone interzise sau la ore nepermise în anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire în penitenciar; #M1     b) tulburarea în orice mod a orarului zilnic, a programului de muncă, a programelor socioeducative care se derulează în penitenciar; #B     c) procurarea sau deţinerea de bani, bunuri ori de alte valori, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;     d) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanţă, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;     e) utilizarea în alte condiţii decât cele prevăzute de lege a bunurilor puse la dispoziţie de administraţia penitenciarului;     f) nerespectarea oricărei obligaţii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise în baza legii şi ale regulamentului de ordine interioară a penitenciarului, după punerea acestora la dispoziţie potrivit art. 43, dacă aceasta creează un pericol real pentru siguranţa sau ordinea în penitenciar.     (2) Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea penală sau civilă a persoanelor condamnate.     (3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, personalul administraţiei penitenciare are obligaţia de a sesiza organele de urmărire penală. În acest caz poate fi aplicată, în mod provizoriu, una dintre sancţiunile prevăzute în art. 71.     ART. 71     Sancţiuni disciplinare     (1) Sancţiunile care pot fi aplicate în cazul săvârşirii abaterilor disciplinare sunt:     a) avertismentul;     b) suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o lună;     c) suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună;     d) suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de cel mult două luni;     e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni;     f) izolarea pentru maximum 10 zile. #M1     (2) *** Abrogat #B     (3) Aplicarea sancţiunilor disciplinare nu poate îngrădi dreptul la apărare, dreptul de petiţionare, dreptul la corespondenţă, dreptul la asistenţă medicală, dreptul la hrană, dreptul la lumină şi dreptul la plimbarea zilnică.     (4) Limitele sancţiunilor disciplinare prevăzute în alin. (1) lit. b) – e) se reduc la jumătate în cazul minorilor.     (5) Sancţiunile prevăzute în alin. (1) lit. d) şi e) nu se aplică femeilor însărcinate sau celor care au în îngrijire copii în vârstă de până la un an.     (6) Sancţiunea disciplinară prevăzută în alin. (1) lit. f) nu poate fi aplicată minorilor, femeilor însărcinate ori femeilor care au în îngrijire copii în vârstă de până la un an.     (7) Sancţiunea disciplinară prevăzută în alin. (1) lit. f) poate fi aplicată numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului vizitează zilnic şi ori de câte ori este necesar persoanele condamnate care execută această sancţiune disciplinară.     (8) Sancţiunile cu caracter colectiv şi sancţiunile corporale sunt interzise.     (9) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum şi orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sancţiune disciplinară.     ART. 72     Constatarea abaterilor disciplinare     (1) Abaterile disciplinare se constată de către personalul administraţiei penitenciare şi se consemnează într-un raport de incident.     (2) Raportul de incident se depune la şeful secţiei unde este deţinută persoana condamnată, în termen de 24 de ore de la data constatării abaterii.     (3) Nerespectarea termenului prevăzut în alin. (2) atrage răspunderea disciplinară a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.     ART. 73     Procedura disciplinară     (1) Procedura disciplinară se declanşează de şeful secţiei unde este deţinută persoana condamnată, care sesizează comisia de disciplină. #M1     (2) Comisia de disciplină este formată din directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, în calitate de preşedinte, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială şi un supraveghetor ales anual de ceilalţi supraveghetori, în calitate de membri. #B     (3) Directorul penitenciarului desemnează, în termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplină, o persoană din cadrul personalului penitenciarului, alta decât un supraveghetor, să efectueze cercetarea prealabilă. În termen de 5 zile, persoana desemnată prezintă comisiei de disciplină rezultatele cercetării prealabile.     (4) Comisia de disciplină, după ascultarea persoanei condamnate şi a oricărei alte persoane care are cunoştinţă despre împrejurările în care a fost săvârşită fapta, aplică prin hotărâre scrisă una dintre sancţiunile disciplinare sau, după caz, clasează dosarul de cercetare disciplinară.     (5) La stabilirea sancţiunii disciplinare se ţine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare săvârşite anterior, de atitudinea persoanei condamnate după săvârşirea abaterii şi în timpul procedurii disciplinare.     (6) Sancţiunile disciplinare aplicate se înscriu într-un registru special, iar dosarul disciplinar şi hotărârile comisiei de disciplină se includ în dosarul individual al persoanei condamnate.     (7) În cazul în care, în cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplină ia cunoştinţă despre săvârşirea unei infracţiuni, sesizează organul de urmărire penală competent.     ART. 74     Plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină     (1) Împotriva hotărârii comisiei de disciplină, prin care a fost aplicată o sancţiune disciplinară, persoana condamnată poate face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la comunicarea hotărârii.     (2) Persoana condamnată este ascultată la locul de deţinere, în mod obligatoriu, la judecarea plângerii.     (3) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane, în vederea aflării adevărului.     (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 3 zile de la primirea acesteia, pronunţând una dintre următoarele soluţii:     a) admite plângerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea sancţiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplină din penitenciar;     b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. #M1     (5) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnată şi administraţia penitenciarului pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. #B     (6) Contestaţia se judecă potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. 2 – 5 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.     (7) Plângerea formulată conform alin. (1) şi contestaţia introdusă potrivit alin. (5) nu suspendă executarea sancţiunilor disciplinare, cu excepţia celei prevăzute în art. 71 alin. (1) lit. f).     (8) Hotărârea judecătoriei este definitivă.

#M1     SECŢIUNEA a 3-a     Infracţiuni

#M1     ART. 74^1     Sustragerea de la executarea pedepselor     Neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate şi părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere, se asimilează infracţiunii de evadare şi se pedepseşte conform prevederilor din Codul penal. #M1     ART. 74^2     Introducerea de bunuri şi obiecte interzise în penitenciar     (1) Introducerea în mod ilicit în penitenciar a bunurilor şi obiectelor interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, în scopul utilizării de către acestea, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.     (2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârşită de personalul din sistemul administraţiei penitenciare, la maximul pedepsei se poate adăuga un spor de până la 2 ani.

#B     CAP. 8     Liberarea condiţionată

ART. 75     Condiţiile de acordare a liberării condiţionate     Persoana condamnată care este stăruitoare în muncă, disciplinată şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele sale penale, poate fi liberată condiţionat înainte de executarea în întregime a pedepsei, în condiţiile Codului penal.     ART. 76     Partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale     (1) Pedeapsa care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale, în vederea acordării liberării condiţionate, se calculează după cum urmează: #M1     a) în cazul în care se prestează o muncă remunerată în condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (1) şi (2), pe bază de voluntariat sau în caz de calamitate, se consideră 5 zile executate pentru 4 zile de muncă, în cazul condamnaţilor majori, şi 3 zile executate pentru două zile de muncă, în cazul condamnaţilor minori şi tineri; #B     b) în cazul în care se prestează o muncă neremunerată în condiţiile prevăzute în art. 59 alin. (1) şi (2), se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă, în cazul condamnaţilor majori, şi 2 zile executate pentru o zi de muncă, în cazul condamnaţilor minori şi tineri;     c) în cazul în care munca este prestată în condiţiile prevăzute în art. 59 alin. (3), se consideră 4 zile executate pentru 3 zile de muncă;     d) în cazul în care munca este prestată în condiţiile prevăzute în art. 59 alin. (4), se consideră 3 zile executate pentru 2 nopţi de muncă; #M1     e) în cazul participării la cursuri de şcolarizare sau de calificare ori recalificare profesională, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui an şcolar sau pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională; #B     f) în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 3 zile executate pentru 2 zile de muncă.     (2) Reducerea fracţiunii de pedeapsă care este considerată ca executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale nu poate fi revocată.     ART. 77     Procedura de acordare a liberării condiţionate     (1) Liberarea condiţionată se acordă potrivit procedurii prevăzute în Codul de procedură penală, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. #M1     (2) O comisie formată din director, directorul adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, directorul adjunct pentru educaţie şi asistenţă psihosocială, consilierul de probaţiune, medicul penitenciarului, un lucrător în cadrul serviciului producţie, cu participarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în calitate de preşedinte, propune liberarea condiţionată ţinând seama de fracţiunea din pedeapsă efectiv executată şi de partea din durata pedepsei care este considerată ca executată pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate şi de eforturile acesteia pentru reintegrarea socială, în special în cadrul activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, al instruirii şcolare şi al formării profesionale, de responsabilităţile încredinţate, de recompensele acordate, de sancţiunile disciplinare aplicate şi de antecedentele sale penale. #B     (3) Propunerea comisiei de admitere a liberării condiţionate, cuprinsă într-un proces-verbal motivat, împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în procesul-verbal, se înaintează judecătoriei în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere şi se comunică persoanei condamnate.     (4) În cazul în care comisia constată că persoana condamnată nu întruneşte condiţiile pentru a fi liberată condiţionat, în procesul-verbal întocmit potrivit alin. (3) fixează un termen pentru reexaminarea situaţiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodată, comisia comunică procesul-verbal persoanei condamnate şi îi aduce la cunoştinţă acesteia, sub semnătură, că se poate adresa direct instanţei cu cerere de liberare condiţionată.     (5) Când persoana condamnată se adresează direct instanţei, cerând liberarea condiţionată, odată cu cererea se trimite şi procesul-verbal întocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în acesta.     (6) În vederea soluţionării cererii de liberare condiţionată a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanţa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

CAP. 9     Documentele întocmite de administraţia penitenciarului

ART. 78     Dosarul individual al persoanei condamnate     (1) Administraţia penitenciarului completează pentru fiecare persoană condamnată care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciar un dosar individual, la care se ataşează dosarul prevăzut în art. 29 alin. (2).     (2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:     a) datele şi actul de identitate ale persoanei condamnate;     b) fotografii din faţă şi din profil;     c) copie de pe hotărârea judecătorească de condamnare la pedeapsa privativă de libertate;     d) mandatul de executare a pedepsei;     e) anul, luna, ziua şi ora la care a început executarea pedepsei;     f) cazierul judiciar;     g) fişa dactiloscopică;     h) documentele întocmite în urma examenelor medicale;     i) documentele din care rezultă îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în art. 43 alin. (1) – (3);     j) documentele referitoare la măsurile luate de către administraţia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativă de libertate;     k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, la instruirea şcolară şi formarea profesională a acesteia;     l) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar şi sancţiunile disciplinare aplicate în timpul executării pedepsei privative de libertate;     m) alte documente întocmite în timpul executării pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.     (3) Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate şi apărătorul acesteia au acces, în prezenţa persoanei anume desemnate de directorul penitenciarului, la dosarul individual.     (4) Dosarul individual poate fi consultat, cu excepţia situaţiilor în care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate şi al judecătorului delegat cu executarea pedepselor.     (5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidenţiale, potrivit legii.     ART. 79     Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate     Administraţia fiecărui penitenciar întocmeşte următoarele registre privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:     a) registrul de evidenţă a primirii persoanelor condamnate, în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora la care persoana condamnată a fost primită în penitenciar;     b) registrul de evidenţă a recompenselor acordate persoanelor condamnate;     c) registrul de evidenţă a sancţiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;     d) registrul de evidenţă a liberării condiţionate a persoanelor condamnate;     e) registrul de evidenţă a punerii în libertate a persoanelor condamnate.     ART. 80     Documente privind decesul persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate     (1) În cazul decesului unei persoane aflate în executarea unei pedepse privative de libertate, directorul penitenciarului înştiinţează de îndată familia persoanei decedate sau o persoană apropiată acesteia, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care sesizează Comisia comună a Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Sănătăţii Publice de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar.     (2) Certificatul constatator al morţii şi procesul-verbal al Comisiei comune a Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Sănătăţii Publice de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar sunt obligatorii.     (3) După decesul persoanei condamnate, soţul/soţia sau o rudă până la gradul al IV-lea inclusiv ori o altă persoană desemnată de acestea are acces la dosarul individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator al morţii şi orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate şi poate obţine, la cerere, fotocopii ale acestora.     (4) Componenţa, organizarea şi funcţionarea Comisiei comune a Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Sănătăţii Publice de analiză a deceselor survenite în sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii publice.     (5) Înhumarea persoanei decedate este efectuată de către familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. În absenţa lor sau în caz de refuz, înhumarea persoanei decedate se face de către primăria din localitatea în a cărei rază teritorială se află penitenciarul.     (6) În cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale survenite în timpul executării pedepsei, urmaşii acesteia beneficiază de pensie de urmaş, potrivit legii.     (7) Directorul penitenciarului are obligaţia de înştiinţare prevăzută în alin. (1) şi atunci când persoana condamnată suferă o vătămare corporală gravă, de o boală gravă sau este transferată într-o instituţie medicală pentru tratarea unei boli psihice.

TITLUL V     Executarea măsurilor preventive privative de libertate

ART. 81     Centrele de reţinere şi arestare preventivă şi centrele de arestare preventivă     (1) Reţinerea şi arestarea preventivă în cursul urmăririi penale se execută în centrele de reţinere şi arestare preventivă, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar arestarea preventivă în cursul judecăţii se execută în secţiile speciale de arestare preventivă din penitenciare sau în centrele de arestare preventivă de pe lângă penitenciare, care se organizează şi funcţionează în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (2) Centrele de reţinere şi arestare preventivă se înfiinţează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, iar centrele de arestare preventivă se înfiinţează prin ordin al ministrului justiţiei.     (3) Prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor se stabileşte penitenciarul în a cărui circumscripţie funcţionează centrele de reţinere şi arestare preventivă, iar prin ordin al ministrului justiţiei se stabileşte penitenciarul în a cărui circumscripţie funcţionează centrele de arestare preventivă.     (4) Organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi a centrelor de arestare preventivă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei.     (5) Măsurile necesare pentru siguranţa centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi pentru siguranţa centrelor de arestare preventivă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei.     ART. 82     Executarea reţinerii şi a arestării preventive     (1) Reţinerea se execută în temeiul ordonanţei prin care s-a dispus reţinerea, potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală.     (2) Arestarea preventivă se execută în temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală.     (3) Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă sau în centrele de arestare preventivă a persoanelor faţă de care s-au dispus aceste măsuri preventive se face pe baza ordonanţei prevăzute în alin. (1) sau, după caz, a mandatului de arestare prevăzut în alin. (2), după ce li se stabileşte identitatea.     (4) Centrele de reţinere şi arestare preventivă şi centrele de arestare preventivă sunt obligate să asigure exercitarea drepturilor prevăzute în Codul de procedură penală.     (5) Dispoziţiile din titlul IV cap. III – VII, referitoare la condiţiile de detenţie, drepturile şi obligaţiile persoanelor condamnate, muncă, activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, recompensare, cu excepţia permisiunii de ieşire din penitenciar, şi sancţiuni disciplinare se aplică în mod corespunzător, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor prevăzute în prezentul titlu.     (6) Persoanele reţinute sau arestate preventiv poartă ţinută civilă.     (7) Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o muncă sau pot desfăşura activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, în interiorul centrelor de reţinere şi arestare preventivă sau al centrelor de arestare preventivă, cu avizul judecătorului delegat cu executarea pedepselor.     ART. 83     Dosarul individual al persoanei reţinute sau arestate preventiv     (1) Administraţia centrului de reţinere şi arestare preventivă sau a centrului de arestare preventivă completează pentru fiecare persoană reţinută sau arestată preventiv un dosar individual, la care se ataşează dosarul prevăzut în art. 29 alin. (2).     (2) Dosarul individual al persoanei reţinute sau arestate preventiv cuprinde:     a) datele şi actul de identitate ale persoanei reţinute sau arestate preventiv;     b) fotografii din faţă şi din profil;     c) copie de pe dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus arestarea preventivă, prelungirea sau menţinerea arestării preventive;     d) ordonanţa de reţinere şi mandatul de arestare preventivă;     e) anul, luna, ziua şi ora la care a început executarea reţinerii sau arestării preventive;     f) cazierul judiciar;     g) fişa dactiloscopică;     h) documentele întocmite în urma examenelor medicale obligatorii prevăzute în art. 51;     i) documentele din care rezultă îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în art. 43 alin. (1) – (3);     j) documentele referitoare la măsurile luate de către administraţia centrului de reţinere şi arestare preventivă sau a centrului de arestare preventivă cu privire la exercitarea drepturilor persoanei reţinute sau arestate preventiv;     k) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar şi sancţiunile disciplinare aplicate în timpul executării reţinerii sau arestării preventive;     l) alte documente întocmite în timpul executării reţinerii sau arestării preventive.     (3) Persoana reţinută sau arestată preventiv şi apărătorul acesteia au acces, în prezenţa persoanei anume desemnate de conducătorul centrului de reţinere şi arestare preventivă sau de arestare preventivă, la dosarul individual.     (4) Instanţa de judecată şi procurorul au acces la dosarul individual al persoanei reţinute sau arestate preventiv.     (5) Dosarul individual poate fi consultat de organele abilitate potrivit legii, fără acordul persoanei reţinute sau arestate preventiv.     (6) Datele cu caracter personal ale persoanelor reţinute sau arestate preventiv sunt confidenţiale, potrivit legii.     ART. 84     Registrele privind persoanele reţinute sau arestate preventiv     Administraţia fiecărui centru de reţinere şi arestare preventivă şi a fiecărui centru de arestare preventivă întocmeşte următoarele registre privind persoanele reţinute sau arestate preventiv:     a) registrul de evidenţă a primirii persoanelor reţinute sau arestate preventiv, în care se consemnează anul, luna, ziua şi ora la care persoana reţinută sau arestată a fost primită în centru;     b) registrul de evidenţă a punerii în libertate a persoanelor reţinute sau arestate preventiv;     c) registrul de evidenţă a recompenselor;     d) registrul de evidenţă a sancţiunilor disciplinare.

TITLUL VI     Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 85     Dispoziţii tranzitorii     În termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate stabileşte pentru fiecare persoană condamnată la o pedeapsă privativă de libertate regimul de executare, conform dispoziţiilor Codului penal şi ale prezentei legi.     ART. 86     Dispoziţii finale     (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.     (2) În termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotărâre, regulamentul de aplicare a dispoziţiilor acesteia.     (3) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicată în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor privitoare la executarea pedepsei la locul de muncă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Lege 293/2004, Statutul functionarilor publici din Administratia Nationala a Penitenciarelor, republicata 2009

Republicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 628 din 22 septembrie 2009

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1  Prezenta lege reglementeaza Statutul functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.   Art. 2  (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile subordonate fac parte din institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului si constituie, in sensul prezentei legi, sistemul administratiei penitenciare.  (2) Administratia Nationala a Penitenciarelor se constituie prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si functioneaza in subordinea Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.  (3) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.  (4) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutie publica de interes national, cu personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti.   Art. 3  (1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare este constituit din functionari publici cu statut special, al caror statut este reglementat de prezenta lege, denumiti in continuare functionari publici cu statut special, si din personal contractual.  (2) Statutul special al functionarilor publici din sistemul administratiei penitenciare este conferit de natura atributiilor de serviciu care implica indatoriri si riscuri deosebite.  (3) In exercitarea atributiilor sale de serviciu, functionarul public cu statut special este investit cu exercitiul autoritatii publice, in limitele competentelor stabilite prin lege. In exercitarea misiunilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor private de libertate, precum si in alte situatii temeinic justificate, functionarul public cu statut special poate folosi, in conditiile legii, tehnica, mijloacele si armamentul din dotare. Autoritatea functiei nu poate fi exercitata in interes personal.  (4) Personalul din sistemul administratiei penitenciare incadrat in functii pe baza contractului individual de munca se supune legislatiei muncii.   Art. 4  (1) Activitatea profesionala a personalului din sistemul administratiei penitenciare se desfasoara in interesul comunitatii, prin punerea in aplicare a legislatiei privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, in limitele competentelor stabilite prin lege.  (2) Personalul din sistemul administratiei penitenciare este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, Constitutia si legile tarii, prevederile reglementarilor interne si sa indeplineasca ordinele si dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.  (3) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris, functionarul public cu statut special este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala. Functionarul public cu statut special este obligat sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia aceste situatii.   Art. 5  Exercitarea functiei publice din sistemul administratiei penitenciare se conduce dupa urmatoarele principii:  a) supunerea deplina fata de lege; b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, in conditiile prevazute de lege;  c) egalitatea sanselor, pe baza meritelor si capacitatii profesionale; d) responsabilitate si impartialitate; e) eficacitatea in serviciul intereselor generale ale societatii; f) eficienta in utilizarea resurselor; g) ierarhia organizatorica si functionala.

Art. 6  (1) Valorile etice in sistemul administratiei penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea, transparenta, receptivitatea si responsabilitatea profesionala.  (2) Personalul din sistemul administratiei penitenciare va promova si va respecta principiile si valorile etice ale serviciului public in activitatea profesionala si in relatiile cu cetatenii, precum si masurile legale referitoare la transparenta decizionala, conflictul de interese si incompatibilitati.

Capitolul II – Structura carierei functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 7  Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sunt debutanti sau definitivi.   Art. 8  Functionarii publici cu statut special debutanti din sistemul administratiei penitenciare sunt persoanele care ocupa, in urma concursului sau examenului, o functie publica in Administratia Nationala a Penitenciarelor sau unitatile subordonate, pana la definitivare.   Art. 9  (1) Functionarii publici cu statut special se impart in doua categorii, in raport cu nivelul minim al studiilor necesare, dupa cum urmeaza:  a) categoria A – corpul ofiterilor de penitenciare – cuprinde functionarii publici cu statut special cu studii superioare, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta, emisa de institutii acreditate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii;  b) categoria B – corpul agentilor de penitenciare – cuprinde functionarii publici cu statut special cu studii liceale absolvite cu diploma de bacalaureat.  (2) Categoriile de functionari publici cu statut special se impart pe corpuri si grade profesionale, dupa cum urmeaza:   A. Corpul ofiterilor de penitenciare: a) chestor de penitenciare; b) comisar sef de penitenciare; c) comisar de penitenciare; d) subcomisar de penitenciare; e) inspector principal de penitenciare; f) inspector de penitenciare; g) subinspector de penitenciare.

B. Corpul agentilor de penitenciare: a) agent sef principal de penitenciare; b) agent sef de penitenciare; c) agent sef adjunct de penitenciare; d) agent principal de penitenciare; e) agent de penitenciare.

(3) Potrivit prevederilor alin. (2) pct. A lit. a)-d), urmatoarele grade profesionale ale ofiterilor vor fi echivalate, cu mentinerea drepturilor si a vechimii in grade castigate anterior, dupa cum urmeaza:  a) subinspector sef de penitenciare – subcomisar de penitenciare; b) inspector sef de penitenciare – comisar de penitenciare; c) inspector sef principal de penitenciare – comisar sef de penitenciare; d) inspector general de penitenciare – chestor de penitenciare.

Art. 10  (1) In sistemul administratiei penitenciare sunt utilizate urmatoarele functii: functii publice de conducere si de executie specifice sistemului administratiei penitenciare si functii de specialitate specifice altor sectoare de activitate.  (2) Functiile functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se stabilesc prin hotarare a Guvernului si se diferentiaza prin categorie, grad profesional si coeficient de ierarhizare. Celelalte functii pentru sistemul administratiei penitenciare se aproba de ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti, potrivit legii.  (3) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se subordoneaza sefilor ierarhici.

Capitolul III – Selectia, numirea, evidenta, evaluarea, avansarea, pregatirea si perfectionarea functionarilor publici cu statut special

Sectiunea 1 – Selectia functionarilor publici cu statut special

Art. 11  Pot dobandi calitatea de functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii:  a) au cetatenia romana si domiciliul in Romania; b) cunosc limba romana; c) indeplinesc conditiile de studii si vechime prevazute de lege; d) au capacitate deplina de exercitiu si sunt apte din punct de vedere medical si psihologic pentru indeplinirea functiei;  e) nu au fost condamnate definitiv pentru savarsirea de infractiuni; f) indeplinesc conditiile specifice postului, inclusiv criteriul de inaltime pentru posturile din sectorul operativ, stabilit prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti;  g) nu au fost eliberate din motive imputabile sau destituite dintr-o functie publica in ultimii 7 ani;  h) au un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate in societate;  i) nu au fost agenti sau colaboratori ai organelor de securitate ca politie politica.   Art. 12  Administratia Nationala a Penitenciarelor, in procesul de selectie a functionarilor publici cu statut special, garanteaza aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesionala si de transparenta.   Art. 13  (1) Incadrarea ca functionar public cu statut special se face prin urmatoarele modalitati:  a) repartizarea cu prioritate a absolventilor institutiilor de invatamant pentru pregatirea personalului de penitenciare, ofiteri si agenti;  b) transferul pe functii publice al cadrelor militare si functionarilor publici cu statut special de la alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului;  c) concurs, din sursa externa. (2) Absolventilor institutiilor de invatamant superior pentru pregatirea personalului de penitenciare – curs de zi, cu diploma de licenta – li se acorda gradul de subinspector de penitenciare si sunt incadrati ca functionari publici cu statut special definitivi, fara concurs, in functii publice de executie.  (3) Absolventilor institutiei de invatamant pentru pregatirea agentilor de penitenciare, cu durata de un an, li se acorda gradul de agent de penitenciare si sunt incadrati ca functionari publici cu statut special definitivi, fara concurs.  (4) Candidatii declarati “ADMIS” la institutiile de invatamant superior pentru pregatirea personalului de penitenciare semneaza un angajament prin care se obliga sa lucreze cel putin 9 ani in sistemul administratiei penitenciare, dupa absolvirea studiilor.  (5) Candidatii declarati “ADMIS” la institutia de invatamant pentru pregatirea agentilor de penitenciare vor semna un angajament scris prin care se obliga sa lucreze cel putin 5 ani in sistemul administratiei penitenciare, dupa absolvirea studiilor.  (6) Persoanele prevazute la alin. (4) si (5), care nu respecta angajamentul, sunt obligate sa restituie cheltuielile de scolarizare, proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenelor pentru care au semnat angajamentul, cu exceptia cazului in care nerespectarea angajamentului se datoreaza unor motive neimputabile acestora sau a transferului la alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului.   Art. 14  (1) Conditiile de participare la concurs, organizarea si desfasurarea acestuia se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (2) La concurs poate participa, in calitate de observator, cate un reprezentant al organizatiilor sindicale reprezentative ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare.

Sectiunea 2 – Numirea functionarilor publici cu statut special

Art. 15  (1) Numirea in functii publice de conducere a candidatilor admisi la concurs se face ca functionari publici cu statut special definitivi. La concurs pot participa persoanele care au cel putin 3 ani vechime efectiva intr-un post cu acelasi nivel de studii si aceeasi specialitate cu a postului scos la concurs.  (2) Numirea in functii publice de executie a candidatilor admisi la concurs se face ca functionari publici cu statut special, debutanti cu o perioada de stagiu, cu exceptia situatiilor prevazute la alin. (4) si (5). Ofiterii si agentii admisi la concurs in functii publice de executie din sectorul siguranta detinerii si aplicarea regimurilor vor fi incadrati ca debutanti, cu exceptia situatiei prevazute la alin. (5).  (3) Perioada de stagiu este de un an si constituie vechime in munca, in serviciu sau in specialitate.  (4) Candidatii admisi la concurs, care au cel putin 3 ani vechime efectiva intr-un post cu acelasi nivel de studii si aceeasi specialitate cu a postului scos la concurs, sunt incadrati ca functionari publici cu statut special definitivi, in conditiile prevazute de prezenta lege.  (5) Candidatii admisi la concurs, care au cel putin 3 ani vechime efectiva ca militar activ si/sau functionar public cu statut special in institutii de aparare, ordine publica si siguranta nationala, sunt incadrati ca functionari publici cu statut special definitivi, in conditiile prevazute de prezenta lege.  (6) Candidatilor admisi la concurs si incadrati ca functionari publici cu statut special li se acorda grade profesionale, potrivit metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (7) Ofiterii in activitate sau in rezerva nu pot fi incadrati in sistemul administratiei penitenciare in functii vacante prevazute cu grade profesionale de agent de penitenciare – agent sef principal de penitenciare.   Art. 16  (1) Functionarii publici cu statut special debutanti au obligatia sa urmeze, in perioada de stagiu, cursuri de pregatire si specializare organizate de Administratia Nationala a Penitenciarelor.  (2) Functionarii publici cu statut special definitivi au obligatia sa urmeze un curs de perfectionare corespunzator postului in care au fost numiti, cu exceptia celor incadrati potrivit prevederilor art. 13 alin. (2) si (3).   Art. 17  (1) Dupa efectuarea perioadei de stagiu, activitatea functionarului public cu statut special debutant din sistemul administratiei penitenciare este evaluata de seful ierarhic, care propune sau nu definitivarea in functie.  (2) Pe baza propunerilor favorabile formulate de sefii ierarhici, directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, directorul unitatii din subordinea acesteia emite decizie scrisa de numire a functionarului public cu statut special debutant ca functionar public cu statut special definitiv din sistemul administratiei penitenciare.  (3) Functionarul public cu statut special debutant din sistemul administratiei penitenciare nemultumit de evaluarea prevazuta la alin. (1) poate solicita reevaluarea de catre o comisie formata din 3 functionari publici cu statut special din cadrul unitatii, care au o vechime in serviciu de cel putin 10 ani. Comisia este numita de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.  (4) Functionarul public cu statut special debutant din sistemul administratiei penitenciare care, in urma evaluarii prevazute la alin. (1) sau (3), primeste calificativul “nesatisfacator” este declarat necorespunzator din punct de vedere profesional, iar raportul de serviciu inceteaza potrivit art. 64 alin. (1) lit. a).   Art. 18  Regulile de organizare si desfasurare a perioadei de stagiu, a cursurilor de pregatire si specializare prevazute la art. 16 si a evaluarii pentru definitivarea in functie se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 19  (1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare, numit functionar public cu statut special definitiv, depune juramantul de credinta in fata directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, directorilor unitatilor din subordinea acesteia, in prezenta a doi martori, dintre care unul este conducatorul compartimentului in care a fost numit functionarul public cu statut special definitiv, iar celalalt, un alt functionar public cu statut special definitiv.  (2) Juramantul de credinta are urmatorul continut: “Jur sa respect Constitutia, drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin in functia publica in care am fost numit, sa pastrez secretul profesional si sa respect normele de conduita profesionala si civica.” Refuzul depunerii juramantului se consemneaza in scris si atrage revocarea actului de numire in functie.  (3) Juramantul, semnat de functionarul public cu statut special definitiv, de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorul unitatii din subordinea acesteia, se depune la dosarul profesional al functionarului public cu statut special.  (4) Functionarul public cu statut special definitiv din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti depune juramantul de credinta in fata unui reprezentant al Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, imputernicit prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 20  Numirea si eliberarea din functie, precum si celelalte modificari ale raporturilor de serviciu pentru functiile de director general, director general adjunct si director in sistemul administratiei penitenciare se dispun prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Pentru celelalte functii de conducere, precum si pentru functiile de executie din Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile de penitenciare, se dispun, dupa caz, prin decizie a directorului general sau a directorilor unitatilor de penitenciare, potrivit competentelor legale.   Art. 21  Ofiterii se numesc in functiile prevazute in statele de organizare cu grade profesionale egale sau mai mari cu cel mult doua grade fata de cele pe care le au. Numirea ofiterilor in functii prevazute in statele de organizare cu grade profesionale mai mari cu mai mult de doua grade fata de cele pe care le au se poate face numai cu aprobarea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

Sectiunea 3 – Evidenta functionarilor publici cu statut special

Art. 22  (1) Pentru fiecare functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se va intocmi si gestiona un dosar profesional confidential, in conditiile dispozitiilor legale privind evidenta functiilor si a functionarilor publici cu statut special.  (2) Modul de gestionare si evidenta a datelor privind functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (3) Se interzice introducerea in dosarul profesional a oricaror documente referitoare la opiniile politice sau sindicale, la religie ori credinta, la orientarea sexuala, origine sociala sau referitoare la orice alte elemente discriminatorii.  (4) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are acces la propriul dosar profesional, fara nicio ingradire, iar la cerere i se pot elibera copii de pe actele din dosar.  (5) Emiterea, folosirea, evidenta si gestionarea legitimatiilor de serviciu pentru personalul din sistemul administratiei penitenciare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

Sectiunea 4 – Evaluarea activitatii profesionale a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 23  Evaluarea activitatii profesionale a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se face anual, pe baza criteriilor de evaluare elaborate de Administratia Nationala a Penitenciarelor si aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 24  (1) Conducatorii de compartimente din Administratia Nationala a Penitenciarelor si din unitatile subordonate sunt obligati sa completeze si sa noteze anual, in fisa de evaluare a activitatii, performantele profesionale individuale obtinute in anul precedent de fiecare functionar public cu statut special din subordine.  (2) Calificativele care pot fi acordate in urma evaluarii activitatii sunt “exceptional”, “foarte bun”, “bun”, “satisfacator” si nesatisfacator”.   Art. 25  (1) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare notat cu “nesatisfacator” sau satisfacator” nu poate fi avansat in functie sau grad profesional in anul urmator.  (2) Ofiterul sau agentul din sistemul administratiei penitenciare care a fost notat cu calificativul “nesatisfacator” va fi trecut intr-o functie inferioara, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a directorului unitatii din care face parte. Functionarul public cu statut special care nu accepta trecerea in functia inferioara va fi destituit din functie, in temeiul art. 64 alin. (1) lit. a).  (3) Ofiterii sau agentii din sistemul administratiei penitenciare notati cu calificativul “nesatisfacator”, in anul urmator trecerii intr-o functie inferioara, potrivit alin. (2), vor fi destituiti din functie, in temeiul art. 64 alin. (1) lit. a).

Sectiunea 5 – Avansarea functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 26  (1) In cariera profesionala, in urma rezultatelor obtinute la evaluarea activitatii profesionale, functionarii publici cu statut special au dreptul de a avansa in functie si in grad profesional conform prevederilor prezentei legi.  (2) Avansarea in functii publice vacante a functionarilor publici cu statut special, care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege, se face pe baza de concurs, in limita posturilor prevazute in statele de organizare.  (3) Avansarea functionarilor publici cu statut special intr-o functie imediat superioara la aceeasi pozitie din stat se face fara examen, pe baza criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (4) Avansarea in gradele profesionale se face de catre: a) Presedintele Romaniei, pentru chestorul de penitenciare, la propunerea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti;  b) ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti, pentru ofiterii din sistemul administratiei penitenciare;  c) directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, pentru agentii din sistemul administratiei penitenciare.  (5) Functionarii publici cu statut special se avanseaza in gradul profesional urmator daca au implinit stagiul minim in gradul profesional detinut si daca au fost apreciati in ultimii doi ani ai stagiului minim in grad cu cel putin calificativul “bun”.  (6) Functionarii publici cu statut special pot fi avansati in gradul profesional urmator inaintea implinirii stagiului minim, daca au fost apreciati in ultimul an cu calificativul “exceptional” si daca au efectuat jumatate din stagiul minim in grad.  (7) Pentru obtinerea gradului profesional de chestor de penitenciare este necesara promovarea examenului organizat in acest scop.  (8) Comisarii sefi de penitenciare in activitate, care au o vechime in gradul profesional de minimum 5 ani si au fost incadrati, in aceasta perioada, cel putin 3 ani in functii prevazute in statele de organizare cu grad profesional de chestor de penitenciare si care au fost apreciati in ultimii 3 ani cu calificativul de cel putin “foarte bun”, la incetarea raporturilor de serviciu prin pensionare, in conditiile legii, pot fi avansati in gradul profesional de chestor de penitenciare si le vor inceta raporturile de serviciu cu noul grad profesional, potrivit competentelor si criteriilor stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (9) Functionarii publici cu statut special rezervisti din grupa de evidenta “sistemul administratiei penitenciare”, specialitatea penitenciare”, carora le-au incetat raporturile de serviciu ca urmare a pensionarii, in conditiile legii, pot fi avansati in gradul urmator la propunerea asociatiilor fostilor ofiteri si agenti de penitenciare. Criteriile de avansare in rezerva in gradul urmator se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 27  Stagiul minim in gradele profesionale este: A. Corpul ofiterilor de penitenciare:  a) comisar sef de penitenciare 3 ani; b) comisar de penitenciare 3 ani; c) subcomisar de penitenciare 4 ani; d) inspector principal de penitenciare 3 ani; e) inspector de penitenciare 3 ani; f) subinspector de penitenciare 4 ani. B. Corpul agentilor de penitenciare: a) agent sef de penitenciare 4 ani; b) agent sef adjunct de penitenciare 4 ani; c) agent principal de penitenciare 4 ani; d) agent de penitenciare 4 ani.

Art. 28  (1) Acordarea gradelor profesionale urmatoare, in cadrul aceleiasi categorii, se face in ordinea ierarhica a gradelor si in limita gradului maxim prevazut pentru functia pe care o detine functionarul public cu statut special.  (2) Functionarul public cu statut special cu gradul de comisar sef de penitenciare, care a dobandit titlul stiintific de doctor in specialitatea functiei pe care o detine sau intr-o specialitate inrudita, este exceptat de la prevederile art. 26 alin. (7).  (3) Acordarea gradelor profesionale, in cadrul aceleiasi categorii, se face incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-au indeplinit conditiile legale privind avansarea in gradul profesional.   Art. 29  (1) Trecerea agentilor in corpul ofiterilor din sistemul administratiei penitenciare se realizeaza prin concurs, in limita posturilor prevazute in statele de organizare ale unitatilor de penitenciare, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in prezenta lege.  (2) Acordarea gradului profesional de ofiter agentilor prevazuti la alin. (1) se face in functie de vechimea ca agent sau subofiter in institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 30  (1) Functiile de executie vacante din sistemul administratiei penitenciare se ocupa prin concurs, la care pot participa persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 11.  (2) In situatia neocuparii posturilor vacante prevazute la alin. (1), acestea pot fi ocupate prin transferul cadrelor militare si al functionarilor publici cu statut special din alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului si din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 11.  (3) Functiile de conducere vacante din sistemul administratiei penitenciare se ocupa prin avansarea ofiterilor si agentilor, prin concurs. Pot participa la concurs pentru ocuparea posturilor vacante de conducere persoanele care au o vechime de cel putin 3 ani in sistemul administratiei penitenciare.  (4) Functiile de conducere din sistemul administratiei penitenciare, ramase vacante ca urmare a neocuparii, in conditiile stabilite la alin. (3), se ocupa prin concurs din sursa externa.  (5) In situatia in care posturile raman vacante, ca urmare a neocuparii in conditiile prevazute la alin. (3) si (4), acestea pot fi ocupate prin transferul cadrelor militare si al functionarilor publici cu statut special din alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului si din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 11.   Art. 31  Regulamentul privind ocuparea functiilor de conducere si de executie se aproba prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

Sectiunea 6 – Pregatirea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 32  Pregatirea si perfectionarea functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se face pe baza cerintelor generale ale practicii administratiei penitenciare si a cerintelor specifice necesare indeplinirii atributiilor de serviciu corespunzatoare functiilor din sistemul administratiei penitenciare.   Art. 33  (1) Metodologia de organizare si desfasurare a pregatirii profesionale a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si criteriile de evaluare a rezultatelor acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (2) In cazurile in care pregatirea si perfectionarea profesionala se desfasoara in alta localitate decat cea de domiciliu, functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare beneficiaza de drepturile de delegare prevazute de prezenta lege.  (3) Pentru trimiterea la cursuri de pregatire si perfectionare in strainatate, organizate sau finantate de Administratia Nationala a Penitenciarelor, functionarii publici cu statut special sustin un concurs, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 34  Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care urmeaza o forma de pregatire sau perfectionare profesionala cu o durata ce depaseste 3 luni si care primesc, in aceasta perioada, drepturile salariale vor semna un angajament scris prin care se obliga sa lucreze cel putin 5 ani in sistemul administratiei penitenciare, dupa terminarea formelor de pregatire sau perfectionare profesionala.   Art. 35  (1) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care nu respecta angajamentul prevazut la art. 34 este obligat sa restituie cheltuielile de scolarizare, proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului de 5 ani.  (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in cazul in care nerespectarea angajamentului se datoreaza unor motive neimputabile functionarului public cu statut special sau in cazul transferului.

Capitolul IV – Drepturile, conditiile de munca si indatoririle functionarilor publici cu statut special

Sectiunea 1 – Drepturile functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 36  Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la:  a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, precum si premii si prime, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzator functiei indeplinite, gradului profesional detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta si, dupa caz, indemnizatia de conducere si salariul de merit;  b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;  c) uniforma si echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica, medicamente, proteze stomatologice si dispozitive medicale destinate recuperarii unor deficiente organice sau functionale, in mod gratuit, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului si ale respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate;  d) locuinte de serviciu si de interventie, in conditiile legii; e) concedii de odihna, concedii de studii, invoiri platite si concedii fara plata, in conditii stabilite prin hotarare a Guvernului;  f) o prima de concediu egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii in concediu, pe langa drepturile salariale aferente lunii in care se efectueaza concediul;  g) concedii medicale, concedii de maternitate, pentru cresterea copilului pana la varsta de 2 ani sau a copilului cu handicap pana la varsta de 3 ani, precum si pentru alte situatii, in conditiile stabilite de lege;  h) bilete de odihna, tratament si recuperare, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului; odihna, tratamentul si recuperarea se pot face si in centrele apartinand Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti;  i) pensii, in conditii stabilite prin lege speciala; j) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau detasare, precum si decontarea cheltuielilor de cazare, in conditiile stabilite de lege;  k) decontarea cheltuielilor de transport, in cazul deplasarii in interes de serviciu, in cazul mutarii in alte localitati, in cazul deplasarii de la domiciliu la locul de munca cand domiciliaza in alta localitate decat cea in care isi desfasoara activitatea pana la 70 km si, o data pe an, pentru efectuarea concediului de odihna, precum si in alte situatii, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;  l) incadrarea activitatii in conditii deosebite, speciale sau alte conditii de munca, potrivit legii;  m) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, in conditiile legii;  n) beneficiaza de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile sale, ale sotului/sotiei si ale copiilor aflati in intretinerea sa sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea. Despagubirile mentionate se acorda in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;  o) tratament medical in strainatate pentru afectiuni medicale contractate in timpul exercitarii profesiei, daca nu pot fi tratate in tara, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;  p) consultanta juridica prin avocat, asigurata de unitate, la cerere, in cazul cercetarii penale, urmaririi penale sau judecarii sale pentru fapte comise in timpul ori in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 37  (1) Pentru apararea intereselor profesionale, economice, sociale si culturale, personalul din sistemul administratiei penitenciare are dreptul la asociere sindicala sau in alte organizatii profesionale, dreptul la greva, precum si la libertatea intrunirilor, cu conditia asigurarii a cel putin unei treimi din activitate si a garantarii drepturilor detinutilor si a sigurantei locurilor de detentie.  (2) Administratia Nationala a Penitenciarelor poate incheia anual, in conditiile legii, cu organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici cu statut special sau cu reprezentantii functionarilor publici cu statut special, la solicitarea acestora, acorduri colective care sa cuprinda numai masuri referitoare la:  a) constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca;  b) sanatatea si securitatea in munca; c) programul zilnic de lucru; d) perfectionarea profesionala; e) alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale.  (3) In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici cu statut special nu sunt organizati in sindicat, acordul se incheie cu reprezentantii functionarilor publici cu statut special, desemnati in conditiile legii.  (4) Administratia Nationala a Penitenciarelor si unitatile de penitenciare vor furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici cu statut special informatiile necesare pentru incheierea acordurilor privind raporturile de serviciu, in conditiile legii.   Art. 38  (1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare vor fi sprijiniti in construirea sau cumpararea, o singura data in timpul carierei profesionale, a unei locuinte proprietate personala, in localitatea in care isi are sediul unitatea la care sunt incadrati, din fondurile Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau alte fonduri guvernamentale, in conditiile legii.  (2) Functionarii publici cu statut special, titulari ai contractului de inchiriere a locuintei de serviciu, care au lucrat in sistemul administratiei penitenciare peste 15 ani si care s-au pensionat potrivit legii, precum si cei care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si s-au pensionat pentru invaliditate, in conditiile legii, isi pastreaza dreptul de folosinta asupra locuintei de serviciu si dupa incetarea raporturilor de serviciu prin pensionare. In cazul decesului titularului, sotul/sotia isi pastreaza drepturile locative pe tot parcursul vietii.  (3) Criteriile si conditiile de sprijin prevazute la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.  (4) In conditiile legii, prin hotarare a Guvernului se poate infiinta Casa de Credit a personalului din sistemul administratiei penitenciare.   Art. 39  (1) Functionarii publici cu statut special isi pastreaza, pe perioada delegarii, detasarii ori trecerii temporare in alta functie, functia, gradul si drepturile salariale avute anterior, acordate conform prevederilor actelor normative privind salarizarea acestora.  (2) In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sau, dupa caz, trecut temporar in alta functie sunt mai mari, personalul prevazut la alin. (1) beneficiaza de aceste drepturi salariale.   Art. 40  (1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la atribuirea unei locuinte de serviciu daca, in localitatea unde isi desfasoara activitatea, ei sau sotul/sotia nu beneficiaza de locuinta in proprietate ori nu li s-a atribuit locuinta de catre autoritatile administratiei publice locale.  (2) Functionarii publici cu statut special carora nu li s-a acordat locuinta potrivit prevederilor alin. (1) si care nici ei si nici sotul/sotia nu au in proprietate o locuinta in localitatea unde isi desfasoara activitatea au dreptul la compensarea lunara a chiriei in cuantum de pana la 50% din venitul net realizat lunar, dar nu mai mult decat chiria prevazuta in contractul de inchiriere incheiat in conditiile legii.  (3) Conditiile de acordare a drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (4) Functionarii publici cu statut special, inclusiv sotul/sotia acestora, care au instrainat o locuinta proprietate personala, in localitatea in care isi desfasoara activitatea, dupa data incadrarii in sistemul administratiei penitenciare, nu beneficiaza de prevederile alin. (1) si (2).  (5) Nu se acorda compensatia lunara pentru chirie in situatia in care contractul de inchiriere a fost incheiat cu rudele de pana la gradul II inclusiv, ale functionarului public cu statut special ori ale sotiei/sotului acestuia/acesteia.  (6) Functionarii publici cu statut special carora li s-a atribuit o locuinta de serviciu pot solicita schimbarea acesteia si atribuirea unei alte locuinte disponibile in fondul locativ al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau al unitatii penitenciare in cauza, care sa corespunda cerintelor minimale de suprafata locativa astfel cum sunt prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile de schimb de locuinte se solutioneaza cu prioritate.  (7) Functionarii publici cu statut special, beneficiari ai unei locuinte de serviciu, pot face intre ei schimb de locuinte, cu avizul conducerii unitatii care a aprobat acordarea locuintei de serviciu.   Art. 41  (1) Institutiile si organele specializate ale statului au obligatia de a acorda protectie, la cerere, functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare si membrilor de familie ai acestora, in cazul in care viata, integritatea corporala, demnitatea sau avutul le sunt puse in pericol, in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea.  (2) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a unitatilor din subordinea acesteia este obligata sa asigure personalului prevazut la alin. (1) protectie impotriva amenintarilor, violentelor si faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in exercitarea functiei sau in legatura cu aceasta. Modalitatile de acordare a protectiei se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.   Art. 42  (1) Functionarul public cu statut special, in activitate ori pensionat, precum si sotul sau sotia, copiii aflati in intretinerea legala a acestuia beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de asistenta medicala, medicamente si proteze, in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate, in conditiile respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurarile sociale de sanatate.  (2) Pentru acordarea, potrivit legii, a asistentei medicale specifice personalului din sistemul administratiei penitenciare, in statele de organizare ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ale fiecarei unitati de penitenciare se prevad si se incadreaza posturi de personal medico-sanitar superior si mediu.   Art. 43  (1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la despagubiri in situatia in care au suferit, din culpa institutiei, un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.  (2) La decesul unui functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, unitatea din care facea parte acorda sotului/sotiei sau, dupa caz, copiilor acestuia/acesteia ori, in lipsa acestora, parintilor si mostenitorilor legali ori persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces un ajutor suplimentar de deces egal cu de doua ori salariul de baza brut avut la data decesului.  (3) Functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare care a decedat in timpul indeplinirii indatoririlor de serviciu i se acorda, post-mortem, gradul de subinspector de penitenciare pentru cei din corpul agentilor si gradul urmator pentru ofiteri.   Art. 44  (1) Pentru indeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu, functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare li se pot acorda recompense morale sau materiale, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (2) Absolventilor institutiilor de invatamant prevazute la art. 13 alin. (2) si (3) declarati “sef de promotie” li se vor acorda recompense materiale cu ocazia absolvirii, stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (3) Pentru activitatea desfasurata, functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare li se confera decoratii potrivit legii.  (4) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, decorati cu Ordinul Meritul Militar sau cu Semnul onorific In Serviciul Armatei, isi pastreaza toate drepturile conferite de aceste ordine, dobandite anterior.

Sectiunea 2 – Conditiile de munca ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 45  (1) Durata normala a programului de lucru este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.  (2) Programul de lucru al personalului din compartimentele a caror activitate impune prezenta in serviciu mai mult de 8 ore se stabileste de catre directorii unitatilor, in raport cu necesitatile operative, asigurandu-se respectarea timpului de lucru legal.  (3) In cazul in care pentru anumite categorii profesionale durata programului normal de lucru este stabilita prin dispozitii legale specifice, se vor aplica aceste dispozitii legale.  (4) Orele prestate de functionarii publici din sistemul administratiei penitenciare peste durata normala a timpului de lucru se compenseaza cu timp liber corespunzator. In cazul in care compensarea muncii suplimentare cu timp liber corespunzator nu a fost posibila in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acesteia, orele suplimentare se vor plati, in luna urmatoare, cu un spor din salariul de baza, dupa cum urmeaza:  a) 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;  b) 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare. Cu un spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza.  (5) Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute la alin. (4) se pot plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa in scris de seful ierarhic, fara a se depasi 120 de ore anual, iar in cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon, dar nu mai mult de 360 de ore anual, cu aprobarea ordonatorului de credite si cu incadrarea in fondurile bugetare aprobate.   Art. 46  Modul de organizare a timpului de lucru, a pauzelor si evidenta prezentei functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare la serviciu se stabilesc prin regulamente de ordine interioara, elaborate de conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor si a unitatilor din subordinea acesteia.   Art. 47  Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul, potrivit legii, la masuri de securitate si igiena a muncii si la echipament de protectie gratuit.

Sectiunea 3 – Indatoririle functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare

Art. 48  Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare are urmatoarele obligatii:  a) sa cunoasca si sa respecte principiile generale prevazute de Constitutie si de celelalte legi, precum si sa apere valorile democratiei;  b) sa respecte si sa protejeze viata, sanatatea si demnitatea persoanelor private de libertate, drepturile si libertatile acestora;  c) sa impiedice orice actiune care presupune discriminare pe criterii de etnie, rasa, limba, nationalitate, sex, apartenenta sindicala si religie;  d) sa execute, cu profesionalism si in termenul stabilit, toate atributiile de serviciu stabilite prin fisa postului, precum si dispozitiile date de conducatorii ierarhici;  e) sa fie disciplinat, respectuos si corect fata de sefi, colegi sau subalterni si sa respecte ierarhia conferita de functia si gradul profesional detinute;  f) sa informeze conducatorii ierarhici si celelalte autoritati abilitate cu privire la infractiunile de care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul, indeosebi cu privire la faptele de coruptie;  g) sa manifeste preocupare si interes pentru perfectionarea nivelului de instruire profesionala;  h) sa pastreze secretul de stat si de serviciu, in conditiile legii, precum si confidentialitatea informatiilor sau documentelor care au acest caracter, in conditiile legii;  i) sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lui politice in exercitarea atributiilor ce ii revin;  j) sa se conformeze dispozitiilor date de conducatorii ierarhici carora le este subordonat direct, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (3);  k) sa respecte intocmai programul de munca; l) sa se prezinte la programul de munca stabilit, precum si in afara acestuia, in situatii temeinic justificate;  m) sa informeze seful ierarhic despre existenta unui conflict de interese privind exercitarea atributiilor de serviciu, in conditiile legii;  n) in situatii de catastrofe, calamitati, alarmare ca urmare a revoltelor in penitenciar, evadarilor, parasirii locurilor de detinere sau alte tulburari de amploare ale activitatilor in unitatile de penitenciare, personalul de penitenciare aflat in activitate este obligat sa se prezinte, de indata, la unitatea din care face parte;  o) la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si razboi, personalul va actiona conform legii;  p) in cazul producerii uneia dintre situatiile prevazute la lit. n) si o), personalul de penitenciare care se afla intr-o alta localitate se va prezenta la cea mai apropiata unitate a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, informand superiorii sai despre aceasta;  q) sa informeze seful ierarhic despre existenta in unitatea in care isi desfasoara activitatea a unor persoane private de libertate care au calitatea de sot/sotie sau rude pana la gradul II inclusiv cu acesta ori cu sotul/sotia, in situatia in care iau cunostinta de aceste situatii;  r) sa aduca la cunostinta compartimentului resurse umane modificarile privind domiciliul, dupa caz, resedinta, precum si schimbarile intervenite in starea civila sau date relevante din punct de vedere profesional, in termen de 15 zile de la producerea acestora.   Art. 49  Ofiterilor si agentilor din sistemul administratiei penitenciare le este interzis:  a) sa dispuna, sa exercite, sa instige ori sa tolereze acte de tortura sau orice forme de tratament inuman ori degradant asupra persoanelor aflate in asezamintele de detinere;  b) sa primeasca, sa solicite ori sa accepte, direct sau indirect, pentru sine ori pentru alte persoane, in considerarea calitatii sale oficiale, cadouri, bani, imprumuturi sau orice alte valori ori servicii;  c) sa intervina pentru solutionarea unor cereri sau lucrari care nu sunt de competenta lor ori nu le-au fost repartizate de conducatorii ierarhici sau care nu sunt activitati specifice functiei pe care au fost numiti;  d) sa recurga la forta sau la folosirea mijloacelor de imobilizare impotriva persoanelor private de libertate, in alte conditii decat cele expres prevazute de lege;  e) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda in favoarea acestora;  f) sa adere la secte, organizatii religioase sau alte organizatii, interzise prin lege.   Art. 50  (1) Functionarii publici cu statut special sunt in conflict de interese daca se afla in una dintre urmatoarele situatii:  a) sunt chemati sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care sunt sot/sotie, rude de gradul I sau, dupa caz, au relatii cu caracter patrimonial;  b) sunt chemati sa participe in cadrul unor comisii constituite, conform legii, din care face parte sotul/sotia sau o ruda de gradul I;  c) interesele lor patrimoniale, ale sotului sau rudelor lor de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie sa le ia in exercitarea atributiilor de serviciu.  (2) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe intre functionarii publici cu statut special care sunt soti sau rude de gradul I.   Art. 51  Calitatea de functionar public cu statut special este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata remunerata, cu exceptia functiilor: didactice din cadrul institutiilor de invatamant, din domeniul cercetarii stiintifice si din cel al creatiei literar-artistice.   Art. 52  La acordarea primului grad profesional, la numirea si eliberarea dintr-o functie de conducere, precum si la incetarea raporturilor de serviciu, functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare este obligat sa isi declare averea, conform legii.

Capitolul V – Modificarea, punerea la dispozitie, suspendarea din functie si incetarea raporturilor de serviciu

Sectiunea 1 – Dispozitii comune

Art. 53  (1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare au dreptul la stabilitatea raporturilor de serviciu.  (2) Raporturile de serviciu ale personalului prevazut la alin. (1) se nasc si se exercita in baza actului de numire si se pot modifica, suspenda sau inceta numai in cazurile si in conditiile prezentei legi.  (3) Raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sunt de subordonare ierarhica.  (4) Raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare nu pot inceta prin demisie la instituirea starii de urgenta sau a starii de asediu ori in caz de mobilizare si de razboi.

Sectiunea 2 – Modificarea raporturilor de serviciu

Art. 54  (1) Personalul din sistemul administratiei penitenciare, care are calitatea de functionar public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, poate fi delegat de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de directorii unitatilor din subordinea acesteia sa indeplineasca anumite activitati in interesul unitatii unde este incadrat, in aceeasi localitate sau in alta localitate, pe o perioada de cel mult 60 de zile intr-un an.  (2) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare pot fi delegati mai mult de 60 de zile intr-un an, cu acordul scris al acestora.   Art. 55  (1) Detasarea personalului din sistemul administratiei penitenciare care are calitatea de functionar public cu statut special se dispune in interesul institutiei publice in care urmeaza sa-si desfasoare activitatea, situata in aceeasi localitate sau in alta localitate, pe o perioada de cel mult 6 luni intr-un an. Detasarea pe o perioada mai mare de 6 luni se poate dispune numai cu acordul scris al celui in cauza.  (2) Trecerea temporara in alta functie se poate dispune fara acordul functionarului public cu statut special in caz de forta majora si ca masura de protectie a functionarului public cu statut special.  (3) Ofiterii pot fi imputerniciti in functii de conducere in unitatea in care sunt incadrati sau in care au fost detasati. Imputernicirea pe functie se poate face pentru o perioada de maximum 6 (sase) luni si se poate prelungi, cu acordul scris al acestora, potrivit competentelor, cu inca 6 (sase) luni. Ofiterii beneficiaza pe perioada respectiva de salariul pentru functia in care sunt imputerniciti si de indemnizatia de conducere corespunzatoare functiei respective. Ofiterii imputerniciti isi mentin salariile pentru functia indeplinita si indemnizatiile de conducere avute anterior, daca acestea sunt mai mari decat cele ale functiei pe care sunt imputerniciti.  (4) Functionarii publici cu statut special definitivi pot fi schimbati din functiile detinute, in cadrul aceleiasi unitati, la cerere si pot fi numiti in alte functii prevazute cu acelasi coeficient de ierarhizare sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 56  Functionarii publici cu statut special definitivi pot fi mutati in alte unitati ale sistemului administratiei penitenciare, la cerere sau in interesul serviciului, cu acordul lor, in aceeasi ori in alta functie prevazuta cu un coeficient de ierarhizare identic sau inferior, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Functionarii publici cu statut special mutati in interesul serviciului beneficiaza de drepturile prevazute in legea salarizarii.   Art. 57  (1) Revocarea din functia de conducere si numirea intr-o alta functie se dispun in cazul in care nu mai sunt intrunite conditiile necesare pentru indeplinirea functiei de conducere, prin exercitarea necorespunzatoare a atributiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilitatilor si aptitudinile manageriale.  (2) La verificarea organizarii eficiente a activitatii vor fi avute in vedere, in principal, urmatoarele criterii: folosirea adecvata si eficienta a resurselor umane, materiale si financiare, evitarea pierderilor, evaluarea necesitatilor, gestionarea situatiilor de criza, raportul resurse investite – rezultate obtinute, gestionarea informatiilor, organizarea pregatirii si perfectionarii profesionale si repartizarea sarcinilor.  (3) La verificarea comportamentului si comunicarii vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul si comunicarea cu subalternii, cu persoanele aflate in stare de detentie, cu alte persoane sau institutii cu care intra in contact, precum si cu mass-media, asigurarea accesului la informatiile de interes public si transparenta actului de conducere.  (4) La verificarea asumarii responsabilitatii vor fi avute in vedere, in principal, modul de indeplinire a atributiilor prevazute de lege si regulamente, implementarea strategiilor nationale si secventiale in domeniu si modul in care sunt respectate drepturile persoanelor private de libertate, precum si celelalte dispozitii legale privind executarea pedepselor.  (5) La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.  (6) Impotriva ordinului sau deciziei de revocare din functie se poate face plangere la instanta competenta, potrivit legii.

Sectiunea 3 – Punerea la dispozitie, suspendarea din functie si intreruperea raporturilor de serviciu

Art. 58  (1) In cazul in care impotriva functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare s-a inceput urmarirea penala, mentinerea sa in activitate se hotaraste dupa solutionarea definitiva a cauzei, cu exceptia situatiei in care a comis si alte abateri disciplinare, cand opereaza procedura disciplinara obisnuita.  (2) Pe timpul urmaririi penale si al judecatii, functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare este pus la dispozitie. Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare pus la dispozitie indeplineste numai acele sarcini si atributii de serviciu stabilite, in scris, de conducatorul unitatii si beneficiaza de drepturile banesti corespunzatoare gradului profesional pe care il are, la nivelul de baza, si de celelalte drepturi prevazute de prezenta lege.  (3) Pe perioada arestarii preventive, functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare este suspendat din functie. Pe timpul suspendarii, functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare nu beneficiaza de niciun drept dintre cele prevazute de prezenta lege.  (4) In cazul in care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala ori achitarea, precum si in cazul incetarii urmaririi penale ori a procesului penal, functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispozitie, respectiv a suspendarii din functie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 59  Functionarii publici cu statut special, ramasi neincadrati in functii din diferite cauze neimputabile, sunt pusi la dispozitie, potrivit competentelor. Pe aceasta perioada beneficiaza de salariul de baza avut si de celelalte drepturi banesti cuvenite pentru activitatea desfasurata, cu exceptia indemnizatiei de conducere, pentru ofiterii cu functii de conducere. Situatia ofiterilor si agentilor pusi la dispozitie se solutioneaza in termen de 3 luni.   Art. 60  (1) Functionarul public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se suspenda din functie daca desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea, in conditiile legii.  (2) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public cu statut special din sistemul administratiei penitenciare pentru desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale.  (3) Raportul de serviciu al functionarului public cu statut special se poate suspenda, de drept sau la cerere, cu respectarea prevederilor cuprinse in legislatia muncii.

Sectiunea 4 – Incetarea raporturilor de serviciu

Art. 61  Raporturile de serviciu ale functionarilor publici cu statut special inceteaza prin:  a) demisie; b) transfer; c) destituire din functie; d) pensionare, in conditiile legii; e) implinirea varstei prevazute la art. 65 alin. (1) sau (2); f) deces; g) desfiintarea unitatii ori mutarea acesteia in alta localitate, in cazul in care ofiterul sau agentul nu accepta sa o urmeze;  h) reducerea personalului unitatii prin desfiintarea unor posturi de natura celui ocupat de ofiterul sau agentul in cauza, ca urmare a reorganizarii, in cazul in care acesta refuza oferta conducerii unitatii de trecere in alta functie;  i) revocarea actului de numire in functie, ca urmare a refuzului depunerii juramantului de credinta;  j) ca urmare a constatarii nulitatii actului de numire in functie, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care nulitatea a fost constatata.   Art. 62  (1) Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare pot solicita, in scris, incetarea raporturilor de serviciu prin demisie.  (2) Demisia produce efecte dupa 15 zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia, daca functionarul public cu statut special in cauza si directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, conducatorul unitatii din subordinea acesteia nu au convenit alt termen mai scurt.  (3) In cazul functiilor de conducere, demisia produce efecte dupa 30 de zile lucratoare de la data inregistrarii acesteia.  (4) Functionarul public cu statut special demisionar este obligat sa-si continue activitatea pana la implinirea termenului prevazut la alin. (2) sau (3), dupa caz.  (5) Cu acordul conducerii Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a unitatii din subordinea acesteia, functionarul public cu statut special in cauza poate reveni asupra cererii de demisie, dar numai pana la implinirea termenului de la care demisia produce efecte.   Art. 63  Functionarii publici cu statut special se pot transfera sau detasa in alte institutii publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala ale statului, cu respectarea reglementarilor legale specifice institutiei la care solicita transferul sau detasarea.   Art. 64  (1) Functionarii publici cu statut special sunt destituiti din functiile pe care le detin numai in urmatoarele situatii:  a) sunt declarati necorespunzatori din punct de vedere profesional, ca functionari publici cu statut special, debutanti, sau sunt notati cu calificativul “nesatisfacator”, ca functionari publici cu statut special, definitivi, in conditiile prezentei legi;  b) nu mai indeplinesc conditiile prevazute la art. 11 lit. a) sau d); c) au fost condamnati prin hotarare judecatoreasca definitiva pentru savarsirea de infractiuni;  d) li s-a aplicat sanctiunea disciplinara a destituirii din functie. (2) Functionarii publici cu statut special pot fi mentinuti in activitate ca functionari publici cu statut special in functiile publice pe care le detin in cazul cand, pentru o infractiune savarsita din culpa, li s-a aplicat prin hotarare judecatoreasca definitiva pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii ori a amenzii penale, precum si in cazurile cand au beneficiat de amnistie sau gratiere inainte de inceperea executarii pedepsei. Mentinerea in activitate se dispune in baza aprobarii persoanelor care acorda gradele profesionale prevazute la art. 26, la propunerea directorului unitatii.  (3) Cu data aprobarii mentinerii in activitate conform alin. (2), functionarul public cu statut special va fi repus in functia detinuta anterior potrivit competentelor de numire in functie.   Art. 65  (1) Functionarii publici cu statut special nu pot fi mentinuti in activitate si in functie dupa implinirea varstei de pensionare pentru limita de varsta de 55 de ani.  (2) In mod exceptional, functionarii publici cu statut special pot fi mentinuti in activitate si in functie cel mult 2 ani peste limita de varsta prevazuta la alin. (1), la cerere, daca starea sanatatii le permite si cu aprobarea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, a directorului unitatii subordonate.   Art. 66  Functionarii publici cu statut special sunt eliberati din functiile pe care le detin in cazurile de incetare a raporturilor de serviciu si de schimbare din functie in sistemul administratiei penitenciare.   Art. 67  Impotriva ordinului sau deciziei de destituire din functie se poate face plangere la instanta competenta, potrivit legii.

Capitolul VI – Raspunderea functionarilor publici cu statut special

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

Art. 68  (1) Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, indiferent de functia sau postul pe care il ocupa, a indatoririlor de serviciu ce le revin, inclusiv a normelor de comportare, constituie abatere disciplinara, daca faptele nu atrag raspunderea penala sau contraventionala.  (2) Raspunderea penala, contraventionala, civila sau, dupa caz, patrimoniala nu exclude raspunderea disciplinara pentru fapta savarsita, daca prin aceasta s-au incalcat si indatoriri de serviciu.  (3) Urmarirea penala a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se efectueaza in mod obligatoriu de catre procuror, in conditiile legii.  (4) Competenta de a efectua urmarirea penala si de a judeca in prima instanta infractiunile savarsite de catre functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare revine parchetelor de pe langa tribunale si tribunalelor – pentru infractiunile comise de catre agenti de penitenciare, parchetelor de pe langa curtile de apel si curtilor de apel – pentru infractiunile comise de catre ofiteri pana la gradul de inspector sef principal de penitenciare inclusiv, respectiv Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Inaltei Curti de Casatie si Justitie – pentru infractiunile comise de catre inspectorii generali de penitenciare.

Sectiunea 2 – Abateri disciplinare

Art. 69  Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) manifestarile care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea;  b) neglijenta si superficialitate manifestata in indeplinirea atributiilor de serviciu, a dispozitiilor legale sau a celor primite de la sefii ierarhici ori de la autoritatile anume abilitate de lege;  c) intarzierea repetata si nejustificata in indeplinirea sarcinilor de serviciu;  d) depasirea atributiilor de serviciu ori manifestarea unui comportament necorespunzator fata de persoanele private de libertate, care contravine legii privind executarea pedepselor, sau fata de alte persoane cu care intra in contact in timpul serviciului;  e) absenta nemotivata ori intarzierea repetata la serviciu; f) parasirea nejustificata a locului de munca in timpul programului de lucru, de natura a perturba activitatea compartimentului de munca;  g) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Administratiei Nationale a Penitenciarelor;  h) incalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate; i) nerespectarea prevederilor juramantului de credinta; j) imixtiunea ilegala in activitatea altui functionar public cu statut special; k) interventia pentru influentarea solutionarii unei cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane;  l) nerespectarea prevederilor referitoare la incompatibilitati, conflicte de interese si interdictii;  m) interzicerea sau impiedicarea exercitarii libertatilor publice si a drepturilor sindicale ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare;  n) atitudinea toleranta a conducatorilor ierarhici fata de comiterea unor abateri disciplinare de catre subordonati;  o) efectuarea in timpul programului de lucru a unor activitati ce nu au legatura cu indatoririle de serviciu;  p) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 48.

Sectiunea 3 – Sanctiuni disciplinare

Art. 70  Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate functionarilor publici cu statut special sunt:  a) mustrarea scrisa; b) diminuarea drepturilor salariale pentru functia indeplinita cu 5 – 10% pe o perioada de 1-3 luni;  c) amanarea avansarii in grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de la 1 la 2 ani;  d) trecerea intr-o functie inferioara pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;  e) revocarea din functia de conducere; f) destituirea din sistemul administratiei penitenciare.

Sectiunea 4 – Procedura aplicarii sanctiunilor disciplinare

Art. 71  (1) La individualizarea sanctiunii disciplinare ce urmeaza a fi aplicata, se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in serviciu a autorului abaterii, precum si de existenta altor sanctiuni disciplinare.  (2) Sanctiunea disciplinara poate fi aplicata numai dupa efectuarea cercetarii prealabile a faptei ce constituie abatere disciplinara savarsita de functionarul public cu statut special in cauza si audierea acestuia de catre comisiile prevazute la art. 74.  (3) Audierea functionarului public cu statut special se consemneaza in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public cu statut special de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare imputate se consemneaza intr-un proces-verbal. In astfel de cazuri, sanctiunea disciplinara poate fi aplicata.  (4) Sanctiunea disciplinara se aplica in maximum 90 de zile calendaristice de la sesizarea abaterii, dar nu mai tarziu de un an de la data comiterii faptei.   Art. 72  Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 70 se aplica de ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti, de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, de conducatorul unitatii din subordinea acesteia, la propunerea comisiei de disciplina, in functie de competentele prevazute la art. 20.   Art. 73  (1) Sanctiunea disciplinara se aplica prin decizie scrisa, emisa potrivit competentelor prevazute la art. 72, care se comunica functionarului public cu statut special sanctionat, in termen de 5 zile de la data emiterii deciziei.  (2) Functionarul public cu statut special nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de judecata competente, potrivit legii.   Art. 74  (1) Comisiile de disciplina se constituie in Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in Administratia Nationala a Penitenciarelor si in fiecare unitate de penitenciar si au competenta de a efectua cercetarea faptei ce constituie abatere disciplinara si de a propune, daca se constata vinovatia, una dintre sanctiunile disciplinare ce urmeaza sa fie aplicate persoanei in cauza. Comisia de disciplina din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, constituita prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti, are competenta de a cerceta faptele comise de functionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si pe cele comise de functionarii publici cu statut special numiti in functii de director general, director general adjunct, director de directie si director in sistemul administratiei penitenciare. Comisia de disciplina din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor are competenta de a cerceta faptele comise de functionarii publici cu statut special din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor si de ofiterii numiti in functii publice de conducere din unitatile de penitenciare, cu exceptia celor aflati in competenta comisiei de disciplina din cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, iar comisiile de disciplina constituite la nivelul unitatilor de penitenciare au competenta de a cerceta faptele comise de ofiterii care indeplinesc functii de executie si agentii, incadrati in statele de organizare ale unitatii de penitenciare.  (2) Modul de organizare si desfasurare a activitatii comisiilor de disciplina se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.

Sectiunea 5 – Radierea sanctiunilor disciplinare

Art. 75  (1) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 70 lit. a) si d) se radiaza de drept in termen de 6 luni de la aplicare, daca ofiterul sau agentul sanctionat nu a mai savarsit o abatere disciplinara in aceasta perioada.  (2) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 70 lit. b) si c) se radiaza de drept in termen de 6 luni de la expirarea perioadei pentru care au fost aplicate, daca ofiterul sau agentul sanctionat nu a mai savarsit o abatere disciplinara in aceasta perioada.  (3) Sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 70 lit. e) se radiaza de drept in termenul prevazut la art. 11 lit. g).  (4) Radierea sanctiunilor disciplinare nu duce la anularea efectelor patrimoniale ale acestora.

Sectiunea 6 – Raspunderea patrimoniala

Art. 76  (1) Raspunderea patrimoniala a functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare se angajeaza in urmatoarele situatii:  a) pentru pagubele produse cu vinovatie in patrimoniul Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau, dupa caz, al unitatilor din subordinea acesteia;  b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;  c) pentru nerestituirea in termenul legal a contravalorii unor bunuri primite ce nu i se datorau si care nu mai pot fi restituite in natura, precum si a unor servicii ce i-au fost prestate in mod necuvenit.  (2) Repararea pagubelor aduse Administratiei Nationale a Penitenciarelor si unitatilor de penitenciare in situatiile prevazute la alin. (1) se dispune prin emiterea de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor ori de catre directorii unitatilor de penitenciare a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin semnarea unui angajament de plata, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti. Impotriva dispozitiei de imputare personalul in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, in conditiile legii. Dreptul de a emite dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.

Capitolul VII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 77  (1) Numarul maxim de posturi necesare sistemului administratiei penitenciare se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (2) Statele de organizare si structura personalului din sistemul administratiei penitenciare se aproba de catre ministrul justitiei si libertatilor cetatenesti. Aceasta competenta nu poate fi delegata directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.  (3) Atributiile si competentele personalului din sistemul administratiei penitenciare se stabilesc prin fisele posturilor, intocmite in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si ale Regulamentului unitatilor de penitenciare, aprobate prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti sau, dupa caz, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.   Art. 78  La elaborarea actelor normative prevazute de prezenta lege sau a altor acte normative in domeniu este obligatorie consultarea organizatiilor sindicale reprezentative din sistemul administratiei penitenciare.   Art. 79  (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi, gradele militare ale personalului din penitenciare vor fi echivalate cu gradele profesionale, cu mentinerea drepturilor castigate anterior, dupa cum urmeaza: A. Ofiteri:  a) sublocotenent – subinspector; b) locotenent – inspector; c) capitan – inspector principal; d) maior – subinspector sef; e) locotenent colonel – inspector sef; f) colonel – inspector sef principal; g) general de brigada – inspector general; h) general maior – inspector general principal; i) general locotenent – inspector general sef. B. Agenti: a) maistru militar cls. a IV-a – agent; si sergent major b) maistru militar cls. a III-a – agent principal; si plutonier c) maistru militar cls. a II-a – agent sef adjunct; si plutonier major d) maistru militar cls. I – agent sef; si plutonier adjutant e) maistru militar principal – agent sef principal. si plutonier adjutant sef (2) Personalul militar care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, are o vechime in grad egala sau mai mare decat cea prevazuta la art. 27 va fi avansat in gradul profesional urmator celui echivalent daca functia pe care este incadrat, in statul de organizare si functionare, este prevazuta cu gradul profesional superior celui pe care il are, a fost apreciat cu calificativul “foarte bun” sau “exceptional” si nu a fost judecat in consiliul de onoare sau in consiliul de judecata. Pentru acordarea gradului profesional de inspector general este necesara promovarea examenului organizat in acest scop.  (3) Cadrele militare preluate prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si unitatilor din subordinea acesteia se trec in rezerva, in conditiile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare, si se numesc functionari publici cu statut special in sistemul administratiei penitenciare.  (4) Personalul civil, preluat prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si a unitatilor din subordinea acesteia, care are atributii similare cu personalul prevazut la alin. (3) si indeplineste conditiile prezentei legi va dobandi calitatea de functionar public cu statut special in sistemul administratiei penitenciare.  (5) Personalul numit in functii publice va depune juramantul de credinta, potrivit art. 19 alin. (1).   Art. 80  (1) Personalul preluat prin reorganizarea Directiei Generale a Penitenciarelor si a unitatilor din subordinea acesteia va fi numit in functii echivalente celor detinute anterior.  (2) Personalul prevazut la alin. (1) numit in functii publice, care nu indeplineste conditiile minime de studii prevazute la art. 9 alin. (1), beneficiaza de un termen de 5 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi pentru definitivarea studiilor. Daca dupa expirarea perioadei de 5 ani, functionarii publici cu statut special nu si-au definitivat studiile necesare echivalarii in gradele profesionale pe care le au, ofiterii de penitenciare vor fi incadrati in categorii si grade profesionale corespunzatoare pregatirii, iar agentilor de penitenciare le vor inceta raporturile de serviciu.   Art. 81  (1) Prevederile prezentei legi se aplica si functionarilor publici cu statut special din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.  (2) Functionarii publici cu statut special din cadrul sistemului administratiei penitenciare pot fi transferati sau detasati in cadrul Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti. Detasarea se realizeaza pe posturi de functionar public cu statut special ori pe posturi de alta natura, dupa caz, daca pregatirea profesionala corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care sunt detasati, cu pastrarea drepturilor salariale avute la data detasarii. In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sunt mai mari, personalul beneficiaza de aceste drepturi salariale.  (3) Functionarii publici cu statut special din Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti pot fi transferati sau detasati in cadrul sistemului administratiei penitenciare. Detasarea se realizeaza pe posturi de functionar public cu statut special ori pe posturi de alta natura, dupa caz, daca pregatirea profesionala corespunde atributiilor si responsabilitatilor functiei pe care sunt detasati, cu pastrarea drepturilor salariale avute la data detasarii. In situatia in care drepturile salariale corespunzatoare functiei pe care este detasat sunt mai mari, personalul beneficiaza de aceste drepturi salariale.   Art. 82  (1) Cadrele militare trecute in rezerva, potrivit art. 79 alin. (3), pot solicita inscrierea la pensia militara de stat, daca indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii:  a) au o vechime in munca de minimum 20 de ani, din care cel putin 10 ani in calitate de cadru militar;  b) au varsta de cel putin 45 de ani. (2) La incetarea activitatii, personalul prevazut la alin. (1) are dreptul la recalcularea pensiei, in conditiile legii.  (3) Stabilirea si plata pensiei militare de stat se fac de catre organele specializate, potrivit legii.  (4) Cadrele militare pensionate potrivit alin. (1) beneficiaza de ajutorul care se acorda potrivit dispozitiilor legale aplicabile cadrelor militare din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, la pensionarea acestora.   Art. 83  (1) Evidenta ofiterilor si agentilor din sistemul administratiei penitenciare dupa incetarea raporturilor de serviciu se stabileste prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (2) Functionarul public cu statut special este obligat ca, in termen de 15 zile de la data incetarii raportului de serviciu, sa se prezinte la centrul militar pe raza caruia domiciliaza, pentru a fi luat in evidenta ca rezervist cu specialitatea “penitenciare”, in raport de gradul militar echivalent gradului profesional avut la data incetarii raporturilor de serviciu.  (3) Functionarii publici cu statut special luati in evidenta ca rezervisti pot fi concentrati sau mobilizati pentru completarea efectivelor unitatilor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in conditiile prevazute de lege.  (4) Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti va initia procedura incheierii unui protocol cu Ministerul Apararii Nationale in scopul infiintarii grupei de evidenta “sistemul administratiei penitenciare”, specialitatea “penitenciare” pentru ofiterii si agentii de penitenciare trecuti in rezerva cu grade militare echivalente. Clasele de evidenta in rezerva se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.   Art. 84  Se proclama ziua de 29 iunie “Ziua personalului din sistemul administratiei penitenciare”.   Art. 85  Conditiile privind salarizarea functionarilor publici cu statut special se stabilesc prin lege speciala.   Art. 86  (1) Pana la intrarea in vigoare a legii privind salarizarea functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, raman aplicabile, in continuare, dispozitiile legale referitoare la salarizarea si alte drepturi ale personalului militar din institutiile publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala.  (2) Dispozitiile legale referitoare la pensionarea cadrelor militare, stabilite prin Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, raman aplicabile in continuare si functionarilor publici cu statut special.   Art. 87  Functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare beneficiaza in continuare de drepturile dobandite anterior, precum si de cele care vor fi stabilite pentru personalul din sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala.   Art. 88  (1) Clerului din sistemul administratiei penitenciare ii sunt aplicabile, in mod corespunzator, dispozitiile Legii nr. 195/2000 privind constituirea si organizarea clerului militar.  (2) Clerul din sistemul administratiei penitenciare este asimilat gradelor profesionale ale ofiterilor corespunzatoare gradelor militare prevazute de Legea nr. 195/2000, drepturile salariale si pensionarea fiind similare cu cele ale functionarilor publici cu statut special.   Art. 89  Dispozitiile prezentei legi se completeaza, dupa caz, cu prevederile cuprinse in legislatia muncii.   Art. 90  (1) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta hotararea privind organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor.  (2) In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la alin. (1), Administratia Nationala a Penitenciarelor va elabora Codul deontologic al personalului din sistemul administratiei penitenciare, care se aproba prin ordin al ministrului justitiei si libertatilor cetatenesti.  (3) Pana la intrarea in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la alin. (1), atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor sunt indeplinite de Directia Generala a Penitenciarelor.  (4) Referirile la “Directia Generala a Penitenciarelor” cuprinse in alte acte normative se inlocuiesc cu “Administratia Nationala a Penitenciarelor”.  (5) Referirile la grade profesionale pentru functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare cuprinse in alte acte normative se inlocuiesc cu cele prevazute la art. 9 alin. (2) din prezenta lege.   Art. 91  Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

HOTĂRÂRE   Nr. 1897 din 21 decembrie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

Text în vigoare începând cu data de 14 decembrie 2010     REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMŢ

Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 14 decembrie 2010.

Act de bază #B: Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006

Acte modificatoare #M1: Hotărârea Guvernului nr. 1113/2010

Modificările şi completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În faţa fiecărei modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, în forma #M1.

#CIN     NOTĂ:     Nu sunt incluse în textul actualizat modificările efectuate prin articolul unic pct. 115 din Hotărârea Guvernului nr. 1113/2010 (#M1). Reproducem mai jos aceste prevederi. #M1     “115. În tot cuprinsul regulamentului, sintagmele <<intervenţie psihosocială>> şi <<Plan de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică>> se înlocuiesc cu sintagmele <<asistenţă psihosocială>> şi <<Plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică>>.”

#B     În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 86 alin. (2) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

ARTICOL UNIC     Se aprobă Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

ANEXA 1

REGULAMENT de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

TITLUL I     Dispoziţii generale

#M1     ART. 1     Scopul reglementării     Prezentul regulament stabileşte modul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare Lege. #B     ART. 2     Definirea unor expresii     În sensul prezentului regulament, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:     a) Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor prevăzut în Lege – Serviciul de probaţiune;     b) Serviciul de educaţie, consiliere psihologică şi asistenţă socială prevăzut în Lege – Serviciul de educaţie şi intervenţie psihosocială;     c) persoane private de libertate – persoanele reţinute, arestate preventiv, condamnate la pedeapsa închisorii ori la detenţiune pe viaţă;     d) loc de deţinere – penitenciarele cu regim de maximă siguranţă, cu regim închis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru minori şi tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele de arestare preventivă şi secţiile speciale de arestare preventivă din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi centrele de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

TITLUL II     Executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal

#M1     ART. 3     Controlul executării măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse potrivit Codului penal     Executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal se asigură conform Hotărârii Guvernului nr. 1.239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de probaţiune, republicată. #M1     ART. 4 *** Abrogat     ART. 5 *** Abrogat

#B     TITLUL III     Executarea pedepselor privative de libertate

CAP. 1     Organizarea executării pedepselor privative de libertate

ART. 6     Scopul executării pedepselor privative de libertate     (1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate, în vederea reintegrării lor sociale şi a prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.     (2) Executarea pedepselor privative de libertate se face în condiţii care să asigure respectul demnităţii umane, în conformitate cu prevederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Codului de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii şi ale prezentului regulament.     (3) Evidenţa nominală şi statistică determinată de punerea în executare a pedepselor şi măsurilor privative de libertate în locurile de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este reglementată prin ordin al ministrului justiţiei.     ART. 7     Locul de executare a pedepselor şi măsurilor preventive privative de libertate     (1) Pedepsele şi măsurile preventive privative de libertate se execută în penitenciare, centre de arestare preventivă, centre de reţinere şi arestare preventivă, secţii speciale de arestare preventivă.     (2) În raport de regimul de executare aplicat, penitenciarele sunt cu regim de maximă siguranţă, cu regim închis, cu regim semideschis şi cu regim deschis.     (3) Într-un penitenciar pot funcţiona secţii distincte pentru aplicarea diferenţiată a mai multor regimuri de executare.     (4) În raport de prevederile legale, se pot înfiinţa penitenciare speciale sau secţii pentru minori şi tineri, femei ori alte categorii de persoane private de libertate, care necesită regim penitenciar specializat. #M1     (5) În cadrul locurilor de detenţie pot fi delimitate, pentru motive temeinic justificate, spaţii funcţionale în scopul protejării persoanelor private de libertate care aparţin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi minorităţile sexuale sau orice alte categorii de persoane protejate de legislaţia antidiscriminare. Cazarea în aceste spaţii se poate face numai la cererea persoanelor în cauză şi numai pe durata pentru care este necesară protecţia. #B     ART. 8     Înfiinţarea şi conducerea locurilor de deţinere     (1) Penitenciarele se înfiinţează şi se desfiinţează prin hotărâre a Guvernului şi sunt instituţii cu personalitate juridică subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (2) Penitenciarele se clasifică, în funcţie de regimul de executare a pedepselor, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (3) Penitenciarele sunt conduse de către un director.     (4) Personalul necesar pentru funcţionarea fiecărui penitenciar se stabileşte pe baza propunerilor motivate ale directorilor penitenciarelor, aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     ART. 9     Înfiinţarea secţiilor interioare şi exterioare     Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor poate înfiinţa, prin decizie, secţii interioare sau exterioare pentru cazarea persoanelor private de libertate, aflate în diferite regimuri de executare, prestarea muncii ori pentru asigurarea protecţiei, dacă este cazul.     ART. 10     Organizarea locurilor de deţinere     (1) Penitenciarele se organizează şi se amenajează astfel încât să asigure condiţii necesare aplicării regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfăşurării activităţilor de educaţie şi reintegrare socială, muncă sau alte activităţi lucrative, de cazare, hrănire, echipare, asigurarea asistenţei medicale, igienei individuale şi colective, precum şi realizării tuturor măsurilor de siguranţă în raport cu prevederile legale aplicabile fiecărei categorii de persoane private de libertate. #M1     (1^1) Activităţile de educaţie şi reintegrare socială, munca sau alte activităţi lucrative, hrănirea, echiparea, asigurarea asistenţei medicale, igienei individuale şi colective, precum şi activitatea de transport al persoanelor private de libertate de la un loc de deţinere la altul sau în alte scopuri stabilite de Lege se pot externaliza de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor, conform prevederilor legale. #B     (2) În cadrul penitenciarelor sunt organizate şi clar delimitate: sectorul de deţinere, sectorul administrativ, sectorul de producţie şi alte spaţii auxiliare.     ART. 11     Organizarea sectorului de deţinere     (1) Sectorul de deţinere, în funcţie de profilul locului de deţinere, are un punct de primire a persoanelor private de libertate, o secţie de carantină şi observare, clădiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal şi judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, spaţii destinate sectorului medical, bloc alimentar, săli de mese, baie, spălătorie, frizerie, magazii pentru păstrarea bunurilor personale ale persoanelor private de libertate, puncte comerciale şi un sector de acordare a dreptului la vizită. #M1     (2) În sectorul de deţinere pot fi amenajate, în funcţie de regimul de executare, săli de clasă şi ateliere pentru formare profesională, bibliotecă, cluburi, cabinete de psihologie, cabinete de asistenţă socială, săli de terapie ocupaţională, spaţii pentru practicarea sportului, terenuri pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber, locuri de practicare a religiei, spaţii pentru acordarea vizitelor intime. #B     (3) Sectorul de deţinere este compartimentat astfel încât să asigure condiţiile necesare separării diferitelor categorii de persoane private de libertate şi aplicării regimurilor de executare.     (4) Amenajarea camerelor de deţinere trebuie să ţină cont de necesitatea cazării individuale, în condiţiile prevăzute de art. 81 alin. (4) şi (5) din prezentul regulament.     (5) Birourile judecătorilor delegaţi pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum şi obiectele de mobilier şi de birotică aferente sunt asigurate din bugetul fiecărui loc de deţinere.     ART. 12     Organizarea sectorului administrativ     Sectorul administrativ este situat în afara sectorului de deţinere şi cuprinde birouri, spaţii destinate personalului care asigură paza şi intervenţia, spaţii destinate acordării asistenţei medicale a personalului, magazia pentru armament şi muniţia de serviciu, magazii pentru echipamentul cadrelor, depozit pentru mijloacele tehnice, armament şi muniţie, club, săli de pregătire şi instruire, bucătărie şi sală de mese pentru personalul locului de deţinere, spaţii pentru depozitare, precum şi toate utilităţile necesare unei bune funcţionări a administraţiei.     ART. 13     Organizarea sectorului de producţie     Sectorul de producţie este situat, de regulă, în afara celui de deţinere şi cuprinde ateliere de producţie, întreţinere şi reparaţii, depozite, garaj auto, alte clădiri şi terenuri necesare formării profesionale a persoanelor private de libertate, precum şi desfăşurării activităţilor administrative.     ART. 14     Organizarea spaţiilor auxiliare     Spaţiile auxiliare sunt situate în afara locului de deţinere şi cuprind locuinţe de serviciu, locuinţe de intervenţie şi spaţii pentru activităţi de pregătire, instruire şi recreere a personalului şi a persoanelor private de libertate, precum şi gospodăria agrozootehnică, acolo unde este cazul.     ART. 15     Inspecţiile şi controalele locurilor de deţinere     (1) Pentru asigurarea bunei organizări şi funcţionări a fiecărui loc de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, acestea sunt supuse inspecţiilor şi controalelor curente, ocazionale, inopinate, tematice şi specializate. Acestea se realizează fie din oficiu, fie pe baza unor sesizări sau plângeri şi evaluează, verifică şi controlează modul de îndeplinire a dispoziţiilor legale şi a normelor interne, aplicarea regimului de executare a pedepselor şi a măsurilor preventive, activitatea de educaţie şi intervenţie psihosocială, respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, situaţia şi respectarea drepturilor persoanelor care aparţin unor grupuri vulnerabile, folosirea resurselor umane, materiale, financiare, modul în care se realizează paza şi siguranţa obiectivelor, prevenirea unor ilegalităţi, abuzuri şi situaţii de risc, precum şi alte aspecte cu privire la organizarea şi funcţionarea locurilor de deţinere.     (2) Inspecţiile şi controalele sunt realizate de către membrii Corpului de inspecţie al ministrului justiţiei sau de alte persoane desemnate de acesta, de către inspectori sau de persoane anume desemnate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (3) Activitatea desfăşurată de serviciile de probaţiune în penitenciar va fi evaluată şi supusă controlului inspectorilor de probaţiune din cadrul Direcţiei de probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei, al Corpului de control al ministrului justiţiei sau al altor persoane desemnate de acesta.     (4) Constatările, concluziile, recomandările şi evaluările finale fac obiectul unor rapoarte care sunt aduse la cunoştinţă ministrului justiţiei, directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi personalului controlat. Acestea pot fi făcute publice cu aprobarea autorităţii care le-a dispus, a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau a ministrului justiţiei. Dispoziţiile Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.     (5) Activitatea centrelor de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor este supusă inspecţiilor şi controalelor efectuate de personal specializat din cadrul acestui minister, cu respectarea regulilor şi procedurilor proprii privind organizarea şi desfăşurarea acestor inspecţii şi controale.     (6) Alte autorităţi sau instituţii ale statului pot efectua inspecţii şi controale în cadrul locurilor de deţinere, în funcţie de competenţele acestora, potrivit legilor proprii de organizare şi funcţionare.

CAP. 2     Regulamentul de ordine interioară şi programul zilnic

SECŢIUNEA 1     Regulamentul de ordine interioară

ART. 16     Noţiunea de regulament de ordine interioară     Regulamentul de ordine interioară este documentul prin care directorul locului de deţinere stabileşte regulile pe care trebuie să le respecte persoanele private de libertate şi personalul penitenciarului în vederea asigurării unui climat corespunzător de ordine şi disciplină şi a respectării drepturilor persoanelor private de libertate.     ART. 17     Elaborarea regulamentului de ordine interioară     (1) Administraţia fiecărui loc de deţinere, în funcţie de particularităţi, elaborează şi aplică un regulament propriu privind ordinea interioară. #M1     (2) Regulamentul de ordine interioară este aprobat de către directorul locului de deţinere. Un exemplar al regulamentului de ordine interioară este pus la dispoziţia persoanelor private de libertate, în fiecare cameră de deţinere, în condiţiile art. 73 alin. (2).     (2^1) Regulamentul de ordine interioară este modificat ori de câte ori este necesar, fiind adus la cunoştinţa persoanelor private de libertate în condiţiile alin. (2).     (2^2) Regulamentul de ordine interioară se consideră comunicat ori de câte ori persoana privată de libertate se reîntoarce în locul de deţinere în care i-a fost adus la cunoştinţă, cu excepţia cazului în care, de la data luării la cunoştinţă, regulamentul a suferit modificări şi/sau completări, caz în care acesta se comunică în condiţiile alin. (2).     (3) Administraţia locului de deţinere este obligată să afişeze, în locuri vizibile, drepturile şi obligaţiile persoanelor private de libertate, precum şi normele de conduită profesională ale personalului penitenciarului. #B     ART. 18     Structura regulamentului de ordine interioară     (1) Regulamentul de ordine interioară cuprinde:     a) activităţile zilnice pe care le desfăşoară persoanele private de libertate, prevăzute la art. 19 – 21 din prezentul regulament;     b) posibilităţile persoanei private de libertate de a comunica cu administraţia locului de deţinere, cu autorităţile judiciare şi administrative, cu soţul sau soţia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu apărătorii sau cu reprezentanţii misiunilor diplomatice, după caz;     c) drepturile persoanelor private de libertate;     d) obligaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate; #M1     e) faptele care constituie abateri disciplinare sau infracţiuni prevăzute de Lege; #B     f) recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;     g) sancţiunile disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;     h) măsuri de siguranţă individuală şi colectivă adoptate la nivelul locului de deţinere;     i) modalitatea de păstrare a bunurilor persoanelor private de libertate;     j) regulile de igienă individuală şi colectivă;     k) procedura repartizării şi a transferului persoanelor private de libertate; #M1     l) oferta programelor şi activităţilor educaţionale, culturale, recreative, sportive, ocupaţionale, terapeutice, de asistenţă psihologică şi socială, instruire şcolară şi formare profesională, precum şi de asistenţă religioasă; #B     m) modul de organizare a activităţilor productive;     n) locurile destinate fumatului;     o) regulile de conduită pe care trebuie să le respecte personalul penitenciarului;     p) alte prevederi.     (2) Respectarea regulamentului de ordine interioară constituie o obligaţie a tuturor persoanelor private de libertate pe întreaga perioadă a privării de libertate.

SECŢIUNEA a 2-a     Programul zilnic

ART. 19     Definirea programului zilnic     (1) Programul zilnic cuprinde totalitatea activităţilor desfăşurate cu persoanele private de libertate în cursul unei zile.     (2) Programul zilnic este diferenţiat în raport de regimul de executare, vârstă, stare de sănătate, folosirea la activităţi productive ori de altă natură, anotimp, precum şi în raport de zilele de repaus.     ART. 20     Conţinutul programului zilnic     (1) În programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de muncă, timpul aflat la dispoziţia persoanei private de libertate şi cel de odihnă, precum şi timpul destinat desfăşurării activităţilor administrativ-gospodăreşti, de curăţenie, de igienă, de plimbare, de instruire şcolară şi formare profesională, activităţilor educative, religioase, sportive, de recreere şi de exercitare a unor drepturi.     (2) Pentru persoanele private de libertate bolnave, internate în spitale sau infirmerii, precum şi pentru femeile gravide, programul zilnic este stabilit de medicul curant.     (3) Planificarea activităţilor în cadrul programului zilnic are în vedere ca persoanele private de libertate să petreacă în afara camerelor de deţinere cât mai mult timp.     (4) Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participă la activităţi productive, de educaţie şi intervenţie psihosocială sau de altă natură în afara camerelor de deţinere li se asigură zilnic cel puţin două ore, timp destinat exerciţiilor fizice şi plimbării. Pentru minori şi tineri, timpul destinat plimbării este de minimum 3 ore.     ART. 21     Comunicarea programului zilnic persoanelor private de libertate #M1     (1) Administraţia penitenciarului are obligaţia să aducă la cunoştinţa persoanelor private de libertate programul zilnic, elaborat în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2), şi să asigure afişarea în locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice. #B     (2) Dispoziţiile alin. (1) sunt aplicabile şi în situaţia în care programul zilnic suferă modificări sau completări.     ART. 22     Timpul de odihnă şi repaus     (1) Persoanelor private de libertate li se asigură zilnic minimum 8 ore de somn. #M1     (2) Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfăşoară alte activităţi cu caracter permanent li se asigură cel puţin două zile consecutive de repaus pe săptămână. #B     (3) Zilele de sărbători legale sunt considerate zile de repaus.

CAP. 3     Drepturile, obligaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate

SECŢIUNEA 1     Drepturile persoanelor private de libertate

&.1. Dreptul la asistenţă medicală     ART. 23     Reglementarea cadrului de realizare a asistenţei medicale     (1) Activitatea de acordare a asistenţei medicale persoanelor private de libertate se desfăşoară cu respectarea reglementărilor Ministerului Sănătăţii Publice şi este stabilită prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii publice.     (2) Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate de la bugetul de stat prin sume cu destinaţie specială, prin bugetul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administraţiei şi Internelor. #M1     (3) Persoanele private de libertate beneficiază în mod gratuit de servicii de asistenţă medicală şi de medicamente asigurate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din bugetul locului de deţinere şi din alte surse, potrivit legii. #B     ART. 24     Spaţii şi dotări necesare asigurării asistenţei medicale     (1) Pentru asigurarea asistenţei medicale persoanelor private de libertate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor funcţionează o reţea sanitară proprie, care cuprinde: cabinete de medicină primară, cabinete de medicină dentară, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete şi ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital şi mijloace de transport medical.     (2) Sectorul medical din cadrul unui loc de deţinere cuprinde cel puţin următoarele spaţii şi echipamente:     a) camere de infirmerie pentru bolnavi cu afecţiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate în refuz de hrană;     b) camere pentru izolare respiratorie;     c) camere pentru recoltarea sputei;     d) cabinete de consultaţii medicale şi stomatologice;     e) săli de tratament;     f) punct farmaceutic;     g) laborator de tehnică dentară;     h) mijloace de transport adecvate.     ART. 25     Asistenţa medicală primară #M1     (1) La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se asigură cel puţin un medic de medicină generală sau medic cu specialitatea medicină de familie, precum şi un număr corespunzător de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale. #B     (2) Serviciile de asistenţă medicală primară sunt acordate de către medici, fie în cabinetele medicale din locurile de deţinere, fie în infirmerii, dacă pacientul necesită supraveghere medicală permanentă, dar nu se impune internarea în spital.     ART. 26     Asistenţa medicală ambulatorie     (1) Asistenţa medicală ambulatorie se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de deţinere şi în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecărui sector medical al unui loc de deţinere se asigură, după caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenţa medicală ambulatorie poate fi acordată şi în ambulatoriile din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice sau ministerelor cu reţea sanitară proprie, aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.     (2) Asistenţa medicală ambulatorie se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.     ART. 27     Internarea şi externarea persoanelor private de libertate     (1) Serviciile medicale spitaliceşti se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum şi în alte unităţi sanitare de profil, aflate în relaţii contractuale cu casa de asigurări sociale de sănătate.     (2) Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de trimitere eliberat de către medicul curant sau de către medicul de specialitate.     (3) La externare, persoanele private de libertate se transferă la locurile de deţinere de unde au fost internate.     (4) În situaţii justificate, după externare, persoanele private de libertate pot fi transferate şi în alte locuri de deţinere, cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (5) Serviciile medicale spitaliceşti se acordă în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.     ART. 28     Asistenţa medicală dentară     (1) Serviciile de medicină dentară sunt acordate prin cabinetele de medicină dentară din locurile de deţinere. #M1     (2) Serviciile de medicină dentară preventivă, tratamentele odontale prevăzute în Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi radiografiile dentare sunt gratuite şi sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.     (3) Orice alt tratament de medicină dentară, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2) şi acordate în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preţurile pentru lucrările protetice şi alte servicii de medicină dentară, care nu sunt prevăzute la alin. (2) şi nu sunt acordate în condiţiile Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, sunt stabilite anual de fiecare loc de deţinere în parte, potrivit metodologiei de calcul aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Lista preţurilor astfel stabilită va fi adusă la cunoştinţa persoanelor private de libertate prin afişare în locuri vizibile. #B     (4) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.     (5) Contravaloarea contribuţiei personale pentru lucrările protetice se suportă de către persoana privată de libertate. #M1     (6) La solicitarea persoanei private de libertate care are afectată grav funcţia masticatorie în perioada detenţiei, cu consecinţe asupra funcţiei digestive, situaţie identificată de un medic specialist din sistemul penitenciar, şi atunci când se constată din analizarea veniturilor sale că nu are mijloacele financiare necesare, contravaloarea contribuţiei personale va fi suportată din bugetul unităţii, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii. #B     ART. 29     Asigurarea medicamentelor     (1) Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului.     (2) Prescrierea medicamentelor se face numai de către medicul curant, în urma consultaţiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.     (3) Modul de acordare a medicamentelor cu şi fără contribuţie personală decontate din Fondul naţional de asigurări sociale de sănătate este stabilit prin Contractul-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.     ART. 30     Examenul medical     Examenul medical al persoanelor private de libertate se realizează la primirea în locul de deţinere, în mod periodic în timpul executării pedepsei, la transfer, la punerea în libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum şi ori de câte ori este necesar.     ART. 31     Confidenţialitatea datelor privind starea de sănătate a persoanelor private de libertate     (1) Examenul medical se realizează cu respectarea confidenţialităţii acestuia şi a intimităţii persoanei în cauză.     (2) Informaţiile cu privire la starea de sănătate pot fi furnizate numai în cazul în care persoanele private de libertate îşi dau consimţământul explicit sau în cauzele expres prevăzute de lege.     (3) Informaţiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate în dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta având dreptul să îşi consulte dosarul medical sau să primească, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispoziţiilor art. 42 din Lege, precum şi să solicite şi să primească, la externarea din spital, un rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării, în conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.     ART. 32     Măsuri ocazionate de constatarea urmelor de violenţă     (1) În cazul în care la examenul medical se constată că persoana privată de libertate prezintă semne de violenţă, medicul are obligaţia de a consemna cele constatate în dosarul medical al persoanei private de libertate şi de a înştiinţa imediat directorul locului de deţinere. În cazul în care medicul constată că persoana condamnată a fost supusă la tortură, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.     (2) În cazurile prevăzute la alin. (1), persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate are dreptul de a cere, în scris, să fie examinată, la locul de deţinere, de către un medic legist sau de către un medic din afara sistemului penitenciar.     (3) Constatările medicului din afara locului de deţinere sunt consemnate în dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexează la fişa medicală, după ce pacientul a luat cunoştinţă de conţinutul său, sub semnătură.     (4) Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevăzute la alin. (2) se suportă de către solicitant, cu excepţia cazurilor în care se constată că acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contribuţiei personale, caz în care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unităţii.     ART. 33     Măsuri în caz de autoagresiune     (1) În cazul în care medicul locului de deţinere constată că persoana privată de libertate a recurs la acţiuni de autoagresiune, întocmeşte un proces-verbal care, după ce este avizat de către directorul unităţii, se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, sub semnătură, şi se ataşează la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instanţei de executare.     (2) Durata internării în spital se menţionează în procesul-verbal care se comunică de către administraţia locului de deţinere instanţei de executare, pentru a proceda conform dispoziţiilor legale.     (3) Cheltuielile ocazionate de îngrijirile medicale şi tratamentul aplicat persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt imputabile celor în cauză.     ART. 34     Informarea persoanelor private de libertate despre evoluţia stării de sănătate     (1) Cu prilejul consultaţiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personală de sănătate, despre prognosticul evolutiv, investigaţiile necesare, precum şi despre condiţiile terapeutice.     (2) Persoanele private de libertate au dreptul să refuze o intervenţie medicală, asumându-şi în scris răspunderea pentru această decizie. Pacientul este informat despre consecinţele medicale ale refuzului sau întreruperii actelor medicale.     (3) Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei intervenţii medicale sau întreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident şi nu constituie abatere disciplinară.     ART. 35     Interzicerea experimentelor ştiinţifice     Persoanele private de libertate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimţământul lor, experimentelor ştiinţifice.     ART. 36     Asistenţa medicală a femeii gravide     (1) Medicul locului de deţinere trebuie să ia în evidenţă femeia gravidă încă de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuată conform indicaţiilor medicului de specialitate obstetrică-ginecologie.     (2) Femeia gravidă beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar şi de condiţii de muncă potrivit normelor legale. Conţinutul acestor norme legale este adus la cunoştinţă femeii gravide prin înmânarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravidă semnează pentru primirea acestor fotocopii.     (3) Femeia gravidă cu evoluţie normală a sarcinii este internată cu 30 de zile anterior datei probabile a naşterii într-o secţie de specialitate a unui penitenciar-spital.     (4) Penitenciarul-spital în care se află femeia gravidă ia măsuri pentru ca naşterea copilului să se realizeze într-un spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice.     ART. 37     Dispoziţii referitoare la îngrijirea unui copil în locul de deţinere #M1     (1) Locurile de deţinere, desemnate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, asigură condiţiile necesare pentru ca mama privată de libertate, la solicitarea acesteia, să îşi poată îngriji copilul până la împlinirea vârstei de un an. #B     (2) În cazul naşterii unui copil, administraţia locului de deţinere asigură condiţii pentru declararea naşterii potrivit dispoziţiilor art. 17 – 26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare, încunoştinţând femeia gravidă cu privire la conţinutul acestor dispoziţii legale. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) teza finală din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.     (3) Copilul poate rămâne cu mama în camere special amenajate până la împlinirea vârstei de un an, după care este încredinţat tatălui, unui membru de familie sau unei instituţii specializate indicate de mamă.     (4) Cu acordul mamei, copilul poate fi încredinţat şi înainte de împlinirea vârstei de un an. Încredinţarea se realizează şi atunci când mama nu este aptă să aibă grijă de el sau îl supune la rele tratamente.     (5) În cazul când mama îşi poate manifesta voinţa cu privire la încredinţarea copilului, i se ia consimţământul, în scris, în două exemplare, de către judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau instituţiei de ocrotire căreia i se încredinţează copilul, iar al doilea exemplar rămâne la dosarul individual al persoanei private de libertate.     (6) În situaţiile prevăzute de alin. (2) – (5), se înştiinţează Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, care procedează potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

&.2. Dreptul la vizită     ART. 38     Organizarea acordării dreptului la vizită     (1) Pentru menţinerea legăturii cu familia şi pentru medierea contactului cu diverse persoane şi organizaţii, administraţia locului de deţinere asigură posibilitatea vizitării persoanelor private de libertate.     (2) Administraţia locului de deţinere este obligată să asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizită de către persoanele private de libertate. #M1     (3) În cazul persoanelor condamnate din regimul de maximă siguranţă şi închis, precum şi în cazul acelora pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei vizita se desfăşoară în spaţii special amenajate, de regulă, cu dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuală. #B     (4) Directorul unităţii poate aproba, în situaţiile prevăzute la alin. (3), ca vizita să se desfăşoare în spaţii fără dispozitive de separare în următoarele situaţii: #M1     a) pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduită corespunzătoare, participă activ la activităţile lucrative, de educaţie şi asistenţă psihosocială şi îndeplinesc obiectivele stabilite în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică. #B     b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de naştere, căsătorie, naşterea unui copil, decesul unui membru de familie;     c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor întreprinse de aceştia în penitenciare. #M1     (5) În cazul persoanelor private de libertate, încadrate în regimul semideschis şi deschis, vizita se desfăşoară în spaţii special amenajate, fără dispozitive de separare între vizitat şi vizitator, sub supraveghere vizuală. În aceleaşi condiţii se desfăşoară vizita în cazul minorilor, indiferent de regimul de executare în care sunt încadraţi. #B     (6) În cazuri temeinic justificate, directorul unităţii poate dispune, în situaţiile prevăzute la alin. (5), ca vizita să se desfăşoare în spaţii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat această măsură. #M1     (7) Amenajarea şi dotarea spaţiilor pentru acordarea dreptului la vizită se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 din Lege. #B     (8) Durata şi periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.     ART. 39     Persoanele vizitatoare     (1) Persoanele private de libertate pot fi vizitate de soţ sau soţie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimţământul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitată şi de alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere.     (2) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan două sau mai multe persoane private de libertate. Prin excepţie, soţul sau soţia ori rudele până la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan două sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzătoare regimului de executare cel mai sever în care se află una dintre persoanele vizitate.     (3) Numărul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivată a directorului penitenciarului, în cazul în care nu sunt condiţii pentru desfăşurarea în condiţii normale a vizitei. Copiii în vârstă de până la 14 ani pot vizita persoana privată de libertate numai însoţiţi de o persoană majoră.     (4) Persoana sosită în vizită este obligată să-şi dovedească identitatea. Dovada identităţii se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu paşaportul sau cu orice alt act prevăzut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al cărui cetăţean sau rezident este. În caz de îndoieli asupra realităţii identităţii, vizita nu se aprobă. #M1     (4^1) Relaţia de rudenie se dovedeşte de către persoanele vizitatoare prin actele de stare civilă sau declaraţie pe propria răspundere. #B     (5) Nu este permisă vizita persoanelor care pot avea o influenţă negativă asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se află în stare de ebrietate sau a celor care încearcă să introducă alcool ori obiecte interzise în locul de desfăşurare a vizitei. Persoanele despre care se deţin date şi informaţii că ar putea periclita siguranţa locului de deţinere nu sunt primite la vizită.     (6) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (5) se face prin dispoziţie a directorului locului de deţinere.     ART. 40     Vizitele între persoanele private de libertate     (1) Directorul locului de deţinere poate aproba vizite între persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul de acordare a drepturilor la vizite, în spaţii prevăzute cu dispozitive de separare. #M1     (1^1) Dispoziţiile art. 38 alin. (4) lit. a) şi b) se aplică în mod corespunzător. #B     (2) Despre efectuarea vizitei se fac menţiuni în documentele de evidenţă ale fiecărei persoane private de libertate.     ART. 41     Controlul corporal şi al bagajelor #M1     (1) În scopul prevenirii introducerii în locul de deţinere de armament, muniţie ori substanţe stupefiante, toxice sau explozive, precum şi a altor bunuri şi obiecte interzise a se afla în posesia persoanelor private de libertate, vizitatorii sunt supuşi în mod obligatoriu controlului antiterorist ori de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor menţionate, şi sunt obligaţi să depună la postul de control bagajele şi obiectele care nu au legătură cu efectuarea vizitei.     (1^1) Înainte de efectuarea controlului, persoanele vizitatoare sunt informate, prin afişare în locuri accesibile acestora, cu privire la bunurile şi obiectele permise a se afla în posesia persoanelor private de libertate.     (1^2) Bunurile şi obiectele interzise, nedeclarate, descoperite cu prilejul controlului asupra persoanelor vizitatoare, se ridică şi se conservă, întocmindu-se un proces-verbal în acest sens, fiind anunţate de îndată organele de cercetare penală.     (1^3) Bunurile şi obiectele interzise care intră sub incidenţa art. 74^2 din Lege sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament. #B     (2) Acordarea dreptului la vizită implică efectuarea percheziţiei corporale a persoanei private de libertate, atât înainte, cât şi după efectuarea acesteia, în condiţiile prevăzute de art. 200 din prezentul regulament.     ART. 42     Sancţiunea nerespectării regulilor de desfăşurare a vizitei     Nerespectarea regulilor privind desfăşurarea vizitei atrage întreruperea acesteia, iar motivele se consemnează de către cel care a luat măsura într-un registru special constituit. În aceste situaţii, vizita întreruptă se înregistrează ca fiind efectuată. #M1     ART. 43     Condiţii de acordare a vizitei intime     (1) Persoanele private de libertate beneficiază, la cerere, de vizită intimă dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:     a) sunt condamnate definitiv şi sunt repartizate într-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;     b) nu sunt cercetate sau în curs de judecată în alte cauze penale;     c) există o relaţie de căsătorie, dovedită prin copie a certificatului de căsătorie, sau, după caz, o relaţie de parteneriat similară relaţiilor stabilite între soţi;     d) nu au beneficiat, în ultimele 3 luni anterioare solicitării vizitei intime, de permisiunea de ieşire din penitenciar;     e) nu au fost sancţionate disciplinar pe o perioadă de 6 luni anterioară solicitării vizitei intime sau sancţiunea a fost ridicată;     f) participă activ la programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială recomandate în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică ori la activităţi productive.     (2) În cazul în care între momentul aprobării cererii şi cel al acordării dreptului persoana privată de libertate nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de alin. (1), vizita intimă nu se acordă.     (3) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie să fi avut o relaţie similară relaţiilor stabilite între soţi de minimum 6 luni, anterior momentului solicitării vizitei intime. Solicitanţii vor da declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condiţiei.     (4) Pentru relaţiile între persoane private de libertate, existenţa relaţiei de parteneriat anterioare solicitării vizitei intime se dovedeşte prin vizitele efectuate între acestea, potrivit dispoziţiilor art. 40. #M1     ART. 44     Periodicitatea şi durata acordării vizitei intime     (1) Persoanele private de libertate beneficiază trimestrial de vizită intimă, cu durata de două ore. Prin excepţie, frecvenţa vizitei intime poate fi lunară, pentru primul an după încheierea căsătoriei, în cazul persoanelor care s-au căsătorit în timpul detenţiei, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 43.     (2) Atunci când vizita intimă este determinată, potrivit dispoziţiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de încheierea căsătoriei în timpul detenţiei, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfăşura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodată şi momentul în care se desfăşoară vizita, informând în timp util soţii.     (3) În mod excepţional, vizita prevăzută la alin. (2) poate fi întreruptă pentru o perioadă de maximum 24 de ore, fără ca perioada de timp pentru care a avut loc întreruperea să se calculeze la durata totală a vizitei.     (4) Pentru vizita prevăzută la alin. (2) nu este necesar să fie îndeplinite condiţiile menţionate la art. 43. #B     ART. 45     Procedura acordării vizitei intime #M1     (1) Vizita intimă se aprobă de directorul locului de deţinere, la solicitarea scrisă a persoanei private de libertate. #B     (2) Persoana privată de libertate, soţul sau soţia ori, după caz, partenerul sau partenera are obligaţia, sub sancţiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, să se informeze reciproc cu privire la existenţa unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobândit – SIDA, întocmind fiecare o declaraţie pe propria răspundere despre această informare. Declaraţiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.     (3) Menţiuni despre acordarea vizitei intime se fac în documentele de evidenţă de la sectorul vizită şi în modulul corespunzător al aplicaţiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.     (4) Dispoziţiile art. 39 alin. (4) – (6), ale art. 41 şi 42 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător.     (5) Administraţia locului de deţinere pune la dispoziţie mijloace de protecţie şi materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuală.     (6) Modul de desfăşurare, măsurile de siguranţă, supraveghere, amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate acordării acestui tip de vizită se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 46     Vizita apărătorului     (1) Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricând vizite ale apărătorului.     (2) Întrevederea cu apărătorul se realizează în încăperi special amenajate, în condiţii de confidenţialitate, sub supraveghere vizuală.     (3) Amenajarea şi dotarea spaţiilor destinate vizitei apărătorului, precum şi condiţiile în care se acordă vizita se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 47     Vizita altor persoane cu atribuţii oficiale     (1) Vizitele notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti se desfăşoară în condiţiile art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.     (2) Vizita persoanelor prevăzute la alin. (1) se efectuează în intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. În situaţii excepţionale, cu aprobarea directorului unităţii, vizita se poate efectua şi în afara programului de vizite stabilit.     ART. 48     Vizita reprezentanţilor diplomatici     (1) Administraţia locului de deţinere informează persoanele private de libertate de cetăţenie străină despre posibilitatea de a lua legătura cu reprezentanţii diplomatici şi îi sprijină în vederea contactării acestora, în conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.     (2) Persoanele private de libertate cu altă cetăţenie decât cea română, precum şi apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unităţii, de către funcţionari ai reprezentanţelor diplomatice sau consulare, care le reprezintă interesele.     (3) Vizitele se desfăşoară în timpul zilei, în condiţiile prevăzute la art. 46 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.     ART. 49     Evidenţierea vizitelor apărătorului, reprezentanţilor diplomatici şi ale altor persoane cu atribuţii oficiale     Vizitele efectuate în condiţiile prevăzute la art. 46 – 48 din prezentul regulament se acordă în afara drepturilor reglementate prin ordin al ministrului justiţiei privind durata şi periodicitatea vizitelor, dar se consemnează în documentele de evidenţă de la sectorul vizită şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

&.3. Dreptul de petiţionare şi la corespondenţă     ART. 50     Dreptul de petiţionare     (1) În baza dreptului de petiţionare, orice persoană privată de libertate poate, pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale, să scrie şi să adreseze cereri, reclamaţii şi sesizări către orice persoană autorizată, instituţie, organizaţie guvernamentală, neguvernamentală, locală, centrală, naţională sau internaţională.     (2) Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la condiţiile de exercitare a dreptului de petiţionare, de îndată ce sunt primite în locurile de deţinere şi pe toată perioada executării pedepsei, de către personalul administraţiei ori de alte persoane autorizate.     (3) Fiecare persoană privată de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, în scris sau verbal, judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de deţinere ori persoanelor desemnate de acesta din urmă.     (4) Persoanelor private de libertate li se asigură posibilitatea de a fi ascultate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alţi reprezentanţi autorizaţi, fără prezenţa personalului locului de deţinere. #M1     (5) Persoanele private de libertate, la cerere, pot fi audiate de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, conform programului stabilit de acesta, precum şi săptămânal, de directorul locului de deţinere. #B     ART. 51     Dreptul la corespondenţă     (1) Orice persoană privată de libertate are dreptul de a trimite şi de a primi corespondenţă.     (2) Dreptul la corespondenţă este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.     (3) Corespondenţa primită de către persoana privată de libertate este supusă controlului antiterorist şi de specialitate.     (4) În scopul prevenirii introducerii în penitenciar, prin intermediul corespondenţei, a drogurilor, substanţelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a căror deţinere este interzisă, corespondenţa poate fi deschisă, fără a fi citită, în prezenţa persoanei condamnate.     ART. 52     Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă     (1) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept. #M1     (2) Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petiţionare şi la corespondenţă sunt suportate de către administraţia locului de deţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (5) şi (6) din Lege. #B     (3) Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petiţionare şi la corespondenţă, prin trimiteri poştale în alt regim decât cel simplu, sunt suportate în totalitate de persoanele private de libertate.     ART. 53     Distribuirea şi evidenţa materialelor destinate exercitării dreptului de petiţionare şi la corespondenţă     Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitării dreptului de petiţionare şi la corespondenţă se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

&.4. Dreptul la convorbiri telefonice     ART. 54     Exercitarea dreptului     (1) Orice persoană privată de libertate are dreptul de a efectua săptămânal, pe cheltuiala sa, cel puţin o convorbire telefonică de la telefoanele instalate în incinta locului de deţinere, cu persoane din exteriorul locului de deţinere, atât din ţară, cât şi din străinătate. #M1     (2) Sunt interzise deţinerea şi folosirea telefoanelor mobile, precum şi a altor dispozitive de comunicare la distanţă, de către persoanele private de libertate, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 127 alin. (7).

#B     &.5. Dreptul de a primi bunuri şi de a efectua cumpărături     ART. 55     Exercitarea dreptului de a primi bunuri     (1) Pachetele cu bunuri permise la păstrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai în cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizită. #M1     (2) Sumele de bani se primesc de la familie sau de la alte persoane, prin mandat poştal ori prin depunere directă la sectorul vizită, şi se consemnează în fişa contabilă nominală, putând fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) şi ale art. 63 din Lege.     (2^1) Sumele de bani introduse în locul de deţinere pe alte căi decât cele prevăzute la alin. (2), precum şi cele găsite asupra persoanelor private de libertate cu ocazia percheziţiilor se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat.     (2^2) Pentru motive temeinic justificate, persoanele private de libertate pot transfera altor persoane private de libertate sume de bani, cu aprobarea directorului locului de deţinere în care se află solicitantul. #B     (3) Se interzice primirea de articole şi bunuri care ar putea pune în pericol siguranţa locului de deţinere, buna convieţuire sau sănătatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substanţe psihotrope, substanţe care conţin alcool, precum şi a celor a căror manipulare implică risc de deteriorare. #M1     (4) Se interzice primirea de bunuri, alimente şi obiecte peste limitele admise, prevăzute în ordinul ministrului justiţiei privind bunurile care pot fi primite, păstrate şi folosite de aceste persoane. #B     (5) Articolele şi bunurile sunt supuse controlului specific în prezenţa persoanelor private de libertate, înainte de a le fi predate. #M1     (6) *** Abrogat #B     ART. 56     Exercitarea dreptului de a efectua cumpărături     (1) Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpăra săptămânal de la punctele comerciale din incinta locurilor de deţinere, în limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apă minerală, băuturi răcoritoare, ţigări şi alte bunuri de natura celor permise să fie primite, precum şi cele necesare exercitării drepturilor de petiţionare, la corespondenţă şi la convorbiri telefonice. #M1     (1^1) În situaţia în care administraţia locului de deţinere nu poate asigura un punct comercial în incinta locului de deţinere, cumpărăturile pot fi făcute din afara acestuia de către administraţia locului de deţinere, în baza cererii persoanelor private de libertate şi a ofertelor puse la dispoziţie de către operatorii economici, cuprinzând toate tipurile de produse ce pot fi asigurate de către aceştia, în conformitate cu categoriile de bunuri prevăzute de normele legale în vigoare. #B     (2) Medicul curant poate restricţiona cumpărarea de către persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate în afecţiunile de care suferă ori a produselor din tutun.

&.6. Contactul cu exteriorul #M1     ART. 57     Informarea autorităţilor cu privire la prezenţa persoanelor private de libertate în diferite zone din afara locului de deţinere     În toate situaţiile în care persoanele private de libertate se află nesupravegheate de către personalul locului de deţinere, în diferite zone din afara acestuia, sunt informate organele de poliţie din raza teritorială a acestor zone. #M1     ART. 58     Contactul cu diferite persoane şi organizaţii     Administraţia Naţională a Penitenciarelor încurajează şi susţine iniţiativele organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, precum şi ale persoanelor fizice care contribuie sau sprijină financiar activitatea de educaţie, asistenţă psihosocială şi asistenţă religioasă desfăşurată în locurile de deţinere, dacă acestea nu contravin prevederilor legale şi regulilor privind siguranţa locului de deţinere. #B     ART. 59     Relaţia cu mass-media     (1) Directorul locului de deţinere poate aproba contactarea, inclusiv prin încuviinţarea de întâlniri, între reprezentanţii mass-media şi persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor în cauză, în condiţiile în care nu se periclitează siguranţa locului de deţinere sau drepturile şi libertăţile persoanelor private de libertate.     (2) În cazul nerespectării regulilor stabilite de administraţia locului de deţinere de către reprezentantul mass-media, pe timpul cât se află în locul de deţinere, directorul locului de deţinere poate întrerupe întâlnirea cu persoanele condamnate definitiv. În situaţii grave, în cazul în care reprezentantul mass-media a încălcat în mod repetat regulile stabilite de administraţia locului de deţinere, directorul locului de deţinere poate anula aprobarea emisă.     (3) Întâlnirile cu reprezentanţii mass-media nu se calculează în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.     ART. 60     Accesul la mijloacele de informare în masă     Persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare în care sunt clasificate, au acces la mijloacele de informare în masă, prin intermediul radioului, televizorului, revistelor şi ziarelor, literatură beletristică şi de specialitate.

&.7. Căile de atac împotriva măsurilor luate de administraţia locului de deţinere     ART. 61     Exercitarea drepturilor persoanelor private de libertate     (1) Împotriva măsurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta secţiune, dispuse de administraţia locului de deţinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 10 zile de la data când au luat cunoştinţă de măsura luată, în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Lege.     (2) Persoana privată de libertate este ascultată, în mod obligatoriu, la locul de deţinere, de judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (3) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricărei alte persoane în vederea aflării adevărului.     (4) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate soluţionează plângerea, prin încheiere motivată, în termen de 10 zile de la primirea acesteia şi pronunţă una dintre următoarele soluţii:     a) admite plângerea şi dispune anularea, revocarea sau modificarea măsurii luate de administraţia locului de deţinere;     b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. #M1     (5) Încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei private de libertate şi administraţiei locului de deţinere în termen de două zile de la data pronunţării acesteia.     (6) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privată de libertate şi administraţia locului de deţinere pot introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii. #B     (7) Contestaţia se judecă potrivit dispoziţiilor art. 460 alin. (2) – (5) din Codul de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.     (8) Hotărârea judecătoriei este definitivă.

SECŢIUNEA a 2-a     Obligaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate

ART. 62     Obligaţiile persoanelor private de libertate     Persoanele private de libertate au următoarele obligaţii:     a) să se conformeze restricţiilor ce decurg din Lege, din prezentul regulament, din ordinele şi deciziile emise în baza acestora şi din regulamentul de ordine interioară al locului de deţinere;     b) să execute dispoziţiile legale date de administraţia locului de deţinere;     c) să se supună percheziţiei cu ocazia primirii în locul de deţinere, precum şi pe parcursul privării de libertate, ori de câte ori este necesar;     d) să respecte regulile stabilite de administraţia locului de deţinere pe perioada cât au permisiune de ieşire din penitenciar;     e) să se conformeze dispoziţiilor date de organele judiciare;     f) să respecte regulile de igienă individuală şi colectivă, precum şi indicaţiile medicului;     g) să manifeste grijă faţă de integritatea bunurilor din proprietatea publică şi privată;     h) să respecte repartizarea pe camerele de deţinere;     i) să nu desfăşoare acţiuni care urmăresc aducerea de prejudicii administraţiei penitenciare sau altor persoane; #M1     j) să respecte programul zilnic, cel de muncă, precum şi orarul activităţilor de educaţie şi asistenţă psihosocială care se derulează în penitenciar; #B     k) să manifeste o atitudine cuviincioasă faţă de orice persoană cu care intră în contact;     l) să aibă o ţinută decentă, curată şi îngrijită;     m) să îndeplinească în bune condiţii activităţile la care participă;     n) să asigure şi să menţină ordinea şi curăţenia în camerele de deţinere şi în celelalte locuri în care au acces; #M1     o) să frecventeze cursurile învăţământului obligatoriu. #B     ART. 63     Interdicţiile persoanelor private de libertate     Persoanelor private de libertate le sunt interzise:     a) exercitarea de acte de violenţă asupra personalului, persoanelor care execută misiuni la locul de deţinere sau care se află în vizită, asupra celorlalte persoane private de libertate, precum şi asupra oricăror alte persoane;     b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, răzvrătiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte acţiuni violente, în grup, de natură să pericliteze ordinea, disciplina şi siguranţa locului de deţinere;     c) iniţierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea măsurilor privative de libertate;     d) deţinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, băuturi alcoolice ori de substanţe toxice sau ingerarea fără prescripţie medicală a unor medicamente de natură a crea tulburări de comportament;     e) sustragerea în orice mod de la executarea unei sancţiuni disciplinare;     f) instigarea altor persoane private de libertate la săvârşirea de abateri disciplinare;     g) stabilirea de relaţii cu persoane private de libertate sau persoane din interiorul ori exteriorul locului de deţinere, cu scopul de a împiedica înfăptuirea justiţiei sau aplicarea normelor regimului de executare a măsurilor privative de libertate;     h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de muncă ori aparţinând locului de deţinere, personalului, persoanelor care execută activităţi în locul de deţinere sau se află în vizită, precum şi a bunurilor aparţinând altor persoane, inclusiv celor private de libertate;     i) prezenţa în zone interzise sau la ore nepermise în anumite spaţii din locul de deţinere, stabilite prin regulamentul de ordine interioară, precum şi nerespectarea orei de revenire în locul de deţinere; #M1     j) procurarea, deţinerea, utilizarea sau transmiterea de bani, medicamente, telefoane mobile, accesorii ale telefoanelor mobile, bunuri sau alte valori în alte condiţii decât cele admise; #B     k) substituirea identităţii unei alte persoane;     l) împiedicarea cu intenţie a desfăşurării programelor care se derulează în locul de deţinere; #M1     m) confecţionarea, deţinerea, utilizarea sau transmiterea de obiecte interzise; #B     n) obţinerea sau încercarea de obţinere, prin violenţă, constrângere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care execută misiuni la locul de deţinere sau care se află în vizită ori de la celelalte persoane private de libertate, precum şi de la oricare altă persoană;     o) comunicarea cu exteriorul, în alte condiţii şi prin alte metode decât cele stabilite prin reglementările în vigoare;     p) ameninţarea personalului, a persoanelor care execută misiuni la locul de deţinere sau care se află în vizită, a celorlalte persoane private de libertate, precum şi a oricăror alte persoane;     q) utilizarea în mod necorespunzător sau în alte scopuri a bunurilor puse la dispoziţie de administraţia locului de deţinere;     r) autoagresiunea în orice mod şi prin orice mijloace; #M1     s) tulburarea orarului zilnic, inclusiv a liniştii, după ora stingerii până la deşteptare; #B     ş) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obţine foloase;     t) fumatul în alte locuri decât cele permise;     ţ) exprimarea, în public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;     u) orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnităţii umane prin deosebirea, excluderea, restricţia sau preferinţa pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor fundamentale.

CAP. 4     Primirea şi înregistrarea persoanelor private de libertate

ART. 64     Documentele pe care le conţine dosarul individual la primirea în locul de deţinere     (1) Persoanele private de libertate sunt primite în locurile de deţinere cu dosarele individuale prevăzute de art. 29 alin. (2) din Lege, în baza mandatului de executare a pedepsei închisorii sau detenţiunii pe viaţă ori a mandatului de arestare preventivă sau a ordonanţei de reţinere, după stabilirea identităţii acestora şi verificarea valabilităţii şi autenticităţii documentelor.     (2) Mandatul de arestare preventivă sau mandatul de executare a pedepsei sunt, după caz, însoţite de copia hotărârii de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere în arest, fişa de cunoaştere individuală, fişa medicală, acte de identitate, fotografie faţă şi profil, fişă dactiloscopică şi adresa de predare a persoanei private de libertate.     (3) Fişa de cunoaştere individuală cuprinde menţiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenţa la grupări de crimă organizată sau teroriste, modul de comportare în societate, dacă a fost dată în urmărire, dacă s-a opus reţinerii sau arestării sau dacă a fost consumatoare de droguri.     (4) Pentru minori şi tineri, dosarul cuprinde şi foaia matricolă şcolară, certificatul de calificare, ancheta socială şi referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune, după caz.     (5) Pentru primirea persoanelor private de libertate în penitenciarele-spital este necesară recomandarea de internare din partea medicului sau o dispoziţie a organului judiciar. În caz de urgenţă, se va proceda la internarea persoanei private de libertate în cea mai apropiată unitate spitalicească din subordinea Ministerului Sănătăţii Publice. #M1     (6) Administraţia locului de deţinere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate în cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de alin. (1), (2) şi (5).     (7) În cazul în care la primirea în locul de deţinere nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de alin. (3) şi (4), administraţia locului de deţinere va primi persoana privată de libertate, urmând ca documentele care trebuiau să o însoţească să fie transmise în termen de 15 zile. #B     ART. 65     Fotografierea, amprentarea şi prelevarea de probe biologice     Persoanele private de libertate sunt obligate să se supună amprentării, fotografierii şi prelevării probelor biologice, în cadrul procedurilor legale, cu ocazia primirii în locurile de deţinere şi ori de câte ori este nevoie.     ART. 66     Înregistrarea primirii     (1) Datele de identitate, anul, luna, ziua şi ora primirii, actul în baza căruia s-a făcut primirea persoanei private de libertate şi autoritatea care l-a emis se consemnează în registrul prevăzut de art. 79 lit. a) din Lege.     (2) Personalul desemnat care participă la primirea persoanelor private de libertate efectuează operaţiunile şi întocmeşte documentele stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.     (3) În cazul în care persoana privată de libertate se prezintă la locul de deţinere din întreruperea executării pedepsei sau după evadare, conducerea locului de deţinere întocmeşte un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al persoanei.     ART. 67     Dosarul individual al persoanei private de libertate     (1) Dosarul individual al persoanei private de libertate, prevăzut la art. 78 alin. (1) din Lege, conţine documentele şi informaţiile cu privire la situaţia sa juridică şi conduita adoptată pe toată perioada deţinerii, inclusiv cele privind existenţa unor abateri şi sancţiuni disciplinare.     (2) Dosarul individual însoţeşte persoana privată de libertate până la punerea sa în libertate.     (3) Dosarul individual este confidenţial şi se păstrează în deplină siguranţă de administraţia locului de deţinere, fiind accesibil numai persoanelor şi organelor autorizate conform legii. #M1     (4) Persoana condamnată sau oricare altă persoană, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, astfel cum este el definit la art. 78 din Lege, şi poate obţine, la cerere, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevăzute la alin. (1) se face în prezenţa unei persoane desemnate de directorul penitenciarului, potrivit dispoziţiilor art. 42 din Lege. #B     (5) Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoana privată de libertate care exercită acest drept. #M1     (6) Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (5) sunt suportate de către administraţia locului de deţinere, în conformitate cu dispoziţiile art. 46 alin. (5) şi (6) din Lege. #B     (7) Directorul locului de deţinere stabileşte prin decizie categoriile de personal penitenciar care au acces la dosarul individual, în exercitarea atribuţiilor de serviciu. #M1     (8) În exercitarea atribuţiilor de serviciu, reprezentanţii serviciilor de probaţiune au acces la dosarul individual al persoanei condamnate, la locul de deţinere, cu acordul directorului penitenciarului. #B     ART. 68     Protecţia datelor cu caracter personal     (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor, în exercitarea atribuţiilor care îi revin, utilizează şi poate crea, în condiţiile legii, aplicaţii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum şi a datelor referitoare la activităţi conexe şi auxiliare acesteia.     (2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor adoptă măsurile tehnice şi organizatorice necesare protejării datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate împotriva oricăror distrugeri, pierderi, modificări, dezvăluiri sau acces neautorizat.     ART. 69     Organizarea spaţiilor pentru primirea persoanelor private de libertate     În toate locurile de deţinere se amenajează locuri de primire a persoanelor private de libertate care să asigure condiţii pentru identificarea şi verificarea documentelor, efectuarea percheziţiei corporale amănunţite, echipare, vizită medicală sumară, măsuri igienico-sanitare, precum şi posibilitatea separării până la repartizarea pe camere.     ART. 70     Controlul persoanei private de libertate şi al bagajelor acesteia     (1) Înainte de efectuarea percheziţiei corporale amănunţite, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la bunurile care pot fi păstrate asupra lor, bunurile care sunt interzise şi consecinţele care decurg din nedeclararea şi păstrarea lor în ascuns.     (2) După efectuarea percheziţiei, bunurile, obiectele de valoare şi sumele de bani care se ridică de la persoanele private de libertate se inventariază şi se păstrează prin grija administraţiei locului de deţinere sau, la cererea scrisă a acestora, sunt predate familiei ori depuse la instituţii autorizate să le păstreze.     (3) Bunurile şi obiectele de valoare găsite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii în locul de deţinere, după inventariere, sunt consemnate în bonuri de primire în păstrare. #M1     (4) Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate, la primirea în locul de deţinere, se consemnează în fişa contabilă nominală şi pot fi folosite în condiţiile prevăzute la art. 49 alin. (4) şi la art. 63 din Lege.     (5) Sumele de bani şi bunurile nedeclarate, găsite cu ocazia percheziţiei, se confiscă şi se procedează conform art. 49 alin. (6) din Lege. #B     ART. 71     Măsuri igienico-sanitare     (1) La primirea în locurile de deţinere, persoanele private de libertate sunt supuse îmbăierii, vizitei medicale sumare, iar, după caz, unor măsuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea în colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice. Persoanele private de libertate poartă ţinută civilă, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate, în conformitate cu dispoziţiile art. 34 din Lege.     (2) Cu această ocazie, persoana privată de libertate primeşte un set de produse igienico-sanitare al cărui conţinut este prevăzut prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     ART. 72     Confirmarea comunicării despre prezenţa persoanei private de libertate în locul de deţinere     Conţinutul procesului-verbal, în care este consemnată comunicarea locului de deţinere către persoana desemnată de persoana condamnată, în conformitate cu dispoziţiile art. 29 alin. (5) din Lege, se aduce la cunoştinţa acesteia, sub semnătură, şi se depune la dosarul individual.     ART. 73     Informarea iniţială cu privire la regulile de comportare, drepturile şi obligaţiile persoanei private de libertate     (1) Prevederile Codului penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Codului de procedură penală, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, Legea, prezentul regulament, ordinele emise în temeiul Legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, şi Hotărârea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, precum şi regulamentul de ordine interioară a penitenciarului sunt puse la dispoziţie persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, în limba română sau în limba pe care o înţeleg, imediat după primirea în penitenciar. #M1     (2) Directorul locului de deţinere sau persoana desemnată de acesta aduce la cunoştinţa persoanelor private de libertate, sub semnătură, regulile de comportare, drepturile şi obligaţiile pe care le au, facilităţile, stimulentele şi recompensele ce se pot acorda, sancţiunile disciplinare care se pot aplica, infracţiunile prevăzute în Lege, precum şi situaţiile în care se pot folosi mijloacele de constrângere şi imobilizare. #B     (3) Persoanelor private de libertate de altă cetăţenie li se înmânează un document care să cuprindă informaţiile prevăzute la alin. (1), redactat în limba pe care o cunosc sau într-o limbă de circulaţie internaţională.     ART. 74     Evaluarea medicală     După primire, în termen de 72 de ore, medicul locului de deţinere efectuează examenul clinic complet, putând fi solicitate investigaţii paraclinice, astfel încât în cel mult 21 de zile să se stabilească starea de sănătate şi cerinţele de asistenţă medicală ori de hrană suplimentare, precum şi capacitatea de muncă, consemnând constatările în dosarul medical. Menţiunile privind capacitatea de muncă se consemnează şi în documentele de evidenţă operativă.     ART. 75     Măsuri determinate de supraaglomerare     (1) În cazul în care capacitatea legală de cazare a locului de deţinere subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este depăşită, directorul are obligaţia de a informa directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în vederea redistribuirii persoanelor private de libertate în alte locuri de deţinere.     (2) Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor stabileşte dacă transferul se impune, cu precizarea locului de deţinere unde va fi transferat.

CAP. 5     Repartizarea persoanelor private de libertate

ART. 76     Cazarea în perioada de carantină şi observare     (1) După primirea în locul de deţinere, persoanele private de libertate se repartizează în secţia pentru carantină şi observare.     (2) Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, în raport de sex, vârstă, stare de sănătate, situaţie juridică, natura infracţiunii, precum şi de alte cerinţe legale, de ordine interioară sau de siguranţă.     ART. 77     Activităţi de evaluare şi intervenţie iniţială #M1     (1) În perioada de carantină şi observare se studiază comportamentul şi personalitatea persoanelor private de libertate, se efectuează examene medicale, activităţi de educaţie sanitară, examene psihologice, se evaluează necesităţile educaţionale, de asistenţă psihologică şi socială, în scopul formulării diagnosticului şi prognozei criminologice, precum şi gradul de adaptabilitate la privarea de libertate. #B     (2) Serviciul de educaţie şi intervenţie psihosocială întocmeşte şi urmăreşte punerea în aplicare, pentru fiecare persoană privată de libertate nou-primită, planul de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, prin care se precizează activităţile şi programele în care aceasta urmează a fi inclusă pe perioada deţinerii, document care se completează şi se modifică ori de câte ori este necesar.     ART. 78     Măsuri de informare şi documentare     (1) La nivelul fiecărei camere pentru carantină şi observare, al secţiilor de deţinere, al cluburilor sau în alte locuri accesibile persoanelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispoziţiile legale şi documentele prevăzute la art. 43 alin. (1) din Lege şi regulile de comportament igienico-sanitar.     (2) La încheierea perioadei de carantină şi observare, persoana privată de libertate semnează procesul-verbal prevăzut în art. 43 alin. (4) din Lege, document care se depune la dosarul individual.     ART. 79     Stabilirea regimului şi planificarea etapelor de executare a pedepsei privative de libertate #M1     (1) Comisia prevăzută la art. 14 din Lege, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21, art. 22 alin. (1) şi (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 24 alin. (1) şi art. 25 din Lege, luând în considerare şi rezultatele obţinute în perioada de carantină şi observare, consemnate în fişele de specialitate din Dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială, stabileşte şi repartizează persoana privată de libertate într-un regim de executare şi planifică executarea principalelor etape ale executării pedepsei. #B     (2) Planificarea principalelor etape ale executării pedepsei urmăreşte adaptarea normelor privative de libertate la profilul psihosocial al persoanei în cauză, implicarea responsabilă a acesteia în propria reabilitare socială şi creşterea şanselor de reinserţie socială.     (3) Stabilirea regimului de executare se realizează în termen de cel mult 30 de zile de la primirea în locul de deţinere, iar în cazuri excepţionale perioada se poate prelungi cu maximum 10 zile. #M1     (4) Hotărârea de stabilire a regimului de executare devine executorie la expirarea termenului de 3 zile de la data aducerii la cunoştinţa persoanei private de libertate, dacă nu a formulat plângere, sau la data comunicării încheierii judecătorului delegat prin care s-a soluţionat plângerea în condiţiile art. 25 alin. (4) din Lege.     (5) Hotărârea de stabilire a regimului de executare, devenită executorie, se pune în aplicare de către directorul locului de deţinere stabilit conform deciziei directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (6) Copiile documentelor prevăzute la alin. (4), precum şi hotărârea instanţei de judecată, după caz, se depun la dosarul individual.     (7) Menţiunile despre regimul de executare se fac în dosarul individual, în aplicaţiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege. #M1     ART. 80     Repartizarea categoriilor speciale de persoane private de libertate     La repartizarea pe secţii şi camere de deţinere se ţine seama de măsurile de siguranţă, de asigurare a ordinii şi disciplinei, de asigurarea unei protecţii corespunzătoare a minorilor şi tinerilor, a celor cu afecţiuni psihice sau dizabilităţi, a persoanelor vulnerabile, a nefumătorilor, a persoanelor prevăzute la art. 17 din Lege, precum şi a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate.

#B     CAP. 6     Condiţiile de detenţie

ART. 81     Cazarea     (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor ia toate măsurile necesare pentru creşterea progresivă a numărului spaţiilor de cazare individuală.     (2) Persoanele private de libertate sunt cazate individual sau în comun.     (3) Normele minime obligatorii privind condiţiile de cazare a persoanelor private de libertate se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.     (4) Reamenajarea spaţiilor de deţinere existente şi construirea spaţiilor de deţinere noi se face cu respectarea prevederilor alin. (1) şi a recomandărilor instituţiilor europene competente în materie, în special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.     (5) Camerele permit iluminatul natural şi artificial, aerisirea şi sunt dotate cu instalaţii de încălzire şi utilităţi igienico-sanitare.     (6) Condiţiile de cazare în penitenciarele-spital trebuie să respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.     (7) Persoanele private de libertate au acces autorizat la lumină artificială în funcţie de regimul de executare a pedepsei. Prin acces autorizat la lumină se înţelege accesul efectiv al persoanelor private de libertate la comutatorul de lumină.     ART. 82     Amenajarea şi dotarea camerelor de cazare     (1) Fiecărei persoane private de libertate i se asigură pat individual şi cazarmamentul necesar, în funcţie de anotimp şi în conformitate cu normele sanitare în vigoare.     (2) Camerele de cazare sunt dotate cu mobilier, astfel încât să permită persoanei private de libertate păstrarea bunurilor şi obiectelor personale, precum şi desfăşurarea unor activităţi de educaţie.     (3) Grupurile şi instalaţiile sanitare din camerele de deţinere trebuie să permită fiecărei persoane private de libertate să îşi satisfacă nevoile fiziologice, ori de câte ori este necesar, în condiţii de igienă şi intimitate.     ART. 83     Asigurarea condiţiilor pentru igiena individuală şi colectivă     (1) Regulile de igienă individuală şi colectivă, precum şi alte măsuri stabilite de medicul locului de deţinere sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.     (2) Fiecărei persoane private de libertate i se asigură condiţii de folosire a surselor de apă curentă şi a articolelor de toaletă pentru menţinerea igienei. Bărbaţii au posibilitatea să se bărbierească zilnic, iar femeile pot păstra şi folosi produse cosmetice autorizate prin decizia directorului locului de deţinere.     (3) Persoanelor private de libertate li se asigură posibilitatea să facă baie cel puţin de două ori pe săptămână. Au posibilitatea îmbăierii zilnice cei care îşi desfăşoară activitatea în locuri cu risc epidemiologic crescut sau în orice alte locuri, dacă situaţia o impune.     (4) Articolele de toaletă şi igienă se asigură de către administraţia locului de deţinere, în limita normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. Aceste articole pot fi suplimentate pe cheltuiala proprie de către persoana privată de libertate, prin cumpărare de la punctul comercial amenajat în interiorul locului de deţinere.     (5) Administraţia penitenciară derulează programe de informare, educaţie sanitară şi de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală, contagioase, a consumului de droguri, precum şi de punere la dispoziţia persoanelor private de libertate a mijloacelor de protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală.     (6) Programele prevăzute la alin. (5) pot fi derulate în colaborare cu organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale cu experienţă în implementarea acestora.     ART. 84     Sistemele de siguranţă şi iluminatul de veghe     (1) Toate spaţiile de cazare sunt prevăzute cu sisteme de supraveghere şi siguranţă, în raport de necesităţile impuse de tipul regimului de executare.     (2) Pe timpul nopţii, în funcţie de regimul de executare aplicat, se poate folosi iluminatul de veghe în scopul asigurării supravegherii.     ART. 85     Echipamentul persoanelor private de libertate #M1     (1) Persoanelor private de libertate care nu posedă îmbrăcăminte şi încălţăminte personală adecvată şi nu dispun de mijloace financiare suficiente li se asigură de către administraţia locului de deţinere ţinută, în funcţie de climă şi anotimp. Se consideră în situaţia de a nu dispune de mijloace financiare suficiente persoanele private de libertate care nu au sau nu au avut în ultimele 30 de zile sume de bani disponibile necesare achiziţionării unei ţinute civile. #B     (2) Ţinuta asigurată de administraţia locului de deţinere, prin caracteristicile sale, nu trebuie să fie umilitoare sau degradantă.     (3) Persoanele private de libertate pot folosi îmbrăcămintea, lenjeria intimă şi încălţămintea personală.     (4) Persoanele private de libertate internate în spitale şi infirmerii sunt echipate conform normelor medicale sanitare în vigoare.     (5) Prezentarea persoanelor private de libertate în faţa organelor judiciare, a altor autorităţi sau instituţii ale administraţiei centrale şi locale se realizează în ţinută decentă. #M1     (6) Normele de echipare şi durata de folosinţă a ţinutei asigurate de administraţia locului de deţinere sunt stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. #B     (7) Ţinuta persoanelor private de libertate este înlocuită la expirarea duratei de folosinţă, stabilită conform dispoziţiilor alin. (6), precum şi ori de câte ori este necesar din cauza degradării acesteia.     (8) Ţinuta persoanelor private de libertate, personală sau asigurată de administraţia locului de deţinere, nu trebuie să fie asemănătoare cu uniforma personalului.     ART. 86     Alimentaţia persoanelor private de libertate     (1) Administraţia locului de deţinere asigură persoanelor private de libertate, de 3 ori pe zi, o hrană variată, corespunzătoare calitativ şi cantitativ regulilor de dietă, conform stării de sănătate sau naturii muncii prestate, după caz.     (2) Pentru persoanele private de libertate bolnave se asigură numărul de mese şi regimul alimentar prescris de medicul locului de deţinere.     (3) Persoanelor private de libertate însărcinate sau celor care alăptează, precum şi copiilor care rămân cu mama până în momentul plasării lor în mediul familial ori în instituţii de ocrotire specializate li se asigură hrana în mod corespunzător stării lor fiziologice, la recomandarea medicului locului de deţinere.     (4) Administraţia locului de deţinere asigură condiţii de servire a hranei, de regulă în spaţii special amenajate, precum şi vesela necesară pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii Publice.     (5) Prepararea hranei se face sub controlul şi supravegherea personalului de specialitate în domeniu.     (6) Personalul medical este obligat să verifice zilnic modul de respectare a condiţiilor de preparare, distribuire şi servire a hranei, calitatea acesteia şi să aducă de îndată la cunoştinţa directorului locului de deţinere neajunsurile constatate, care va lua măsurile necesare.     (7) Administraţia locului de deţinere poate externaliza serviciul de preparare a hranei.

CAP. 7     Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

SECŢIUNEA 1     Dispoziţii comune

ART. 87     Noţiunea de regim de executare a pedepselor privative de libertate #M1     (1) Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligaţiilor, programelor şi activităţilor care urmăresc realizarea unei bune convieţuiri, astfel încât să încurajeze comportamente, atitudini şi abilităţi care să influenţeze reintegrarea socială a persoanelor private de libertate. #B     (2) Regimurile de executare se diferenţiază prin gradul de limitare a libertăţii de mişcare a persoanelor private de libertate şi activitatea zilnică, în raport de situaţia juridică, starea sănătăţii, vârsta, categoria în care au fost clasificate şi comportarea în timpul executării pedepsei.     (3) Pe întreaga durată a executării pedepsei, administraţia locului de deţinere asigură supravegherea, observarea şi asistenţa persoanelor private de libertate de către educatori, psihologi, asistenţi sociali şi consilieri de probaţiune, medici, jurişti, personal specializat cu aplicarea regimului şi siguranţa deţinerii, preoţi şi alte persoane calificate din interiorul şi exteriorul locului de deţinere.     (4) Pregătirea persoanelor private de libertate în vederea liberării începe imediat după primirea în locul de deţinere şi se desfăşoară progresiv, oricare ar fi durata pedepsei şi regimul de executare.     ART. 88     Procedura stabilirii regimului de executare     (1) Membrii comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au în vedere:     a) vârsta;     b) durata pedepsei privative de libertate;     c) conduita persoanei condamnate, inclusiv în perioadele de detenţie anterioare; #M1     d) riscul pe care îl prezintă pentru siguranţa locului de deţinere, pentru celelalte persoane private de libertate şi pentru personal; #B     e) abilităţile necesare includerii în diferite programe de educaţie şi intervenţie psihosocială; #M1     f) disponibilitatea de a presta muncă, de a urma cursuri de calificare şi cursuri de şcolarizare. #B     g) starea de sănătate.     (2) În raport cu prevederile alin. (1) şi ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.     (3) Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majorităţii membrilor comisiei, în funcţie de propunerile formulate.     (4) Propunerile membrilor comisiei, motivaţiile şi decizia finală a comisiei, pentru fiecare caz în parte, se consemnează într-un proces-verbal, care se înregistrează într-un registru de procese-verbale.     (5) Decizia membrilor comisiei se consemnează într-un proces-verbal de aducere la cunoştinţă, întocmit în două exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a deciziei se înmânează persoanei private de libertate, iar celălalt, din care să rezulte luarea la cunoştinţă, se depune la dosarul individual.     (6) Structura şi conţinutul procesului-verbal de aducere la cunoştinţă a deciziei se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     ART. 89     Sesizarea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate     (1) Persoana condamnată, nemulţumită de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, în scris, plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în termen de 3 zile de la data când a luat cunoştinţă de regimul de executare a pedepsei stabilit, în conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.     (2) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate ascultă, în mod obligatoriu, persoana condamnată, soluţionează plângerea în termen de 15 zile de la data primirii acesteia şi pronunţă prin încheiere motivată una dintre următoarele soluţii:     a) admite plângerea şi dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;     b) respinge plângerea, dacă aceasta este nefondată. #M1     (3) O copie de pe încheierea judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de cel mult două zile de la pronunţare. #M1     ART. 90     Punerea în aplicare a hotărârii de stabilire a regimului de executare     Hotărârea de stabilire a regimului de executare se pune în aplicare conform art. 79. #B     ART. 91     Schimbarea regimului de executare     (1) Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizează în conformitate cu dispoziţiile art. 26 din Lege. #M1     (2) Persoana privată de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, după executarea fracţiunilor din pedeapsă prevăzute la art. 26 alin. 1 din Lege, poate sesiza judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbării regimului de executare. Persoana privată de libertate este încunoştinţată despre data când poate solicita schimbarea regimului de executare. #B     (3) Comisia poate sesiza judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, în vederea schimbării regimului de executare într-unul mai sever, înainte de împlinirea termenului de 6 luni, dacă persoana privată de libertate a comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă, care o face incompatibilă cu regimul în care execută pedeapsa privativă de libertate, şi dacă prin conduita sa afectează grav convieţuirea normală în penitenciar sau siguranţa acestuia.     (4) Sesizarea de către comisie se realizează după întocmirea unui raport în care sunt menţionate conduita persoanei şi eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea socială, raport care se aduce la cunoştinţa persoanei private de libertate, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (1) din Lege.     (5) Dispoziţiile art. 88 din prezentul regulament se aplică în mod corespunzător. #M1     (6) Judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotărăşte asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o încheiere motivată, în termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizării, numai după ascultarea persoanei în cauză. Încheierea motivată se comunică persoanei condamnate şi administraţiei penitenciarului, în termen de două zile de la data pronunţării acesteia, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (5) – (7) din Lege.     (7) Împotriva încheierii judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnată şi administraţia penitenciarului poate introduce contestaţie la judecătoria în a cărei circumscripţie se află penitenciarul, în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. #B     (8) Copiile documentelor prevăzute la alin. (1) se depun în dosarul individual.     (9) Menţiuni despre schimbarea regimului de executare se fac în dosarul individual, în aplicaţiile informatizate şi în celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.

SECŢIUNEA a 2-a     Regimurile de executare

&.1. Regimul de maximă siguranţă     ART. 92     Noţiunea de regim de maximă siguranţă     Regimul de maximă siguranţă constă în asigurarea unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, restrângerea libertăţii de mişcare a persoanelor private de libertate, menţinerea ordinii şi disciplinei, concomitent cu desfăşurarea unor activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, care să dea posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.     ART. 93     Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă #M1     (1) Regimul de maximă siguranţă se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă, persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani şi persoanelor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Lege. #B     (2) Regimul de maximă siguranţă se aplică şi persoanelor private de libertate, clasificate iniţial în alt regim de executare, care au comis o infracţiune sau o abatere disciplinară gravă pe timpul executării pedepsei şi care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normală a activităţilor în locul de deţinere ori siguranţa acestuia. #M1     ART. 93^1     Criterii de stabilire a riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului     (1) Riscul pentru siguranţa penitenciarului pe care îl prezintă persoanele condamnate este determinat de potenţialul acestora de a periclita siguranţa misiunilor desfăşurate de administraţia penitenciară, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere, respectiv de a pune în pericol viaţa, integritatea corporală ori sănătatea personalului sau a altor persoane, de a afecta în mod direct sau indirect siguranţa comunităţii.     (2) Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului nu reprezintă o sancţiune disciplinară, ci constituie o măsură administrativă de prevenţie adoptată de administraţia locului de deţinere, în vederea menţinerii unui climat de siguranţă.     (3) Criteriile care sunt luate în considerare la stabilirea riscului pe care îl prezintă persoana condamnată pentru siguranţa penitenciarului sunt următoarele:     a) săvârşirea infracţiunii prin folosirea armelor de foc, din motive josnice ori cu cruzime pentru care a fost condamnat la pedeapsa închisorii sau detenţiune pe viaţă;     b) evadarea ori părăsirea locului de muncă în prezenta pedeapsă sau în pedeapsa anterioară;     c) tentativa de evadare, forţarea dispozitivelor de siguranţă, distrugerea sistemelor de siguranţă;     d) neprezentarea nejustificată a persoanei private de libertate la ora stabilită din permisiunea de ieşire din penitenciar;     e) introducerea, deţinerea sau traficul de arme, materiale explozive, droguri, substanţe toxice ori alte obiecte şi substanţe care pun în pericol siguranţa penitenciarului, misiunilor sau a persoanelor;     f) instigarea, influenţarea sau participarea în orice mod la producerea de revolte sau luări de ostatici;     g) apartenenţa la grupări de crimă organizată, coordonarea activităţilor infracţionale ori de tip terorist;     h) acte de violenţă soldate cu vătămări corporale ori deces împotriva personalului sau a altor persoane. #M1     ART. 93^2     Procedura de evaluare a riscului     (1) Evaluarea iniţială a riscului persoanelor private de libertate pentru siguranţa penitenciarului se realizează de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege cu ocazia individualizării şi stabilirii regimului de executare, în condiţiile art. 25 din Lege, în baza criteriilor stabilite la art. 93^1.     (2) După stabilirea riscului pentru siguranţa penitenciarului comisia prevăzută la art. 14 din Lege se reuneşte o dată la 6 luni şi reevaluează situaţia persoanelor din această categorie prin prisma criteriilor prevăzute la art. 93^1 în vederea menţinerii ori declasificării. În cazul declasificării, persoana condamnată rămâne în regimul de maximă siguranţă, schimbarea acestuia făcându-se conform art. 26 din Lege.     (3) În cazul pedepselor mai mici de 2 ani, termenul de reevaluare a riscului pentru siguranţa penitenciarului este cel stabilit de Lege pentru schimbarea regimului de executare.     (4) Ori de câte ori, pe parcursul executării pedepselor, intervine una dintre situaţiile prevăzute de art. 93^1, comisia prevăzută la art. 14 din Lege se întruneşte şi analizează situaţia persoanei condamnate în vederea evaluării şi stabilirii riscului pe care îl prezintă pentru siguranţa penitenciarului. Includerea persoanelor private de libertate în categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se face numai după ce judecătorul delegat a dispus, prin încheiere, schimbarea regimului de executare în regimul de maximă siguranţă, în condiţiile art. 26 alin. (3) din Lege.     (5) În procesul de evaluare şi reevaluare a riscului, comisia prevăzută la art. 14 din Lege analizează situaţia persoanei condamnate în baza dosarului individual şi a altor documente relevante pentru stabilirea riscului.     (6) Cu ocazia analizei, persoana privată de libertate este audiată, cele declarate sunt consemnate, iar hotărârea comisiei se comunică persoanei private de libertate care poate formula plângere la judecătorul delegat pentru executarea pedepselor, în condiţiile art. 25 din Lege, şi se depune la dosarul individual al acesteia, în cadrul documentarului penal.     (7) La reevaluarea persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului comisia are în vedere dispoziţiile prevederilor art. 88 din regulament, precum şi recomandările membrilor comisiei cu ocazia clasificării şi raportul personalului special desemnat pentru cunoaştere şi influenţare pozitivă în atenţia căruia se află persoana privată de libertate.     (8) Persoanelor private de libertate li se poate schimba regimul de executare în condiţiile art. 26 alin. (2) din Lege numai după declasificarea din categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului. #M1     ART. 93^3     Măsuri luate de administraţia locului de deţinere     (1) Persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt cazate separat, în camere special amenajate în cadrul secţiilor din cadrul regimului de maximă siguranţă.     (2) Activităţile desfăşurate de această categorie de persoane private de libertate se realizează separat de celelalte persoane private de libertate.     (3) Persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului li se aplică măsurile specifice de siguranţă stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     (4) Documentarul penal, fişele de acordare a drepturilor, fişele individuale de cazare, dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială şi dosarele medicale întocmite pentru această categorie se marchează în colţul din dreapta sus cu menţiunea “RISC” de culoare roşie şi data clasificării. În situaţia declasificării din această categorie, peste marcajul efectuat se aplică o ştampilă de culoare verde cu menţiunea “DECLASIFICAT” şi data declasificării. În dosarele de educaţie şi asistenţă psihosocială riscul pentru siguranţa penitenciarului se consemnează pe coperta interioară a dosarului în rubrica stabilită.     (5) Semestrial sau ori de câte ori este necesar, pentru actualizare, prin grija secretarului comisiei prevăzute la art. 14 din Lege, se întocmesc tabele nominale cu persoanele private de libertate care prezintă risc şi se distribuie compartimentelor interesate din unitate.     (6) În cazul transferului între unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, reanalizarea situaţiei persoanelor private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului se face numai după împlinirea termenelor prevăzute la art. 93^2 alin. (2) şi (3).     (7) Persoanele private de libertate care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului sunt monitorizate de către personal special desemnat. #M1     ART. 93^4     Dispoziţii privind persoanele arestate preventiv sau cele condamnate şi arestate preventiv în altă cauză     (1) În cazul persoanelor arestate preventiv sau al celor condamnate şi arestate preventiv în altă cauză, care se regăsesc în una dintre situaţiile prevăzute la art. 93^1 alin. (3), se aplică procedura de evaluare a riscului şi măsurile specifice de siguranţă stabilite pentru persoanele condamnate.     (2) Dispoziţiile art. 93^2 şi 93^3 se aplică în mod corespunzător. #B     ART. 94     Locul de executare     Regimul de maximă siguranţă se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii special amenajate în celelalte penitenciare.     ART. 95     Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere     (1) Persoanele private de libertate care execută pedeapsa într-un astfel de regim sunt cazate, de regulă, individual, în camere amenajate asemănător cu celelalte spaţii de cazare, asigurându-se iluminatul natural, aerisirea, încălzirea, apa potabilă şi alte dotări necesare igienei individuale.     (2) Persoanele private de libertate clasificate în regimul de maximă siguranţă pot fi cazate în comun, atunci când starea de sănătate sau participarea la diferite programe de influenţare a comportamentului o impun, cu condiţia ca numărul acestora să nu fie mai mare de 10.     (3) Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     (4) Secţiile, camerele şi locurile unde persoanele private de libertate desfăşoară diferite activităţi sunt permanent închise şi asigurate.     ART. 96     Programul zilnic     (1) Programul zilnic este riguros stabilit şi cuprinde activităţi administrative, lucrative, plimbare, asistenţă medicală, activităţi de educaţie şi intervenţie psihosocială, asistenţă religioasă şi timp de odihnă.     (2) Persoanele private de libertate care nu prestează muncă sau nu participă la alte activităţi pot desfăşura în comun, în limita a minimum 3 ore, activităţi de plimbare, educaţie şi intervenţie psihosocială, sportive şi religioase.     (3) Servitul hranei de către această categorie de persoane private de libertate se realizează în camerele de deţinere sau în spaţii special amenajate.     (4) Asistenţa medicală se asigură de personal medical anume desemnat, în spaţii amenajate, de regulă în interiorul secţiei de maximă siguranţă. La solicitarea personalului medical, asistenţa medicală este acordată în prezenţa personalului de pază. În cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate în infirmerii sau spitale.     ART. 97     Plimbarea     (1) Persoanele private de libertate care nu prestează muncă sau nu desfăşoară activităţi de instruire şcolară şi formare profesională au dreptul la o plimbare zilnică de cel puţin două ore, în curţi special amenajate în aer liber.     (2) Persoanele care prestează o muncă, participă la programe de educaţie sau intervenţie psihosocială au dreptul la cel puţin o oră de plimbare zilnică.     (3) Persoanele clasificate în acest regim, aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnică de cel puţin o oră, în curţi special amenajate în aer liber.     (4) Modul de amenajare şi dotarea curţilor destinate activităţii de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 98     Munca     Persoanele private de libertate care au o comportare bună şi respectă regulile de ordine interioară pot presta o muncă, dacă sunt apte, în grupuri mici, în interiorul locului de deţinere, în spaţii prevăzute cu dispozitive de închidere sigure şi sub supraveghere permanentă. #M1     ART. 99     Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială     Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, individual sau în grupuri mici, în locuri anume destinate, sub strictă supraveghere. #B     ART. 100     Personalul locului de deţinere     Personalul desemnat să aplice acest tip de regim este anume selecţionat, format şi specializat, dotat cu mijloace de autoapărare, alarmare şi comunicare, într-un număr suficient, astfel încât să asigure o supraveghere strictă a persoanelor private de libertate, atât în interiorul, cât şi în exteriorul locului de deţinere, precum şi intervenţia operativă, în situaţiile în care se impune.     ART. 101     Escortarea şi însoţirea     (1) Deplasarea în exteriorul locului de deţinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum şi transferarea la un alt loc de deţinere se realizează în mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicându-li-se mijloace de imobilizare, în cazuri justificate, prin decizie a directorului unităţii.     (2) La ieşirea şi intrarea din şi în camerele de deţinere, persoanele private de libertate sunt supuse, în mod obligatoriu, percheziţiilor corporale. Scoaterea din camere se desfăşoară numai în prezenţa unui număr de personal suficient, dotat corespunzător, iar atunci când situaţia impune, persoanelor private de libertate li se aplică mijloace de imobilizare.     ART. 102     Vizita     (1) Dreptul la vizită se acordă în spaţii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare.     (2) În raport de comportarea persoanei private de libertate şi dacă este în interesul resocializării, directorul locului de deţinere poate aproba ca vizita să se desfăşoare fără dispozitiv de separare.     ART. 103     Accesul personalului în spaţiile de deţinere     Accesul personalului locului de deţinere în zona de amplasare a secţiilor şi camerelor destinate cazării persoanelor private de libertate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă este strict limitat şi se face în baza deciziei directorului.

&.2. Regimul închis     ART. 104     Noţiunea de regim închis     Regimul închis constă în asigurarea unor măsuri de pază, supraveghere şi escortare care să permită persoanelor private de libertate să desfăşoare, în grupuri, activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială, pentru a da posibilitatea trecerii în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.     ART. 105     Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul închis     (1) Regimul închis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.     (2) Acest regim se aplică şi:     a) persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinară sau care, prin conduita lor, afectează desfăşurarea normală a activităţilor în locul de deţinere; #M1     b) persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul de maximă siguranţă care au avut o bună conduită, au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială şi au fost declasificate din categoria celor care prezintă risc pentru siguranţa penitenciarului; #B     c) în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, în considerarea naturii, modului de săvârşire a infracţiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Lege;     d) bărbaţilor care au împlinit vârsta de 60 de ani şi femeilor care au împlinit vârsta de 55 de ani, femeilor însărcinate sau care au în îngrijire un copil în vârstă de până la un an, minorilor şi persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi celor cu afecţiuni locomotorii grave, dacă acestea au fost condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani, în conformitate cu dispoziţiile art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege.     ART. 106     Locul de executare     Regimul închis se execută în penitenciare anume destinate sau în secţii special amenajate în celelalte penitenciare.     ART. 107     Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere     (1) Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul prevăzut de prezentul paragraf se realizează, de regulă, în comun.     (2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbaţi şi a minorilor şi tinerilor de ceilalţi majori, având în vedere atât starea de sănătate, cât şi conduita acestor persoane.     (3) Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     (4) Camerele de cazare sunt permanent închise şi asigurate.     (5) Hrana se serveşte, de regulă, în spaţii special amenajate sau în camerele de cazare.     ART. 108     Programul zilnic     (1) Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activităţi educative, culturale, terapeutice şi sportive, consiliere psihologică, asistenţă socială şi religioasă, asistenţă medicală, plimbare, timp de odihnă şi alte activităţi necesare stimulării interesului persoanelor private de libertate de a-şi asuma responsabilităţi.     (2) Activităţile se desfăşoară individual sau în grup, sub paza şi supravegherea permanentă a personalului. #M1     (3) Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la muncă, la activităţi de instruire şcolară şi profesională sau programe de educaţie şi asistenţă psihosocială, pot desfăşura activităţi în afara camerelor de deţinere în limita a minimum 4 ore. #B     (4) Asistenţa medicală se asigură la cabinetele medicale ale locului de deţinere.     ART. 109     Plimbarea     (1) Persoanele private de libertate care nu prestează muncă şi nu participă la alte activităţi au dreptul la plimbare zilnică de minimum 3 ore.     (2) Persoanele care prestează o muncă, participă la programe de educaţie sau intervenţie psihosocială au dreptul la cel puţin o oră de plimbare zilnică.     (3) Persoanele din această categorie, aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnică de cel puţin o oră, în curţi special amenajate în aer liber.     ART. 110     Munca     Persoanele private de libertate care execută pedeapsa în regimul închis pot presta muncă, sub pază şi supraveghere continuă, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere. #M1     ART. 111     Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială     Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în grupuri, în interiorul locului de deţinere, sub pază şi supraveghere. #M1     ART. 112     Vizita     Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu art. 38 alin. (3) şi (4), iar în cazul minorilor sunt aplicabile dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6).

#B     &.3. Regimul semideschis     ART. 113     Noţiunea de regim semideschis     Regimul semideschis oferă persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în zone din interiorul locului de deţinere stabilite prin regulamentul de ordine interioară şi de a-şi organiza timpul liber avut la dispoziţie, sub supraveghere.     ART. 114     Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis     (1) Regimul semideschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.     (2) Acest regim se aplică şi:     a) persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regim deschis care au comis o abatere disciplinară sau care datorită conduitei necorespunzătoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim; #M1     b) persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul închis care au avut o bună conduită şi au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială; #B     c) în mod excepţional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeşte 15 ani, în considerarea naturii, modului de săvârşire a infracţiunii şi a persoanei condamnatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 22 alin. (2) din Lege.     ART. 115     Locul de executare     (1) Regimul semideschis se execută în penitenciare anume destinate ori în locuri sau secţii special amenajate în interiorul ori exteriorul altor penitenciare.     (2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbaţi şi a minorilor şi tinerilor de ceilalţi majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuală şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la muncă.     ART. 116     Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere     (1) Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis se realizează în comun.     (2) Potrivit programului locului de deţinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul nopţii acestea se închid şi se asigură. Pe perioada participării la anumite activităţi a întregului efectiv dintr-o cameră uşa este închisă şi asigurată.     (3) Pe timpul nopţii, după închiderea camerelor, se asigură supravegherea de către personalul anume desemnat, precum şi paza perimetrelor, atunci când cazarea se face în secţii exterioare locului de deţinere.     (4) Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 117     Munca     Munca prestată de această categorie de persoane se desfăşoară în interiorul şi în afara locului de deţinere, supravegherea fiind asigurată de personal neînarmat. #M1     ART. 118     Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială     Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, în grupuri, în spaţii din interiorul locului de deţinere, care rămân deschise pe timpul zilei, precum şi în exteriorul locului de deţinere. Supravegherea acestora se face cu personal neînarmat. #B     ART. 119     Vizita     Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.

&.4. Regimul deschis     ART. 120     Noţiunea de regim deschis     Regimul deschis oferă persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neînsoţite în interiorul locului de deţinere, de a presta munca şi de a desfăşura activităţile educative, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara locului de deţinere, fără supraveghere.     ART. 121     Categoriile de persoane private de libertate cărora li se aplică regimul deschis     (1) Regimul deschis se aplică persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege. #M1     (1^1) Acest regim se aplică şi persoanelor private de libertate clasificate iniţial în regimul semideschis care au avut o bună conduită şi au făcut eforturi serioase pentru reintegrare socială. #B     (2) Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate în această categorie se bazează pe disciplina liber consimţită, pe sentimentul de responsabilitate faţă de comunitatea din care provin şi îi încurajează să folosească cu bună-credinţă libertăţile ce le sunt oferite.     ART. 122     Locul de executare     (1) Regimul deschis se execută în penitenciare anume destinate ori în locuri sau secţii special amenajate în interiorul sau exteriorul altor penitenciare.     (2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separării femeilor de bărbaţi şi a minorilor şi tinerilor de ceilalţi majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuală şi de ordin cultural, interesul de participare la activităţi de resocializare şi de folosire la muncă.     ART. 123     Cazarea şi amenajarea spaţiilor de deţinere     (1) Cazarea persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul deschis se realizează în comun.     (2) Camerele de cazare se ţin descuiate atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, condamnaţii având acces liber în locurile şi zonele stabilite de administraţie.     (3) Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere sunt stabilite în regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 124     Munca     Persoanele din acest regim pot presta muncă în condiţii similare cu persoanele libere, având obligaţia de a reveni la locul de cazare după terminarea programului. #M1     ART. 125     Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială     Persoanele private de libertate aflate în acest regim pot desfăşura, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, programe şi activităţi educaţionale şi de asistenţă psihosocială, în interiorul sau în afara locului de deţinere, fără supraveghere. #B     ART. 126     Programul zilnic     (1) Persoanele private de libertate îşi organizează singure timpul avut la dispoziţie şi activităţile administrativ-gospodăreşti, cu respectarea programului stabilit de administraţie. #M1     (2) Cu aprobarea directorului locului de deţinere, persoanele private de libertate, care execută pedeapsa în acest regim, pot frecventa cursuri de şcolarizare, de calificare sau învăţământ universitar, pot beneficia de asistenţă medicală pentru afecţiuni care nu pot fi tratate în sistemul administraţiei penitenciare, inclusiv de medicină dentară, pot participa individual sau în grup la programe culturale, educative, sportive, artistice şi religioase, în afara locului de deţinere. În anumite situaţii, cu aprobarea directorului locului de deţinere, pot lua parte la aceste activităţi şi membrii de familie ai acestora sau reprezentanţi ai societăţii. #B     (3) Administraţia locului de deţinere poate încheia protocoale de colaborare cu instituţii publice sau private, cu organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevăzute la alin. (2). Reprezentanţii acestor organizaţii au astfel posibilitatea de a monitoriza activităţile desfăşurate de persoanele private de libertate, informându-l periodic despre aceasta pe directorul locului de deţinere.     ART. 127     Obligaţii şi interdicţii specifice     (1) Persoanele private de libertate se deplasează la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament în timpul, zonele şi pe traseele stabilite de administraţia locului de deţinere. Nerespectarea acestei prevederi de către persoana privată de libertate atrage răspunderea disciplinară sau penală potrivit legii.     (2) Persoanelor din acest regim le este interzis să procure, să deţină, să comercializeze şi să consume băuturi alcoolice sau substanţe psihotrope, să frecventeze localuri publice, să conducă autovehicule în alte condiţii decât cele stabilite de administraţie, să intre în legătură cu anumite persoane ori să se deplaseze în anumite locuri, să poarte sau să deţină arme, muniţii, substanţe toxice ori explozive de orice fel.     (3) Persoanelor din acest regim, pe timpul desfăşurării de activităţi în afara locului de deţinere, le este interzis să părăsească locurile unde sunt planificate, înainte de terminarea programului, fără aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de deţinere să coordoneze activitatea.     (4) Cu ocazia clasificării persoanelor private de libertate în acest tip de regim şi ori de câte ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la îndatoririle, obligaţiile şi interdicţiile pe care le au, semnând un angajament în acest sens.     (5) Pe timpul cât se află în afara locului de deţinere, persoanele private de libertate sunt obligate să aibă asupra lor documente de legitimare eliberate de administraţia locului de deţinere, pe care sunt obligate să le prezinte, la cerere, organelor competente.     (6) Persoanele private de libertate, pe timpul cât se află în afara locului de deţinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot păstra şi administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plată necesare efectuării unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achiziţionarea unor articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, precum şi pentru participarea la unele activităţi cultural-educative.     (7) Pe timpul cât se află în afara locului de deţinere, la activităţile prevăzute la art. 124, 125 şi art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot deţine şi folosi telefoane mobile personale.     (8) Telefoanele mobile, sumele de bani rămase la întoarcerea în locul de deţinere, precum şi mijloacele electronice de plată sunt păstrate într-un spaţiu special amenajat, în casete prevăzute cu încuietori sigure, amplasate la intrarea în locul de deţinere, şi sunt evidenţiate nominal într-un registru de către personalul administraţiei, cu menţionarea orei la care acestea au fost predate şi a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.     ART. 128     Vizita     Dreptul la vizită se acordă în conformitate cu dispoziţiile art. 38 alin. (5) şi (6) din prezentul regulament.

&.5. Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul minorilor, tinerilor şi femeilor     ART. 129     Locul de executare a pedepselor privative de libertate de către minori şi tineri     Minorii şi tinerii execută pedepsele privative de libertate în penitenciare anume destinate sau în secţii separate în celelalte penitenciare pentru a li se asigura protecţia şi asistenţa pe plan social, şcolar, educativ, profesional, psihologic, medical şi fizic, care le sunt necesare potrivit vârstei, sexului şi personalităţii fiecăruia.     ART. 130     Separarea minorilor şi a tinerilor     În penitenciarele pentru minori şi tineri se asigură separarea pe camere în funcţie de sex, vârstă şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută de art. 14 din Lege.     ART. 131     Activităţi lucrative şi de intervenţie psihosocială pentru minori şi tineri     (1) Programele de educaţie şi intervenţie psihosocială sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea şi în special cu familia, astfel încât la punerea în libertate minorii şi tinerii să nu fie dezavantajaţi sub aspect şcolar, profesional sau social. #M1     (2) Administraţia locului de deţinere urmăreşte prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii şi tinerii să desfăşoare, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, activităţi de educaţie, asistenţă psihosocială, sportive, lucrative, ocupaţionale şi recreative în afara camerelor de deţinere. #B     ART. 132     Instruirea şcolară şi profesională a minorilor şi tinerilor     (1) În penitenciarele pentru minori şi tineri se pot înfiinţa şcoli generale, şcoli de arte şi meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale după care se desfăşoară învăţământul de stat.     (2) La activităţile de instruire şcolară şi profesională, precum şi la cele educative şi de intervenţie psihosocială băieţii şi fetele pot participa împreună.     (3) La împlinirea vârstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi menţinute pentru executarea în continuare a pedepsei în penitenciarele pentru minori şi tineri numai dacă aceasta este în interesul instruirii şcolare şi profesionale, dar fără a depăşi vârsta de 25 de ani.     ART. 133     Locul de executare a pedepselor privative de libertate de către femei     (1) Femeile private de libertate execută pedeapsa în penitenciare pentru femei sau în secţii separate în celelalte penitenciare.     (2) Spaţiile de cazare pentru femeile private de libertate trebuie să ofere condiţii pentru menţinerea unei stări de sănătate şi igienă specifice acestei categorii. #M1     ART. 134     Separarea femeilor     În penitenciarele şi secţiile pentru femei se asigură separarea pe camere, în funcţie de vârstă şi regimul de executare stabilit de comisia prevăzută la art. 14 din Lege. #B     ART. 135     Supravegherea femeilor     (1) Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigură de personal de acelaşi sex.     (2) Personalul de sex masculin are acces în secţiile pentru femei în condiţiile stabilite de directorul locului de deţinere. #M1     ART. 136     Activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială pentru femei     Programele şi activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se organizează şi se desfăşoară individual sau în grup, pe baza recomandărilor din Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică. O parte dintre aceste activităţi se pot desfăşura împreună cu persoane private de libertate bărbaţi, cu asigurarea măsurilor corespunzătoare de supraveghere.

#B     &.6. Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate în cazul persoanelor bolnave     ART. 137     Internarea şi separarea în spitale şi infirmerii     (1) Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea într-un penitenciar-spital sau infirmerii din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (2) Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital sau infirmerii se subordonează nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevăzute de Ministerul Sănătăţii Publice şi a caselor de asigurări de sănătate. Separarea se realizează după criterii medicale şi după sexul persoanelor private de libertate.     ART. 138     Măsuri de siguranţă şi supraveghere în spitale şi infirmerii     (1) Măsurile de siguranţă şi supraveghere care se aplică persoanelor private de libertate internate în penitenciarele-spital şi infirmerii se adoptă fără a împiedica desfăşurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevăzute la art. 37 din Lege, se aplică numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.     (2) Măsurile de siguranţă pentru persoanele internate sunt cele specifice cel puţin regimului închis.     ART. 139     Măsuri de siguranţă în cazul persoanelor private de libertate cu tulburări psihice grave     (1) Persoanele private de libertate cu tulburări psihice grave, de natură a pune în pericol siguranţa proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate în secţiile de profil din unităţile spitaliceşti, pentru tratament medical şi asistenţă psihosocială specifice.     (2) În momentele de criză pot fi utilizate, în condiţiile prevăzute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autorănirea, rănirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privată de libertate care face obiectul imobilizării este pusă sub observaţie continuă. Mijloacele de imobilizare sunt îndepărtate la încetarea stării care a impus această măsură.     (3) Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se evaluează în mod constant de personalul medical şi de psiholog.     (4) Punerea în libertate a persoanelor private de libertate cu afecţiuni psihice se comunică serviciului de sănătate din localitatea în raza căreia se stabilesc aceste persoane, în vederea continuării tratamentului medical.     ART. 140     Vizitarea persoanelor internate în spitale sau infirmerii     (1) Persoanele private de libertate internate în penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de soţ sau soţie ori de rude până la gradul IV inclusiv în camere, cu avizul medicului curant şi cu aprobarea directorului locului de deţinere.     (2) Persoanele private de libertate internate în unităţi spitaliceşti din afara locului de deţinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unităţi spitaliceşti şi cu aprobarea directorului locului de deţinere.

CAP. 8     Recompense, abateri şi sancţiuni disciplinare

SECŢIUNEA 1     Recompense

#M1     ART. 141     Condiţii generale de acordare     (1) Persoanele private de libertate care participă şi dovedesc interes în muncă şi în cadrul activităţilor de educaţie şi intervenţie psihosocială, sprijină şi îngrijesc persoane private de libertate cu dizabilităţi, contribuie la prevenirea sau înlăturarea unor situaţii de risc, precum şi cele ale căror invenţii, inovaţii şi lucrări ştiinţifice au fost confirmate de autorităţile competente pot fi stimulate prin acordarea uneia dintre recompensele prevăzute la art. 68 alin. (1) din Lege.     (2) Acordarea recompenselor are la bază sistemul de creditare aprobat prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. #M1     ART. 142     Procedura acordării recompenselor şi consemnarea în documentele de evidenţă     (1) Pentru recompensele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) – e) din Lege, comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege analizează lunar rapoartele de recompensare întocmite de cadrele care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate sau de lucrătorul în cadrul serviciului producţie, după caz, şi prezentate de şefii de secţii, pe bază de tabel nominal, după avizare.     (2) Rapoartele de recompensare, avizate negativ, se înaintează comisiei, însoţite de motivare.     (3) Comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege propune directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. f) şi g) din Lege, în conformitate cu dispoziţiile art. 68 alin. (3) din Lege. Înainte de formularea propunerii, comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege poate consulta, nemijlocit, personalul care desfăşoară activităţi directe cu persoanele private de libertate.     (4) Recompensele se consemnează în registrul prevăzut la art. 79 lit. b) din Lege, iar rapoartele de recompensare se clasează în dosarul disciplinar. #B     ART. 143     Condiţii de acordare a recompensei constând în încredinţarea unei responsabilităţi     Încredinţarea unei responsabilităţi în cadrul activităţilor prevăzute în art. 64 din Lege se acordă persoanelor private de libertate care au avut o comportare meritorie pe perioada deţinerii, dovedesc că au calităţi, aptitudini şi abilităţi de comunicare şi organizare şi se bucură de autoritate morală şi respect din partea celorlalte persoane private de libertate.     ART. 144     Condiţii de acordare a recompensei constând în ridicarea unei sancţiuni disciplinare     (1) Ridicarea unei sancţiuni disciplinare aplicate anterior se acordă persoanelor private de libertate care:     a) timp de două luni de la data aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. a) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduită regulamentară;     b) timp de 3 luni de la data aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. b) şi c) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduită regulamentară;     c) timp de 4 luni de la data aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au avut o conduită regulamentară;     d) timp de 5 luni de la data aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. f) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare şi au manifestat o conduită regulamentară.     (2) Persoanele private de libertate sancţionate disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensă înaintea ridicării sancţiunii disciplinare.     ART. 145     Acordarea recompensei constând în suplimentarea drepturilor la pachete şi vizite     (1) Suplimentarea drepturilor la pachete şi vizite se acordă persoanelor private de libertate, ca o recunoaştere a respectării normelor de conduită în locul de deţinere.     (2) Persoanele private de libertate beneficiază de recompensa prevăzută la alin. (1) în maximum două luni de la data acordării acesteia, cu condiţia ca în această perioadă persoana privată de libertate să nu fi fost sancţionată cu măsura disciplinară prevăzută de art. 71 alin. (1) lit. d) şi e) din Lege.     ART. 146     Acordarea de premii constând în materiale pentru activităţi ocupaţionale persoanelor private de libertate     (1) Directorul locului de deţinere poate acorda premii constând în materiale pentru activităţi ocupaţionale persoanelor private de libertate care au obţinut rezultate bune şi foarte bune în procesul de instruire şcolară şi formare profesională, la concursurile şi competiţiile organizate în cadrul locului de deţinere sau care au contribuit la informarea, educarea şi formarea altor categorii de persoane private de libertate.     (2) Recompensa prevăzută la alin. (1) se acordă şi persoanelor private de libertate care au realizat lucrări literare sau de artă care sunt apreciate la nivelul locului de deţinere şi al comunităţii.     ART. 147     Acordarea recompensei cu permisiunea de ieşire din locul de deţinere     (1) Permisiunea de ieşire din locul de deţinere prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e) – g) din Lege poate fi acordată numai persoanelor private de libertate care au avut o conduită constant pozitivă şi prezintă suficientă încredere că nu mai comit alte infracţiuni. #M1     (2) Comisia prevăzută la art. 68 alin. (2) din Lege acordă recompensa prevăzută la art. 68 alin. (1) lit. e) din Lege sau propune acordarea recompenselor prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. f) şi g) din aceeaşi lege, după o analiză temeinică, conform procedurii stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. #B     ART. 148     Măsuri determinate de permisiunea de ieşire din penitenciar     (1) Înainte de ieşirea din locul de deţinere, persoanei private de libertate i se aduc la cunoştinţă următoarele:     a) data şi ora la care trebuie să se înapoieze;     b) regulile pe care trebuie să le respecte şi consecinţele nerespectării acestora;     c) obligativitatea prezentării la autorităţile publice locale sau la organele de poliţie din localitatea în care se deplasează, pentru confirmarea prezenţei în acea localitate, atât la sosire, cât şi la plecare, în cazul unei permisiuni de ieşire din penitenciar mai mari de 24 de ore.     (2) Cu această ocazie, persoana privată de libertate semnează un angajament, în sensul celor prevăzute la alin. (1).     (3) În cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exerciţiu restrânsă ori al persoanelor private de libertate cu dizabilităţi, care pentru deplasare necesită însoţitor, administraţia locului de deţinere înştiinţează în timp util reprezentanţii legali ori, după caz, soţul sau soţia ori rudele până la gradul IV inclusiv, care semnează angajamentul prevăzut la alin. (2) alături de persoanele private de libertate.     (4) La ieşirea din locul de deţinere, persoanei private de libertate i se înmânează actul de învoire, care face dovada identităţii şi a intervalului de timp pentru care este acordată permisiunea.     (5) O zi permisiune de ieşire din penitenciar este echivalentă cu intervalul orar de 24 de ore.     (6) Despre permisiunea ieşirii din penitenciar serviciul de evidenţă deţinuţi informează, înainte de plecarea din locul de deţinere, organele de poliţie aflate în raza localităţii unde se deplasează persoana privată de liberate.     (7) Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii ieşirii din penitenciar sunt suportate de către persoana privată de libertate.

SECŢIUNEA a 2-a     Abateri şi sancţiuni disciplinare

&.1. Abateri disciplinare     ART. 149     Tipul abaterilor disciplinare     (1) Constituie abateri disciplinare foarte grave încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. a) – e) şi art. 63 lit. a) – m) din prezentul regulament, determinarea cu intenţie a altei persoane private de libertate să săvârşească una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. a) – m) din prezentul regulament, precum şi eludarea regimului de executare a pedepsei de către persoanele private de libertate, care prin iniţierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmăresc menţinerea într-un anume loc de deţinere ori transferarea în alte locuri de deţinere.     (2) Constituie abateri disciplinare grave încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. f) – j) şi art. 63 lit. n) – t) din prezentul regulament, precum şi determinarea cu intenţie a altei persoane private de libertate să săvârşească una dintre faptele prevăzute la art. 63 lit. n) – t) din prezentul regulament. #M1     (3) Constituie abateri disciplinare uşoare încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 62 lit. k) – n) şi la art. 63 lit. ţ) – u), ascunderea adevărului privind nivelul de instruire şcolară sau pregătire profesională, precum şi determinarea cu intenţie a altei persoane private de libertate să încalce prevederile art. 62 sau ale art. 63 lit. ţ) – u).

#B     &.2. Sancţiuni disciplinare     ART. 150     Reglementarea #M1     (1) Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru săvârşirea uneia dintre abaterile disciplinare prevăzute la art. 149 sunt cele prevăzute la art. 71 alin. (1) din Lege. Dispoziţiile art. 71 alin. (3) – (9) din Lege se aplică în mod corespunzător. #B     (2) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infracţiuni, personalul administraţiei penitenciare poate aplica, în mod provizoriu, una dintre sancţiunile prevăzute în art. 71 din Lege.     ART. 151     Avertismentul     Sancţiunea disciplinară cu avertisment se aplică persoanelor private de libertate care săvârşesc pentru prima dată una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.     ART. 152     Suspendarea dreptului de a participa la activităţi culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o lună     Sancţiunea disciplinară cu suspendarea dreptului de a participa la activităţile culturale, artistice şi sportive, pe o perioadă de cel mult o lună, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima dată una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (2) sau, în mod repetat, una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.     ART. 153     Suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună     Sancţiunea disciplinară cu suspendarea dreptului de a presta o muncă, pe o perioadă de cel mult o lună, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima dată una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (2) sau, în mod repetat, una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament, precum şi celor care, fiind repartizate la activităţi productive, au comis abateri legate de procesul de producţie, de îndeplinirea normelor de lucru, de respectarea normelor de protecţie a muncii, de prevenire şi stingere a incendiilor şi cele de protejare a mediului înconjurător.     ART. 154     Suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de cel mult două luni     Sancţiunea disciplinară cu suspendarea dreptului de a primi şi de a cumpăra bunuri, cu excepţia celor necesare pentru igiena individuală, pe o perioadă de cel mult două luni, se aplică persoanelor private de libertate care au comis pentru prima dată una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament.     ART. 155     Suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni     Sancţiunea disciplinară cu suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioadă de cel mult 3 luni, se aplică persoanelor private de libertate care au comis pentru prima dată una dintre abaterile prevăzute la art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) şi (3) din prezentul regulament, precum şi celor care au comis abateri pe timpul acordării dreptului la vizită.     ART. 156     Izolarea pentru maximum 10 zile     Sancţiunea disciplinară cu izolarea pentru maximum 10 zile se aplică persoanelor private de libertate care au comis abateri prevăzute de art. 149 alin. (1) sau, în mod repetat, abateri prevăzute de art. 149 alin. (2) din prezentul regulament, precum şi celor care manifestă o evidentă agresivitate sau violenţă ori când acestea afectează în mod grav convieţuirea normală din locul de deţinere, precum şi siguranţa acestuia.

&.3. Procedura disciplinară     ART. 157     Obiectivele procedurii disciplinare     (1) În locurile de deţinere, ordinea şi disciplina sunt stabilite şi menţinute riguros, în scopul asigurării securităţii colective şi individuale, precum şi a unei vieţi în comun bine organizate.     (2) Nu se poate adăuga vreo altă constrângere asupra oricărei persoane private de libertate decât acelea care decurg din prevederile legale.     ART. 158     Interdicţii referitoare la procedura disciplinară     (1) Nicio persoană privată de libertate nu poate fi sancţionată disciplinar decât în conformitate cu dispoziţiile Legii şi ale prezentului regulament şi niciodată de două ori pentru aceeaşi faptă.     (2) Persoanele private de libertate pot fi sancţionate disciplinar numai după verificarea completă a împrejurărilor în care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea persoanei private de libertate este obligatorie.     (3) Nu se poate îngrădi dreptul unei persoane private de libertate la apărare sau al folosirii căilor de atac împotriva sancţiunii disciplinare aplicate.     ART. 159     Interdicţii referitoare la aplicarea unor măsuri coercitive asimilate sancţiunilor disciplinare     (1) Sancţiunile colective, pedepsele corporale, izolarea în încăperi fără lumină şi ventilaţie şi orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.     (2) Este interzisă folosirea ca sancţiune a mijloacelor de constrângere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibilă atunci când persoana privată de libertate se află într-o stare de criză sau există riscul iminent de autorănire ori de violenţă asupra altor persoane sau ca măsură de siguranţă pe timpul escortării la organele judiciare, la unităţi sanitare sau în alte locuri, fiind însă înlăturate când autoritatea judiciară sau administrativă dispune în acest sens. #M1     (3) Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se află într-o unitate sanitară nu se pot utiliza cătuşe metalice. Modelul mijloacelor de imobilizare şi modul de utilizare a acestora, folosite în unităţi sanitare, se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege. #B     (4) Este interzisă utilizarea forţei fizice ca sancţiune împotriva persoanelor private de libertate. Forţa fizică poate fi folosită în cazurile de autoapărare, de evadare sau rezistenţă fizică activă ori pasivă la o dispoziţie bazată pe Lege sau pe prezentul regulament.     ART. 160     Declanşarea procedurii disciplinare     (1) Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinară şi plângerea împotriva hotărârii comisiei de disciplină sunt prevăzute la art. 72 – 74 din Lege.     (2) În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, rapoartele de incident se depun la şeful de tură, care le predă în prima zi lucrătoare şefului secţiei unde este deţinută persoana privată de libertate.     (3) În situaţia în care abaterea disciplinară este săvârşită pe perioada transferului între locurile de deţinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, raportul de incident este întocmit de şeful escortei, acesta fiind remis şefului de tură din unitatea de destinaţie.     (4) Comisia de disciplină prevăzută la art. 73 alin. (2) din Lege funcţionează în fiecare loc de deţinere, secretarul acesteia fiind o persoană desemnată de director.     (5) Atunci când după săvârşirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de îndată a persoanei private de libertate într-un alt loc de deţinere subordonat Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, raportul de incident se trimite împreună cu celelalte documente întocmite unităţii în care a fost transferată persoana privată de libertate, în vederea continuării procedurii disciplinare.     (6) În cazul în care, pentru motive de siguranţă, se impune separarea preventivă a persoanei private de libertate, directorul locului de deţinere poate dispune această măsură pe timpul cercetărilor.     ART. 161     Aplicarea sancţiunilor disciplinare     (1) Autoritatea disciplinară este exercitată numai de comisia de disciplină.     (2) Măsura disciplinară se stabileşte de comisia de disciplină, prin hotărâre scrisă.     (3) Sancţiunile disciplinare se consemnează în registrul prevăzut de art. 79 lit. c) din Lege. #M1     (4) Sancţiunea disciplinară cu izolarea se aplică numai cu avizul medicului. #B     ART. 162     Executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea     (1) Sancţiunea disciplinară cu izolarea se execută, de regulă, individual, în secţiile de maximă siguranţă ale locurilor de deţinere sau în camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei în care se află persoana sancţionată.     (2) Camerele destinate executării sancţiunii disciplinare cu izolarea beneficiază de iluminat natural şi de aerisire şi sunt prevăzute cu sisteme de încălzire, alimentare cu apă şi alte dotări necesare igienei.     (3) Amenajarea şi dotarea camerelor destinate executării sancţiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege.     (4) Sancţiunea disciplinară cu izolarea se execută numai cu avizul medicului.     (5) Persoanele private de libertate care execută sancţiunea disciplinară cu izolarea sunt examinate zilnic de medicul locului de deţinere.     (6) La propunerea medicului locului de deţinere, sancţiunea disciplinară cu izolarea poate fi întreruptă din motive de sănătate.     ART. 163     Drepturile, obligaţiile şi interdicţiile persoanelor private de libertate aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea     (1) Persoanele private de libertate aflate în executarea sancţiunii disciplinare cu izolarea beneficiază pe toată perioada acesteia de dreptul de petiţionare, la corespondenţă şi la informare prin presa scrisă, la hrană conform normelor în vigoare, asistenţă medicală, precum şi la plimbare în spaţii special amenajate, separat de celelalte persoane private de libertate.     (2) Dotarea şi amenajarea spaţiilor destinate plimbării persoanelor care execută sancţiunea disciplinară prevăzută la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     (3) Fumatul este permis numai pe timpul efectuării activităţii de plimbare.     (4) Pe timpul executării sancţiunii disciplinare cu izolarea, persoanele private de libertate nu sunt scoase la muncă, nu participă la activităţile cultural-educative şi sportive, sunt private de posibilitatea de a păstra şi de a folosi aparatura radio-tv.     (5) Pe timpul executării sancţiunii disciplinare cu izolarea, persoanelor private de libertate li se suspendă dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu excepţia vizitelor apărătorului, persoanelor cu calităţi oficiale sau ale reprezentanţilor diplomatici, în conformitate cu prevederile art. 46 – 48 din prezentul regulament, de a efectua convorbiri telefonice, precum şi cumpărături, în afara articolelor necesare pentru petiţionare, corespondenţă, fumat şi igienă individuală.

CAP. 9     Munca prestată de persoanele private de libertate

ART. 164     Folosirea la muncă     (1) Administraţia locului de deţinere întreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilităţilor de a asigura folosirea la muncă a unui număr cât mai mare de persoane private de libertate.     (2) Munca prestată de persoanele private de libertate urmăreşte menţinerea şi creşterea capacităţii acestora de a-şi câştiga existenţa după liberare şi realizarea unor venituri, care se pot folosi la îmbunătăţirea condiţiilor de deţinere şi pentru susţinerea acţiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate. #M1     (3) În raport cu tipul regimului de executare, persoanelor private de libertate li se poate cere să muncească. În acest sens, se ţine seama de calificarea, deprinderile şi aptitudinile fiecărei persoane private de libertate, de vârstă, starea de sănătate, precum şi de programele destinate sprijinirii formării profesionale a acestora.     (3^1) În situaţia refuzului de a munci, comisia prevăzută la art. 167 alin. (1) întocmeşte un proces-verbal care se depune la dosarul individual, fiind avut în vedere la evaluarea comportamentului persoanei private de libertate în timpul detenţiei. #B     (4) Persoanele private de libertate pot fi folosite la muncă în întreprinderi, secţii şi ateliere de producţie din locurile de deţinere, la operatori economici, precum şi la alte persoane fizice sau juridice.     (5) Munca persoanelor private de libertate, desfăşurată în condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege, este remunerată în raport de natura activităţii, calitatea produselor executate şi randamentul obţinut.     ART. 165     Contractarea forţei de muncă     (1) Folosirea la muncă a persoanelor private de libertate se realizează pe bază de contract de prestări de servicii încheiat între administraţia locului de deţinere şi beneficiarul forţei de muncă.     (2) Tarifele referitoare la activităţile ce urmează a se desfăşura se negociază între administraţia locului de deţinere şi beneficiarul forţei de muncă şi nu pot fi mai mici decât tariful aferent salariului minim brut pe economie, în condiţiile realizării integrale a normei de lucru stabilite în contract. Normele de lucru se stabilesc pe baza probelor de lucru efectuate în prezenţa persoanelor delegate de ambele părţi contractante.     (3) În situaţia în care beneficiarul forţei de muncă nu respectă dispoziţiile legale privind condiţiile de folosire la muncă a persoanelor private de libertate, administraţia locului de deţinere îi solicită ca în termen de 24 de ore să ia măsuri pentru respectarea acestora. Dacă în acest termen nu se iau măsurile necesare, directorul locului de deţinere poate dispune retragerea parţială sau totală a persoanelor private de libertate.     (4) În cazul în care, timp de 30 de zile după retragerea persoanelor private de libertate, beneficiarul forţei de muncă nu îndeplineşte obligaţiile prevăzute la alin. (3), directorul locului de deţinere cere rezilierea contractului.     (5) Beneficiarul forţei de muncă este obligat să asigure: baza tehnico-materială, conducerea lucrărilor, spaţii pentru servirea hranei, apă potabilă, asistenţa tehnică necesară, instructajul şi condiţiile de protecţie a muncii, spaţii pentru grupuri sanitare şi, dacă este cazul, amenajările impuse pentru executarea pazei la locul de muncă. #M1     (6) Directorul locului de deţinere are obligaţia de a încheia contracte cât mai avantajoase, în măsura posibilităţilor, stabilind în sarcina beneficiarului forţei de muncă obligaţia de a asigura cheltuielile ocazionate de transportul persoanelor private de libertate, al personalului de escortare şi al hranei la locurile de muncă, precum şi materialele igienico-sanitare. #B     ART. 166     Munca în interesul locului de deţinere     (1) Munca în interesul locului de deţinere cuprinde următoarele activităţi cu caracter gospodăresc care nu se remunerează:     a) activităţile desfăşurate pentru prepararea hranei, pentru întreţinerea şi funcţionarea instalaţiilor, pentru menţinerea stării de curăţenie şi igienă în locul de deţinere, precum şi însoţirea unor persoane private de libertate cu dizabilităţi;     b) activităţile prestate în cadrul atelierelor de întreţinere, constând în servicii de cizmărie, croitorie, tâmplărie, spălătorie, întreţinere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lăcătuşărie şi altele asemenea;     c) activităţile ocazionale din interiorul locului de deţinere, care se prestează, prin rotaţie, de către toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical;     d) alte activităţi necesare locului de deţinere, în funcţie de cerinţele specifice.     (2) Repartizarea persoanelor private de libertate la activităţile prevăzute la alin. (1) se efectuează în baza baremelor aprobate prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (3) Pe timpul nopţii, la nivelul camerelor de deţinere, pentru prevenirea unor evenimente negative, de natura sinuciderilor, incendiilor, inundaţiilor, precum şi pentru semnalizarea situaţiilor ce necesită acordarea de prim ajutor, se poate organiza serviciul de planton, care se consideră muncă în interesul locului de deţinere.     ART. 167     Selecţionarea şi repartizarea la muncă     (1) Selecţionarea şi repartizarea persoanelor private de libertate la activităţi productive se fac în funcţie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de deţinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentanţii sectoarelor de educaţie şi intervenţie psihosocială, regim penitenciar, evidenţă, organizarea muncii şi medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranţă şi regim. Comisia se completează cu personal de specialitate, care verifică deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate. #M1     (1^1) Prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se stabilesc criteriile pentru selecţionarea şi repartizarea la muncă.     (1^2) Persoanele private de libertate selecţionate la muncă vor semna un angajament care va cuprinde drepturile, obligaţiile şi interdicţiile prevăzute la art. 63 pe perioada desfăşurării activităţilor productive şi care se depune la dosarul individual.     (1^3) Angajamentul asumat de persoanele private de libertate selecţionate la activităţile productive remunerate va cuprinde şi referiri privind posibilitatea încheierii unui contract de asigurare potrivit dispoziţiilor art. 62 alin. (1) lit. c) din Lege. #B     (2) În măsura posibilităţilor, a cerinţelor de disciplină din locurile de deţinere şi în limite rezonabile, persoanele private de libertate pot opta pentru un anumit loc de muncă sau pot schimba locul de muncă dacă nu sunt folosite la prestarea altei munci şi dacă posedă calificarea sau deprinderile necesare noului loc de muncă.     (3) Prestarea muncii se face individual sau în grupuri organizate, care nu depăşesc 50 de persoane, în interiorul sau în exteriorul locului de deţinere. #M1     ART. 167^1     Munca persoanelor private de libertate, în caz de calamitate     Munca persoanelor private de libertate, în caz de calamitate, se desfăşoară cu aprobarea directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. #B     ART. 168     Măsurile şi mijloacele de protecţie a muncii     (1) Munca prestată de persoanele private de libertate trebuie să se desfăşoare în condiţii cât mai apropiate de cele din comunitate.     (2) Reglementările legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea muncii sunt aplicabile şi persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de muncă, bolilor profesionale şi a altor situaţii de risc.     (3) Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligaţia de a asigura atât acestora, cât şi personalului de pază şi supraveghere măsurile de protecţie a muncii, echipamentul adecvat şi alimentaţia de protecţie, în cazul în care dispoziţiile legale prevăd aceasta pentru angajaţii proprii.     ART. 169     Programul de lucru     Munca persoanelor private de libertate se organizează potrivit programului de lucru stabilit de directorul locului de deţinere, în condiţiile dispoziţiilor titlului IV cap. V “Munca prestată de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate” din Lege şi cu respectarea dispoziţiilor contractuale.     ART. 170     Venituri realizate din activităţi de producţie în regie proprie şi din prestări de servicii     (1) Activităţile de producţie în regie proprie, realizate în secţii, ateliere şi gospodării agrozootehnice, precum şi munca prestată în cadrul lucrărilor de investiţii şi reparaţii curente sau capitale sunt remunerate pe bază de tarife diferenţiate pe categorii de activităţi, dar nu mai puţin decât nivelul salariului minim pe economie, în condiţiile realizării normelor de producţie.     (2) Produsele realizate în secţii şi ateliere de producţie, precum şi excedentul din gospodăriile agrozootehnice pot fi valorificate pe piaţa liberă.     (3) Veniturile realizate din prestări de servicii pot fi încasate în lei sau echivalent valoric în produse, servicii, materiale, obiecte de inventar, echipament, cazarmament, precum şi mijloace fixe, în condiţiile în care articolele respective sunt prevăzute în structura bugetului aprobat de venituri şi cheltuieli şi această modalitate de plată a fost stabilită prin contractul de prestări de servicii. #M1     ART. 171     Remunerarea persoanelor private de libertate participante la cursuri de şcolarizare, calificare ori recalificare profesională     Veniturile obţinute de persoanele private de libertate ca urmare a muncii prestate se repartizează conform prevederilor art. 62 din Lege, astfel:     a) 40% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executării pedepsei 75% din acesta, iar 25% se consemnează pe numele său, urmând să fie încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate;     b) 60% din venit revin Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se încasează, se contabilizează şi se utilizează potrivit dispoziţiilor legale privind finanţele publice. #M1     ART. 172     Gestionarea sumelor de bani aparţinând persoanelor private de libertate     (1) Sumele de bani corespunzătoare cotei de 75% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemnează în fişa contabilă a persoanei şi pot fi folosite pe durata executării pedepsei, conform prevederilor art. 49 alin. (4) din Lege.     (2) Sumele de bani corespunzătoare cotei de 25% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemnează în fişa contabilă nominală şi se păstrează, pe numele acestora, în conturi bancare purtătoare de dobânzi sau în depozite bancare, aceste sume împreună cu dobânda aferentă urmând a fi încasate în momentul punerii în libertate.     (3) În cazul în care persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate a fost obligată la plata de despăgubiri civile, care nu au fost achitate până la data primirii în penitenciar, procentul de 50% din cota de 40% care îi revine acesteia conform art. 62 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizează pentru repararea prejudiciului cauzat părţii civile, conform prevederilor Codului de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare. #B     ART. 173     Evidenţa muncii prestate     Evidenţa muncii persoanelor private de libertate se ţine de către personalul locului de deţinere şi al unităţii beneficiare.

CAP. 10     Activitatea de educaţie şi intervenţie psihosocială

ART. 174     Conţinutul activităţilor de educaţie şi intervenţie psihosocială #M1     (1) Activitatea de educaţie şi asistenţă psihosocială se face în baza planificării executării pedepsei şi are drept scop creşterea şanselor de reintegrare socială a persoanelor private de libertate. Aceasta cuprinde următoarele arii de intervenţie:     a) adaptarea la condiţiile privării de libertate;     b) instruire şcolară şi formare profesională;     c) activităţi educative şi recreative;     d) asistenţa socială;     e) asistenţa psihologică;     f) asistenţa religioasă;     g) pregătirea pentru liberare. #B     (2) Comisia prevăzută în art. 14 din Lege elaborează şi aprobă, pe baza ofertei de activităţi, planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă.     (3) Aceste activităţi se desfăşoară individual sau în grup, în interiorul sau în exteriorul locului de deţinere, în condiţii cât mai apropiate de viaţa din comunitate.     ART. 175     Planul de evaluare şi intervenţie educativă #M1     (1) Administraţia locului de deţinere, în urma evaluării şi identificării necesităţilor individuale ale persoanei private de libertate şi în funcţie de posibilităţile instituţiei, este obligată să organizeze activităţi de educaţie şi asistenţă psihosocială, ţinând cont de natura infracţiunii comise, durata privării de libertate, regimul de executare, riscul pentru penitenciar, vârstă, stare de sănătate fizică şi mintală.     (2) Pentru fiecare persoană condamnată se întocmeşte un plan individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică, care este adus la cunoştinţă, sub semnătură. Orice modificare a conţinutului acestuia va fi adusă la cunoştinţa persoanei private de libertate după ce, în prealabil, a fost aprobată de Comisia prevăzută la art. 14 din Lege. #B     (3) Planul de evaluare şi intervenţie educativă cuprinde date biografice, informaţii despre mediul de provenienţă, istoricul infracţional, date despre nivelul de instruire şcolară şi profesională, date psihologice de interes general sau profilul psihologic. În funcţie de acestea se stabilesc ariile de intervenţie individualizată.     (4) Planul se adaptează la regimul de executare a pedepselor, acordându-se o atenţie specială categoriilor vulnerabile.     (5) La activităţi pot participa, în calitate de colaboratori, consilieri de probaţiune, voluntari şi reprezentanţi ai societăţii civile.     ART. 176     Activităţi în perioada de carantină şi observare     Programele derulate în perioada de carantină şi observare au ca scop cunoaşterea normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relaţiile cu alte persoane şi cuprind activităţi individuale sau colective desfăşurate de administraţia locului de deţinere.     ART. 177     Organizarea activităţilor de instruire şcolară la nivel primar, gimnazial, profesional şi liceal #M1     (1) Persoanele condamnate sunt obligate să frecventeze învăţământul obligatoriu.     (1^1) Administraţia locurilor de deţinere asigură condiţiile necesare instruirii şcolare a persoanelor condamnate pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, în concordanţă cu normele cuprinse în legea învăţământului public, şi condiţiile stabilite în protocolul de colaborare dintre Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Justiţiei privind şcolarizarea şi profesionalizarea persoanelor condamnate, aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (1^2) Numărul orelor de cursuri se stabileşte cu respectarea planurilor-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.     (2) Pentru persoanele condamnate se organizează cursuri de pregătire prin programul “A doua şansă”. #B     (3) În fiecare loc de deţinere se organizează, cu sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, şcoli sau clase afiliate la instituţiile de învăţământ din afara locului de deţinere.     ART. 178     Personalul didactic     Personalul didactic necesar funcţionării unităţilor şcolare din cadrul locurilor de deţinere este asigurat şi salarizat de către inspectoratele şcolare judeţene, selecţionarea acestuia făcându-se în colaborare cu administraţia locului de deţinere. #M1     ART. 179     Accesul la învăţământul preuniversitar şi universitar     (1) Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deţinere, cursuri preuniversitare la nivel liceal, cursuri universitare la forma de învăţământ la distanţă sau în forma frecvenţei reduse, suportând toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecvenţă redusă care presupun deplasări au prioritate persoanele clasificate în regim deschis şi semideschis. Pentru înscrierea la cursuri la forma de învăţământ la distanţă au şanse egale toate persoanele condamnate, indiferent de regimul în care îşi execută pedeapsa.     (2) În cazul în care persoana condamnată urmează studii universitare în momentul intrării în penitenciar, aceasta îşi poate continua studiile numai în forma cursurilor de învăţământ universitar la distanţă sau în forma frecvenţei reduse, conform dispoziţiilor alin. (1).     (3) Metodologia şi normele referitoare la înscrierea şi participarea la cursuri şi examene sunt stabilite prin ordinul prevăzut la art. 64 alin. (1^1) din Lege.     (4) În vederea obţinerii aprobării, persoana condamnată face dovada scrisă a faptului că este acceptată să urmeze cursurile unei facultăţi, precum şi a garanţiei susţinerii financiare necesare continuării studiilor. #B     ART. 180     Organizarea cursurilor de calificare     (1) În locul de deţinere se pot organiza cursuri de calificare sau recalificare a persoanelor private de libertate în diferite meserii, în funcţie de opţiunile şi de aptitudinile acestora. #M1     (2) Cursurile se organizează în spaţii existente în locurile de deţinere, în unităţile productive din sistemul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, precum şi la furnizorii autorizaţi de formare profesională, în baza acordurilor încheiate. #B     (3) Activităţile de calificare sau recalificare se desfăşoară cu sprijinul financiar al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al altor persoane fizice ori juridice.     (4) În contractele de folosire la muncă a persoanelor private de libertate pot fi prevăzute clauze prin care operatorii economici să desfăşoare sau să susţină material cursuri de calificare şi de atestare pe meserii a acestora. #M1     ART. 181     Persoanele private de libertate care au prioritate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională     Au prioritate la activităţi de instruire şcolară şi formare profesională minorii, tinerii şi persoanele analfabete. #B     ART. 182     Atestarea şcolară şi profesională #M1     (1) Pentru a urma cursuri de instruire şcolară sau de pregătire profesională, persoanele condamnate trebuie să prezinte documentele care să ateste nivelul de pregătire şcolară anterior obţinut. #B     (2) Documentele care atestă şcolarizarea sau calificarea se eliberează de către organizatorul cursului şi nu conţin menţiuni cu privire la starea de privare de libertate a persoanei, acestea fiind recunoscute în condiţiile legii. #M1     ART. 183     Modul de desfăşurare a activităţii de educaţie şi intervenţie psihosocială     Activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială se desfăşoară individual sau colectiv, fiind structurate în programe de tip obligatoriu, opţional sau facultativ. Programele de tip obligatoriu desfăşurate cu persoanele private de libertate se stabilesc de către comisia prevăzută la art. 14 din Lege. #B     ART. 184     Organizarea şi funcţionarea bibliotecilor în locurile de deţinere     (1) În fiecare loc de deţinere se organizează şi funcţionează o bibliotecă la care au acces persoanele private de libertate. Fondul de carte cuprinde un număr suficient de mare şi variat de volume, menit să răspundă diversităţii culturale a persoanelor private de libertate, acestea având libertatea de a opta pentru orice gen de lectură.     (2) Fondul de carte se constituie prin cumpărare, sponsorizări şi donaţii.     (3) Modul de gestionare şi utilizare a fondului de carte se face conform celui din bibliotecile publice.     (4) Administraţia locului de deţinere asigură gratuit un număr de ziare sau de publicaţii, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justiţiei.     (5) Persoanele private de libertate îşi pot procura, prin grija administraţiei locului de deţinere, din banii personali, ziare, cărţi, publicaţii periodice şi reviste.     (6) În locurile de deţinere se pot edita reviste conţinând date informative despre activităţile de educaţie şi intervenţie psihosocială, inclusiv creaţii literare aparţinând persoanelor private de libertate.     ART. 185     Accesul la programele de radio şi televiziune     (1) Administraţia locului de deţinere asigură posibilitatea receptării programelor naţionale şi locale de radio şi de televiziune.     (2) Aparatura radio-tv poate fi proprietatea administraţiei locului de deţinere sau a persoanei private de libertate. #M1     (3) Administraţia locului de deţinere aprobă primirea aparaturii radio-TV de către persoanele private de libertate, în baza ordinului prevăzut la art. 64 alin. (1^1) din Lege. #B     (4) Pe perioada detenţiei, aparatura radio-tv, aprobată potrivit alin. (3), nu poate fi înstrăinată altor persoane private de libertate şi nici folosită în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale.     (5) Folosirea aparaturii radio-tv se face conform programului stabilit, astfel încât să nu perturbe programul zilnic al persoanelor private de libertate şi să nu contravină regulilor de disciplină din locurile de deţinere. #M1     ART. 186     Accesul la calculator     Persoanei private de libertate i se poate aproba şi primirea sau achiziţionarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. #B     ART. 187     Accesul la manifestări culturale şi acţiuni de sponsorizare     (1) Administraţia locului de deţinere întreprinde demersurile necesare organizării de spectacole, expoziţii şi alte manifestări culturale, în care să fie implicate persoanele private de libertate.     (2) Materialele necesare desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1) se asigură de administraţia locului de deţinere, de soţ sau soţie ori de rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau de către alte persoane fizice ori juridice. #M1     (3) Administraţia locului de deţinere încurajează şi sprijină iniţiativele organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, precum şi pe cele ale persoanelor fizice ori juridice din ţară şi din străinătate care doresc să contribuie la activitatea de educaţie şi asistenţă psihosocială desfăşurată în locul de deţinere sau să sponsorizeze astfel de acţiuni, dacă acestea nu contravin prevederilor legale ori regulilor privind siguranţa locurilor de deţinere. #B     ART. 188     Activităţi recreative     (1) Administraţia locului de deţinere, în funcţie de posibilităţi, asigură, în spaţii special amenajate, practicarea individuală sau colectivă a unor jocuri ori activităţi sportive în vederea menţinerii tonusului fizic şi psihic, ţinând cont de starea de sănătate, aptitudini, vârstă şi preferinţe.     (2) Materialele şi echipamentele necesare desfăşurării activităţilor sportive se asigură de administraţia locului de deţinere, iar cele ce depăşesc posibilităţile financiare ale locului de deţinere pot fi procurate, cu aprobarea directorului, şi de către persoanele private de libertate, familie sau alte persoane ori organizaţii. #M1     (3) Activităţile sportive se organizează şi se desfăşoară sub îndrumarea unui monitor sportiv. #B     (4) În locurile de deţinere se pot constitui echipe sau grupe de activităţi pe discipline sportive, în raport de regimurile de executare şi de conduită. Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate autoriza organizarea unor întreceri sportive între persoanele private de libertate aflate în locuri de deţinere diferite. Întreceri sportive se pot organiza şi cu echipe sau grupe sportive din exteriorul locului de deţinere, cu aprobarea directorului acestuia.     ART. 189     Asistenţa religioasă     (1) Persoanele private de libertate au dreptul neîngrădit la asistenţă religioasă, în condiţiile stabilite prin regulamentul privind asistenţa religioasă în locurile de deţinere, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.     (2) Reprezentanţii organizaţiilor, asociaţiilor şi cultelor religioase pot desfăşura servicii şi activităţi religioase şi pot vizita persoanele private de libertate, fără a afecta programul locului de deţinere.     (3) Persoanele private de libertate pot să primească, să păstreze şi să folosească obiecte de cult şi publicaţii cu caracter religios.

CAP. 11     Liberarea condiţionată

ART. 190     Condiţiile de acordare a liberării condiţionate     (1) Liberarea condiţionată constituie o măsură de încredere faţă de persoana privată de libertate condamnată la pedeapsa cu închisoarea sau la detenţiune pe viaţă şi se dispune pentru continuarea executării restului de pedeapsă în stare de libertate. #M1     (2) Persoanele private de libertate care au lucrat, au participat la cursuri de alfabetizare ori instruire şcolară – primară, gimnazială, liceală, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) – (3) din Lege, cursuri universitare în conformitate cu prevederile art. 65^1 alin. (1) din Lege, de formare profesională sau la programe de resocializare, precum şi persoanele private de libertate care nu au muncit din motive neimputabile lor, dar au dovedit un progres real în propria conduită şi au participat constant la programele de educaţie şi asistenţă psihosocială, ţinându-se cont şi de antecedentele penale, pot beneficia de liberare condiţionată după executarea fracţiunilor din pedeapsă prevăzute de Codul penal, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. #B     (3) Partea din pedeapsă care se consideră executată pe baza muncii prestate sau a instruirii şcolare şi formării profesionale se calculează conform prevederilor art. 76 din Lege.     ART. 191     Procedura de acordare a liberării condiţionate #M1     (1) Comisia prevăzută la art. 77 alin. (2) din Lege, cu participarea şefului biroului evidenţă, în calitate de secretar, analizează săptămânal, la locul de deţinere, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate care îndeplinesc condiţiile pentru liberarea condiţionată. #B     (2) Comisia analizează dosarul în prezenţa persoanei private de libertate, ocazie cu care i se aduc la cunoştinţă condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească în situaţia continuării executării restului de pedeapsă în stare de libertate.     (3) După analiză, comisia întocmeşte un proces-verbal motivat, semnat de membrii comisiei şi de persoana privată de libertate. Procesul-verbal cuprinde menţiuni referitoare la prevederile art. 77 alin. (2) din Lege.     (4) Procesul-verbal de admitere se înaintează judecătoriei din raza teritorială a locului de deţinere, împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în acesta.     (5) Procesul-verbal de respingere şi noul termen de reexaminare a situaţiei, care nu poate fi mai mare de un an, se comunică persoanei private de libertate, aducându-i-se la cunoştinţă, sub semnătură, că se poate adresa direct instanţei cu cerere de liberare condiţionată. #M1     (6) În situaţia în care persoana condamnată se adresează direct instanţei, cerând liberarea condiţionată, odată cu cererea se trimite şi procesul-verbal întocmit de comisia prevăzută la art. 77 alin. (2) din Lege împreună cu documentele care atestă menţiunile cuprinse în acesta. #B     (7) În vederea soluţionării cererii de liberare condiţionată a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanţa poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

CAP. 12     Punerea în libertate

ART. 192     Activităţi determinate de punerea în libertate     (1) Punerea în libertate a persoanelor private de libertate se face de către directorul locului de deţinere, la expirarea duratei pedepsei închisorii, la termenul hotărât de instanţa de judecată în cazul liberării condiţionate, precum şi la orice altă dată hotărâtă de organele judiciare competente în situaţiile anume prevăzute de lege, comunicând despre acest fapt organului judiciar competent.     (2) Cu ocazia liberării, persoanei private de libertate i se înmânează biletul de liberare, toate documentele personale şi, la cerere, fotocopii de pe actele din dosarul individual, inclusiv de pe actele medicale, precum şi un referat medical către medicul de familie. De asemenea, după retragerea bunurilor încredinţate de administraţia locului de deţinere, i se restituie toate sumele băneşti, bunurile şi valorile care îi aparţin, inclusiv documentele referitoare la contul său. #M1     (3) Contravaloarea serviciilor de fotocopiere efectuate în condiţiile alin. (2) va fi suportată de persoana privată de libertate. Dacă persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele băneşti necesare, cheltuielile pentru fotocopiere sunt suportate de administraţia locului de deţinere. Sunt considerate persoane fără mijloace băneşti persoanele care nu au sau nu au avut în ultimele 10 zile sume de bani disponibile în contul personal. #B     (4) Tarifele pentru serviciile de fotocopiere se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.     (5) Punerea în libertate a persoanei private de libertate se realizează fără întârziere, după efectuarea activităţilor prevăzute la alin. (2).     ART. 193     Asigurarea transportului la punerea în libertate     (1) În cazul în care persoana privată de libertate nu are bani, costul transportului până la domiciliu se asigură de administraţia locului de deţinere la nivelul tarifului minim practicat de Societatea Naţională a Căilor Ferate Române. De asemenea, administraţia locului de deţinere asigură ţinută civilă de sezon celor care nu posedă, precum şi hrană rece, potrivit normelor în vigoare, pentru numărul de zile necesare transportului până la domiciliul persoanei care se liberează.     (2) Pentru cetăţenii străini sau apatrizi, drepturile prevăzute la alin. (1) se asigură până la sediul reprezentanţelor diplomatice din România ale statelor care le reprezintă interesele sau până în localitatea din ţară unde aceştia îşi au reşedinţa.     (3) Când persoana care urmează a fi pusă în libertate este bolnavă, nefiind transportabilă, cu consimţământul său, poate fi internată de administraţia locului de deţinere într-un spital din reţeaua Ministerului Sănătăţii Publice, anunţându-se despre aceasta rudele sau instituţiile guvernamentale ori neguvernamentale de asistenţă socială.     ART. 194     Consemnarea punerii în libertate     (1) Punerea în libertate se consemnează în registrul prevăzut la art. 79 lit. e) din Lege şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.     (2) În cazul persoanelor liberate condiţionat se fac menţiuni şi în registrul prevăzut la art. 79 lit. d) din Lege şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

CAP. 13     Siguranţa locurilor de deţinere. Paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate

ART. 195     Scopul     (1) Siguranţa locului de deţinere, paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate constituie un ansamblu de acţiuni şi măsuri luate de administraţia locului de deţinere, care au ca scop:     a) prevenirea sustragerii de la executarea pedepselor şi a măsurilor preventive a persoanelor private de libertate;     b) aplicarea regimurilor de executare a pedepsei;     c) apărarea locurilor de deţinere;     d) prezentarea în faţa organelor judiciare a persoanelor private de libertate;     e) prevenirea unor situaţii de risc pentru ordinea de drept;     f) protecţia individuală şi colectivă a persoanelor private de libertate şi a personalului propriu. #M1     (1^1) Pentru atingerea scopurilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi e) se pot folosi sisteme electronice de supraveghere la distanţă. Criteriile şi procedura de aplicare sunt aprobate prin ordin al ministrului justiţiei. #B     (2) Măsurile necesare pentru siguranţa locurilor de deţinere, paza, supravegherea şi escortarea persoanelor private de libertate sunt stabilite în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 196     Personalul destinat executării misiunilor     Pentru realizarea dispoziţiilor art. 195 din prezentul regulament, fiecare loc de deţinere trebuie să dispună de personal propriu specializat, selecţionat, pregătit şi instruit pentru executarea atribuţiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proporţii de minimum un lucrător la 3 persoane private de libertate.     ART. 197     Dotare şi amenajări     (1) Locurile de deţinere sunt dotate cu împrejmuiri de siguranţă, clădiri adecvate, armament, muniţie, mijloace de intervenţie, de imobilizare, de transport, de comunicare, de întreţinere, de supraveghere şi control, de stingere a incendiilor şi alte dotări specifice îndeplinirii atribuţiilor legale în condiţii de siguranţă.     (2) În exercitarea atribuţiilor de pază, escortare şi supraveghere a persoanelor private de libertate, precum şi în alte situaţii temeinic justificate prevăzute în planurile de pază şi apărare ale locurilor de deţinere, personalul foloseşte tehnica, mijloacele şi armamentul din dotare. #M1     (2^1) Mijloacele de transport destinate persoanelor private de libertate pot fi dotate cu sisteme de localizare spaţio-temporală.     (3) În funcţie de situaţie, personalul se dotează cu veste antiglonţ, scuturi de protecţie şi căşti cu vizor şi poate folosi pentru intervenţie şi restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tomphe, dispozitive cu substanţe iritant-lacrimogene, jeturi de apă, arme cu gloanţe de cauciuc, cătuşe, câini de serviciu, dispozitive sonore şi luminoase, precum şi alte mijloace de protecţie şi imobilizare aflate în dotare. Câinii de serviciu se folosesc în activităţi de pază şi escortare la punctele de lucru şi la organele judiciare, la activităţile de transfer al persoanelor private de libertate, pentru paza perimetrelor şi pentru descoperirea telefoanelor mobile, explozibililor, substanţelor toxice sau stupefiante şi urmărirea evadaţilor. #B     (4) Orice intervenţie se va desfăşura cu respectarea principiului proporţionalităţii cauzei care a generat nevoia şi modalitatea de intervenţie şi fără a se face uz nejustificat de violenţă.     ART. 198     Folosirea mijloacelor de intervenţie şi imobilizare     (1) Folosirea mijloacelor de intervenţie se face gradual, fără a depăşi nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente ori agresive sau pentru neutralizarea acţiunilor ilegale, şi încetează de îndată ce scopul intervenţiei a fost realizat, cu respectarea dispoziţiilor art. 37 din Lege.     (2) Procedurile standard de intervenţie şi imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege.     ART. 199     Apelul persoanelor private de libertate     (1) La predarea serviciului de către personalul de supraveghere de pe secţiile de deţinere se efectuează apelul persoanelor private de libertate, activitate care este consemnată în documentele specifice.     (2) Apelul persoanelor private de libertate se efectuează şi la începerea şi terminarea activităţilor la care acestea participă în afara camerelor de deţinere sau ori de câte ori este nevoie.     (3) Anual se organizează apelul general, pentru confruntarea documentelor care privesc situaţia individuală a persoanelor private de libertate cu cele declarate de acestea.     ART. 200     Percheziţia     (1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situaţiilor de risc, precum şi pentru ridicarea obiectelor interzise, persoanele private de libertate sunt supuse percheziţiei.     (2) Percheziţia este acţiunea prin care se realizează un control amănunţit asupra persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de deţinere şi tuturor locurilor unde acestea au acces.     (3) Percheziţia se efectuează de către persoane de acelaşi sex şi în condiţii care să nu lezeze demnitatea persoanelor private de libertate.     (4) În cadrul percheziţiei corporale amănunţite asupra persoanei private de libertate se interzice urmărirea descoperirii obiectelor interzise prin efectuarea de exerciţii fizice. Desfăşurarea percheziţiei corporale amănunţite se desfăşoară cu respectarea dreptului persoanei percheziţionate la viaţa intimă.     (5) Percheziţiile asupra cavităţilor corporale ale persoanelor private de libertate pot fi realizate numai de către cadre medicale.     (6) Persoanele private de libertate asistă la percheziţionarea bagajelor şi a bunurilor personale.     (7) Dispoziţiile art. 49 alin. (4) şi (6) şi ale art. 71 alin. (2) din Lege se aplică în mod corespunzător.     (8) Felurile percheziţiei, modalităţile de efectuare, asigurarea tehnico-materială necesară efectuării acesteia, precum şi documentele ce se întocmesc cu acest prilej se stabilesc prin regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege. #M1     ART. 201     Procedura de valorificare şi de distrugere a bunurilor confiscate cu ocazia percheziţiilor     (1) Bunurile interzise, găsite asupra persoanelor private de libertate cu ocazia percheziţiilor sau nerevendicate, se confiscă. Acestea se predau în prima zi lucrătoare la magazia unităţii.     (2) Bunurile confiscate se valorifică sau se distrug, după caz. Confiscarea este dispusă de către directorul locului de deţinere, în baza procesului-verbal întocmit de către persoanele care au descoperit bunurile ce fac obiectul confiscării. Directorul locului de deţinere îl înştiinţează despre măsura luată pe judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (3) Bunurile confiscate sunt evaluate şi înregistrate în evidenţa extracontabilă, în termen de 21 de zile de la confiscare.     (4) Evaluarea bunurilor confiscate se face de către o comisie, formată din 3 membri, desemnată de directorul unităţii penitenciare prin decizie.     (5) Înregistrarea bunurilor în evidenţa contabilă a unităţii penitenciare se efectuează potrivit reglementărilor în vigoare, la valoarea justă stabilită de comisia de evaluare.     (6) Valorificarea bunurilor confiscate se realizează prin licitaţie publică, conform prevederilor în vigoare referitoare la valorificarea bunurilor aflate în administrarea unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare.     (7) În cazul în care valorificarea bunurilor confiscate nu s-a realizat conform alin. (6), acestea se valorifică în regim de consignaţie.     (8) În cazul bunurilor care nu au putut fi valorificate potrivit alin. (7), comisia de evaluare poate proceda la reducerea preţurilor stabilite iniţial, cu până la 30% din valoarea stabilită; ulterior, reducerea preţurilor poate fi făcută până la 75% din valoarea stabilită iniţial; dacă în termen de 150 de zile de la prima reevaluare a bunurilor acestea nu se valorifică prin modalitatea prevăzută la alin. (7), se poate proceda la:     a) valorificarea prin unităţile de colectare şi valorificare a deşeurilor;     b) dezmembrarea bunurilor şi valorificarea componentelor rezultate;     c) distrugerea bunurilor sau a componentelor.     (9) Bunurile confiscate pentru care nu se justifică angajarea cheltuielilor în vederea valorificării pot fi distruse.     (10) Fac excepţie de la procedurile de valorificare prevăzute la alin. (6) şi (7) băuturile alcoolice, medicamentele şi alimentele perisabile, care se distrug.     (11) Bunurile supuse valorificării care au devenit necomercializabile sau nevandabile se distrug.     (12) Distrugerea bunurilor se realizează sub supravegherea unei comisii, formată din 3 membri, desemnată de directorul unităţii penitenciare prin decizie.     (13) Bunurile a căror deţinere este interzisă prin lege oricărui cetăţean, cele care cad sub incidenţa art. 74^2 din Lege, precum şi cele faţă de care există suspiciunea că au legătură cu săvârşirea unor infracţiuni se ridică, se conservă, întocmindu-se documentele necesare, şi se anunţă organele judiciare competente cărora le sunt predate.     (14) Sumele de bani obţinute ca urmare a valorificării bunurilor confiscate se virează la bugetul de stat. În cazul încasării contravalorii bunurilor respective prin virament bancar, sumele se virează în termen de 5 zile lucrătoare de la încasare, iar în cazul încasării în numerar, sumele se depun la casieria Trezoreriei Statului în prima zi lucrătoare de la încasare. Viramentul la bugetul de stat se realizează după deducerea cheltuielilor ocazionate de valorificarea bunurilor confiscate. #B     ART. 202     Cooperarea cu structuri specializate ale Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională     În situaţii deosebite a căror rezolvare depăşeşte posibilităţile proprii, precum şi în caz de catastrofe, cutremure, accident nuclear, inundaţii, incendii, stare de necesitate, personalul locurilor de deţinere este sprijinit de unităţile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor ori ale celorlalte structuri care fac parte din Sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, potrivit planurilor de cooperare şi intervenţie.     ART. 203     Măsuri în caz de evadare a persoanelor private de libertate #M1     (1) La producerea unei evadări administraţia locului de deţinere anunţă de îndată organele competente ale Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru luarea măsurilor în vederea urmăririi şi prinderii evadatului, furnizând acestora datele şi informaţiile necesare. La fel procedează şi în cazul neprezentării persoanelor private de libertate care au avut permisiunea de ieşire din locul de deţinere ori al părăsirii fără autorizare a locului de muncă aflat în exteriorul locului de deţinere. #B     (2) Atribuţiile şi modul de acţiune ale personalului locului de deţinere în cazul producerii unei evadări se stabilesc prin regulamentul prevăzut de art. 16 alin. (2) din Lege. #M1     ART. 204     Accesul în locurile de deţinere     Accesul în locurile de deţinere este strict limitat, în condiţiile stabilite de Lege. Persoanele din afara sistemului administraţiei penitenciare pot intra în locurile de deţinere în condiţiile stabilite la art. 39 alin. (2) din Lege şi în regulamentul prevăzut la art. 16 alin. (2) din Lege. #B     ART. 205     Realizarea materialelor audiovideo     Fotografierea, înregistrarea audiovizuală cu privire la activităţile din locurile de deţinere sunt permise numai cu încuviinţarea directorului locului de deţinere.

CAP. 14     Dispoziţii speciale

SECŢIUNEA 1     Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de deţinere

ART. 206     Ascultarea persoanelor private de libertate în locurile de deţinere #M1     (1) Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de deţinere se poate face de către reprezentanţi ai structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor în baza delegaţiei semnate de procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală în cauză ori, după caz, de către şefii Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române, inspectoratelor de poliţie judeţene, de către directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, al Direcţiei Generale Anticorupţie, precum şi de conducătorii structurilor teritoriale cu funcţie de reprezentare la nivel de şef birou, avizată de directorul penitenciarului. #B     (2) Delegaţia cuprinde datele de identificare ale persoanelor prevăzute de alin. (1) şi pe cele ale persoanelor private de libertate ce urmează a fi ascultate. Delegaţia nu permite decât ascultarea persoanelor private de libertate menţionate în aceasta. #M1     (3) Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de deţinere se poate face şi de către:     a) procuror, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe baza legitimaţiei de serviciu;     b) senatori sau deputaţi ai Parlamentului României, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte;     c) europarlamentari, cu împuternicire din partea comisiei din care fac parte;     d) reprezentanţii serviciilor de probaţiune, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe baza legitimaţiei de serviciu;     e) avocatul unei alte persoane, care justifică un interes legitim, în baza împuternicirii date în conformitate cu contractul de asistenţă avocaţială. #B     (4) Ascultarea persoanelor private de libertate în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (3) se face în condiţii de confidenţialitate.     ART. 207     Accesul reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale #M1     (1) Reprezentanţii organizaţiilor naţionale, străine sau internaţionale neguvernamentale din domeniul apărării drepturilor omului, a căror competenţă este recunoscută ori acceptată de România, pot asculta persoanele private de libertate în conformitate cu prevederile art. 39 alin. (2) din Lege. #B     (2) Întâlnirile cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale nu se calculează în numărul vizitelor la care are dreptul persoana privată de libertate.     ART. 208     Locul de desfăşurare a audierilor     Ascultarea persoanelor private de libertate în incinta locurilor de deţinere are loc numai în spaţii special amenajate şi fără a perturba derularea normală a activităţii zilnice.

SECŢIUNEA a 2-a     Transferarea persoanelor private de libertate

ART. 209     Motive de transfer     Transferarea persoanelor private de libertate în condiţiile prevăzute la art. 31 din Lege, într-un alt loc de deţinere, se realizează în următoarele cazuri:     a) când persoana privată de libertate este chemată de către un organ judiciar din altă localitate. Dacă în localitate nu există loc de deţinere, transferarea se face la locul de deţinere care deserveşte organul judiciar respectiv;     b) când persoana privată de libertate este trimisă pentru executarea pedepsei într-un anumit regim sau ca urmare a schimbării regimului de executare a pedepsei, la propunerea comisiei prevăzute la art. 14 din Lege;     c) când persoana privată de libertate este bolnavă şi este trimisă în vederea unui consult, tratament, unei internări sau expertize medicale;     d) la solicitarea persoanei private de libertate sau din alte motive întemeiate, cu avizul comisiei prevăzute la art. 14 din Lege.     ART. 210     Transferarea la solicitarea organelor judiciare     (1) Transferarea persoanelor private de libertate, necesară activităţii unui organ judiciar, se face pe baza dispoziţiei de transfer emisă de acesta.     (2) În cazul persoanelor private de libertate, aflate în locuri de deţinere subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, solicitate de mai multe organe judiciare în acelaşi timp, transferarea temporară se dispune de directorul general, ţinând cont de următoarele criterii:     a) instanţele judecătoreşti au întotdeauna prioritate faţă de celelalte organe judiciare;     b) cauzele penale în care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventivă;     c) gradul de jurisdicţie al organului judiciar care instrumentează cauza;     d) netransferarea ar afecta grav urmărirea penală sau judecata.     ART. 211     Modalităţi de transfer     (1) Transferarea persoanelor private de libertate în cazurile prevăzute la art. 209 din prezentul regulament se realizează cu mijloace de transport ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în baza unui grafic de deplasare, sau, după caz, ale unităţilor subordonate.     (2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate externaliza serviciile de transfer al persoanelor private de libertate.     ART. 212     Transferarea persoanelor private de libertate în centrele de reţinere şi arestare preventivă ale Ministerului Administraţiei şi Internelor     Transferarea persoanelor private de libertate în centrele de reţinere şi arestare preventivă ce funcţionează în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor se face numai în situaţii justificate. Solicitarea de transfer, perioada şi motivele acestuia fac parte din adresa scrisă şi semnată de organul judiciar sau, după caz, de şefii Inspectoratului General al Poliţiei Române, inspectoratelor judeţene de poliţie, directorul general al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau al Direcţiei Generale Anticorupţie.

SECŢIUNEA a 3-a     Refuzul de hrană

ART. 213     Declararea refuzului de hrană     (1) Când o persoană privată de libertate refuză să primească hrana, directorul împreună cu medicul locului de deţinere explică celei în cauză urmările dăunătoare la care se expune, arătându-i mijloacele legale de care poate uza pentru rezolvarea problemelor invocate.     (2) Dacă persoana privată de libertate îşi menţine hotărârea, directorul locului de deţinere sesizează judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, care procedează potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) şi (2) din Lege. O copie a declaraţiei de refuz de hrană sau, după caz, a procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.     ART. 214     Măsuri determinate de refuzul de hrană al persoanelor private de libertate #M1     (1) Directorul locului de deţinere ia măsuri ca persoana privată de libertate, aflată în refuz de hrană, să fie cazată în infirmeria penitenciarului, într-o cameră special amenajată sau într-un spital penitenciar. #B     (2) Zilnic şi ori de câte ori este necesar medicul unităţii vizitează persoana aflată în refuz de hrană şi o examinează clinic, făcând menţiuni despre aceasta într-un registru anume destinat.     (3) Atunci când, în urma investigaţiilor şi determinărilor clinice de specialitate, medicul constată că persoana aflată în refuz de hrană s-a alimentat, informează în scris directorul unităţii, care prezintă situaţia judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.     (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), când starea de sănătate nu este afectată, chiar dacă persoana privată de libertate nu recunoaşte că s-a hrănit, în baza informării scrise a medicului se întocmeşte un proces-verbal prin care se constată încetarea stării de refuz de hrană. Dacă persoana privată de libertate se află în infirmerie, se transferă într-o cameră de deţinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizată.     (5) Atunci când starea de sănătate se agravează, iar în infirmerie nu poate fi asigurată asistenţa medicală corespunzătoare, persoana aflată în refuz de hrană se transferă într-o unitate spitalicească.     (6) Personalul din serviciile de educaţie şi intervenţie psihosocială acţionează prin consiliere individuală pe toată perioada refuzului de hrană, informând persoana privată de libertate despre riscurile continuării acestei forme de protest.     (7) Persoanei private de libertate aflate în refuz de hrană îi este alocată zilnic norma de hrană potrivit categoriei din care face parte. Administraţia locului de deţinere, prin personalul său, are obligaţia ca la ora servirii mesei să ofere hrana respectivă, persoana privată de libertate având posibilitatea să îşi exprime opţiunea.     (8) Acceptarea hranei se consideră ca act de voinţă personal prin care persoana privată de libertate încetează refuzul de hrană declarat. Acest fapt se înscrie într-un registru anume destinat, sub semnătura persoanei private de libertate.     ART. 215     Ieşirea din refuzul de hrană     (1) La ieşirea din refuzul de hrană se procedează potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Lege, iar o copie a declaraţiei sau procesului-verbal se introduce în dosarul individual al persoanei private de libertate.     (2) Refuzul de hrană nu constituie abatere disciplinară.     (3) Persoana privată de libertate aflată în infirmerie la încetarea refuzului de hrană revine într-o cameră de deţinere corespunzătoare regimului de executare în care a fost repartizată.

SECŢIUNEA a 4-a     Întocmirea unor acte juridice

ART. 216     Legalizarea şi autentificarea unor acte juridice     (1) La solicitarea persoanei private de libertate ori la cererea altor persoane interesate din exterior, cu consimţământul acesteia, administraţia locului de deţinere creează condiţiile necesare pentru autentificarea sau legalizarea unor acte juridice de către instituţii sau persoane competente potrivit legii, în locul de deţinere. Cheltuielile efectuate cu această ocazie sunt suportate de solicitanţi.     (2) La cererea instituţiei competente de a face legalizarea sau autentificarea, administraţia locului de deţinere eliberează un act din care să rezulte că cel în cauză este privat de libertate.     ART. 217     Încheierea căsătoriei #M1     (1) Căsătoria persoanei aflate în executarea pedepsei privative de libertate se încheie în locul de deţinere, iar consimţământul viitorilor soţi se ia de ofiţerul de stare civilă din raza teritorială a locului de deţinere.     (1^1) În cazul încheierii căsătoriei, în condiţiile art. 54 alin. (5) din Lege, consimţământul viitorilor soţi se ia de către ofiţerul de stare civilă din localitatea încheierii căsătoriei. #B     (2) În cazul în care viitorii soţi se află în executarea unor pedepse privative de libertate şi nu se găsesc în acelaşi loc de deţinere, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la solicitarea scrisă a acestora şi cu avizul comisiei prevăzute de art. 14 din Lege, ia măsuri de transferare, astfel încât aceştia să se afle în acelaşi loc de deţinere pe timpul necesar încheierii căsătoriei.     (3) Analizele medicale necesare încheierii căsătoriei, pentru persoanele aflate în executarea unor pedepse privative de libertate, se realizează prin grija administraţiei locului de deţinere, cheltuielile fiind suportate de solicitanţi.     (4) La încheierea căsătoriei pot participa judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorul locului de deţinere, un reprezentant al serviciului de educaţie şi intervenţie psihosocială, precum şi un număr de maximum 10 persoane, rude până la gradul al IV-lea inclusiv sau alte cunoştinţe ale viitorilor soţi.     (5) După încheierea căsătoriei, dacă nu există posibilitatea acordării permisiunii ieşirii din locul de deţinere, directorul poate aproba primirea unui pachet de alimente, în greutate de până la 10 kg, şi rămânerea viitorilor soţi, timp de 48 de ore, în condiţiile art. 45 alin (1) – (6) din prezentul regulament.     ART. 218     Dispoziţii referitoare la deces     (1) În caz de deces al unei persoane private de libertate, indiferent de locul, cauza şi circumstanţele producerii acestuia, directorul locului de deţinere înştiinţează de îndată familia sau o persoană apropiată acesteia, instituţia medico-legală cea mai apropiată, judecătorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, procurorul de la parchetul competent şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, respectiv Inspectoratul General al Poliţiei Române.     (2) Administraţia locului de deţinere comunică, prin orice mijloace şi în scris, de îndată, familiei sau altei persoane apropiate decesul şi locul unde trebuie să se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor şi a obiectelor ce au aparţinut acestuia.     (3) Când decesul s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, se anunţă imediat inspectoratul teritorial de muncă. Persoana decedată este lăsată la locul şi în starea în care s-a produs evenimentul, neputând fi ridicată decât după încuviinţarea legală.     (4) Dispoziţiile art. 80 alin. (1) – (4) şi (6) din Lege se aplică în mod corespunzător. #M1     ART. 219     Efectuarea autopsiei     Autopsia medico-legală se efectuează de către medicul legist care întocmeşte şi certificatul constatator al decesului. O copie a certificatului medical constatator al decesului se introduce la dosarul individual ce a aparţinut persoanei private de libertate, iar o altă copie se înmânează familiei decedatului. #B     ART. 220     Înhumarea     Dacă în termen de 3 zile de la comunicare nu se prezintă niciuna dintre persoanele prevăzute în art. 218 alin. (2) din prezentul regulament, înhumarea se efectuează de către primăria din circumscripţia teritorială a locului de deţinere. Dispoziţiile art. 80 alin. (5) din Lege se aplică în mod corespunzător.     ART. 221     Restituirea bunurilor şi sumelor de bani ale decedatului     Bunurile şi sumele de bani ale celui decedat, aflate la locul de deţinere, se înmânează soţului sau soţiei ori rudelor până la gradul al IV-lea inclusiv sau, dacă aceştia nu se prezintă în termen de un an, se trec în proprietatea locului de deţinere ori se distrug, în cazul în care prezintă un grad avansat de uzură sau sunt inutilizabile, de către o comisie numită prin decizia directorului.

TITLUL IV     Executarea măsurilor preventive privative de libertate

ART. 222     Locul de executare a măsurilor preventive     (1) Măsura reţinerii şi a arestării preventive în cursul urmăririi penale se execută numai în centrele de reţinere şi arestare preventivă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor.     (2) Măsura arestării preventive în cursul judecăţii se execută în secţii speciale ale locurilor de deţinere din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau în centre de arestare preventivă ce funcţionează pe lângă acestea.     ART. 223     Primirea arestaţilor preventiv     Primirea în centrele de reţinere şi arestare preventivă sau în centrele de arestare preventivă şi secţiile de arestare preventivă din cadrul locurilor de deţinere se realizează potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) – (3) din Lege şi în baza dosarului individual prevăzut la art. 29 alin. (2) din Lege. #M1     ART. 224     Cazarea persoanelor reţinute sau arestate, amenajarea spaţiilor de deţinere şi vizită #B     (1) Cazarea persoanelor reţinute ori arestate în centrele de reţinere şi arestare preventivă sau în secţiile şi centrele de arestare preventivă se realizează, de regulă, individual.     (2) În centrele de reţinere şi arestare preventivă, în centrele de arestare preventivă, precum şi în secţiile speciale de arestare preventivă, persoanele condamnate printr-o hotărâre definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, care sunt cercetate în stare de arest preventiv în altă cauză, sunt ţinute separat de persoanele arestate preventiv aflate în curs de judecată sau de urmărire penală. #M1     (3) Amenajarea şi dotarea spaţiilor de deţinere se realizează în condiţiile stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 81 alin. (5) din Lege.     (4) Camerele de cazare sunt permanent închise şi asigurate.     (5) Vizita persoanelor reţinute sau arestate se desfăşoară în conformitate cu art. 38 alin. (3) şi (4). #B     ART. 225     Normă de trimitere     (1) Organizarea şi funcţionarea centrelor de reţinere şi arestare preventivă, a centrelor de arestare preventivă, măsurile necesare pentru siguranţa centrelor de reţinere şi arestare preventivă, precum şi pentru siguranţa centrelor de arestare preventivă se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului justiţiei. #M1     (2) Dispoziţiile din titlul III cap. I – VI, VIII – X şi XII – XIV se aplică în mod corespunzător şi persoanelor reţinute ori arestate preventiv, cu excepţia art. 15, 43, art. 44 alin. (1), 45, 59, 79, 147 şi 148.

#B     TITLUL V     Dispoziţii tranzitorii

ART. 226     Forma, conţinutul şi arhivarea documentelor     În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se stabilesc forma, conţinutul şi modalitatea de arhivare a documentelor prevăzute de Lege şi de prezentul regulament.     ART. 227     Procedurile administrative în curs de desfăşurare     Procedurile administrative aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentului regulament continuă şi se încheie conform reglementărilor în vigoare la momentul începerii lor.     ART. 228     Termene de aplicare     (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, ordinele ministrului justiţiei şi deciziile directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se modifică în sensul prevederilor acestuia. Actele normative menţionate anterior rămân în vigoare, până la data modificării lor, în măsura în care nu contravin prezentului regulament.     (2) Regulamentele de ordine interioară, din toate locurile de deţinere, se modifică în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament.     (3) Unităţile penitenciare dispun de un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentului regulament pentru amenajarea şi darea în folosinţă a punctelor comerciale prevăzute în art. 56 din prezentul regulament.

TITLUL VI     Dispoziţii finale

ART. 229     Abrogarea unor dispoziţii     La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 3.352/C/2003 privind obligaţiile şi interdicţiile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum şi măsurile disciplinare aplicate în cazul săvârşirii de abateri disciplinare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003, precum şi orice dispoziţii contrare.

#M1     ANEXA 1     la regulament

BUNURI ŞI OBIECTE INTERZISE care intră sub incidenţa art. 74^2 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal

A. Arme şi obiecte periculoase:     – arme letale şi neletale, arme albe, reale sau artizanale, muniţie de orice fel, explozibil şi dispozitive pentru autoapărare cu electroşocuri, precum şi imitaţii ale unor astfel de obiecte;     – obiecte din orice material transformate în armă albă sau de foc.     B. Alimente şi băuturi:     – băuturi alcoolice.     C. Aparatură electronică:     – orice tip de aparat electronic cu posibilitate de înregistrare, stocare a datelor, transmitere a imaginilor şi sunetelor în timp real ori înregistrate, fotografiere, poziţionare globală de tip GPS, de tipul laptopurilor, calculatoarelor personale;     – telefoane mobile, componente, subansamble, accesorii, cartele SIM, dispozitive de tip hands-free.     D. Substanţe toxice, medicamente:     – Substanţe toxice, stupefiante, psihotrope, precursori de droguri;     – sprayuri paralizante, iritante şi lacrimogene.     E. Bunuri a căror deţinere este interzisă de Codul penal, precum şi de Decretul Consiliului de Stat nr. 340/1981 privind regimul emiţătoarelor radioelectrice, Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 56/1997 pentru aplicarea prevederilor Convenţiei privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora, republicată, cu modificările ulterioare, Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2006 privind regimul juridic al precursorilor de droguri, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 104/2008 privind prevenirea şi combaterea traficului ilicit de substanţe cuprinse în “lista interzisă”.

#B                               —————

Ordinul 2055 din 8 august 2007 (Ordinul 2055/2007) pentru aprobarea Normelor metodologice privind primirea, pastrarea si restituirea bunurilor, obiectelor de valoare si valorilor, proprietate personala, ale persoanelor private de libertate

Publicat inMonitorul Oficial 617 din 6 septembrie 2007 (M. Of. 617/2007)

LegeStart prezinta actul doar in varianta publicata in Monitorul Oficial.  Pentru versiunea consolidata a actului va recomandam sa consultati Indaco LEGE Online.  Textele in format electronic ale actelor normative publicate pe acest site formeaza obiectul dreptului de autor al INDACO SYSTEMS si copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.  Pentru detalii consultati Termenii si conditiile de utilizare a site-ului.

Avand in vedere prevederile Hotararii Guvernului nr. 204/1995 privind aprobarea normelor de echipare pentru persoanele private de libertate,

in conformitate cu prevederile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal,

in conformitate cu prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal,

in temeiul art. 6 din Hotararea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

Art. 1. – Se aproba Normele metodologice privind primirea, pastrarea si restituirea bunurilor, obiectelor de valoare si valorilor, proprietate personala, ale persoanelor private de libertate, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. – Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si directorii de unitati vor lua masuri pentru ducerea la indeplinire a dispozitiilor prezentului ordin.

Art. 3. –

(1) Prezentul ordin intra in vigoare la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga corespunzator prevederile Ordinului ministrului justitiei nr. 1.290/C/1998, precum si orice alte dispozitii contrare.

p. Ministrul justitiei, Zsuzsanna Peter, secretar de stat

Bucuresti, 8 august 2007.

—————

ORDIN Nr. 2714/C din 20 octombrie 2008 privind durata şi periodicitatea vizitelor, greutatea şi numărul pachetelor, precum şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate EMITENT: MINISTERUL JUSTIŢIEI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 727 din 28 octombrie 2008 În temeiul Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, al Hotărârii Guvernului nr. 1.897/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi al Hotărârii Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare, ministrul justiţiei emite următorul ordin: CAPITOLUL I Durata şi periodicitatea vizitelor acordate persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate ART. 1 (1) Persoanele aflate în executarea măsurilor privative de libertate, denumite în continuare persoane private de libertate, au dreptul să primească vizite în spaţii special amenajate, sub supravegherea vizuală a personalului locului de deţinere, directă sau prin intermediul unor sisteme electronice. (2) Persoanele private de libertate pot fi vizitate de soţ sau de soţie ori de rudele până la gradul al IV-lea inclusiv. (3) Cu consimţământul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitată şi de alte persoane, cu aprobarea scrisă a directorului locului de deţinere. Refuzul directorului locului de deţinere de a aproba vizitarea persoanei private de libertate de către alte persoane trebuie motivat în scris. (4) Împotriva actului prin care directorul locului de deţinere a refuzat vizitarea persoanei private de libertate de către alte persoane aceasta poate face plângere la judecătorul delegat pentru executarea măsurilor privative de libertate, în conformitate cu dispoziţiile art. 61 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006, denumit în continuare regulament. ART. 2 (1) În funcţie de regimul de executare a pedepsei şi de conduita adoptată pe timpul detenţiei, persoanele private de libertate pot primi vizite astfel: a) cu dispozitive de separare, tip cabină; b) fără dispozitive de separare. (2) Vizita cu dispozitive de separare se acordă persoanelor condamnate cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă şi regimul închis, persoanelor arestate preventiv şi persoanelor condamnate până la stabilirea regimului de executare a pedepsei. (3) Vizita fără dispozitive de separare se acordă persoanelor condamnate cărora li se aplică regimul semideschis şi deschis. (4) În mod excepţional, vizita fără dispozitive de separare se poate acorda şi persoanelor condamnate pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei, persoanelor condamnate cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă ori regimul închis, precum şi arestaţilor preventiv, cu aprobarea directorului locului de deţinere, în condiţiile art. 38 alin. (4) din regulament. (5) Directorul locului de deţinere poate dispune ca vizitele persoanelor private de libertate cărora li se aplică regimul semideschis şi regimul deschis să aibă loc în spaţii prevăzute cu dispozitive de separare, atunci când: a) există informaţii cu privire la posibilitatea producerii unui eveniment negativ; b) vizitatorul sau persoana privată de libertate solicită acest lucru; 2 c) împotriva persoanelor private de libertate s-a declanşat procedura disciplinară sau au fost sancţionate disciplinar în ultimele 6 luni pentru introducere, comercializare ori deţinere de droguri, medicamente fără prescripţie medicală sau obiecte interzise ori pentru exercitarea de violenţe. (6) Minorii sancţionaţi cu măsura educativă a internării într-un centru de reeducare beneficiază numai de vizită fără dispozitiv de separare. (7) Directorul locului de deţinere poate aproba vizite între persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare, în sectorul vizită din cadrul penitenciarului, în spaţii prevăzute cu dispozitive de separare, în condiţiile prevăzute de art. 40 din regulament. (8) Durata vizitei este de la 30 de minute până la două ore, în funcţie de numărul solicitărilor de acordare a vizitelor şi de spaţiile existente. Persoanele private de libertate pot beneficia în cursul unei zile de o singură vizită. (9) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan două sau mai multe persoane private de libertate, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 39 alin. (2) din regulament. (10) Pentru minori, durata vizitei este de la o oră la 3 ore. ART. 3 Persoanele private de libertate cetăţeni străini sau apatrizi pot fi vizitate în aceleaşi condiţii ca şi persoanele cu cetăţenie română. ART. 4 Numărul de vizite la care au dreptul persoanele private de libertate este: a) condamnaţii cărora li se aplică regimul deschis beneficiază de 5 vizite/lună; b) condamnaţii cărora li se aplică regimul semideschis beneficiază de 4 vizite/lună; c) arestaţii preventiv şi persoanele condamnate pentru care nu s-a stabilit încă regimul de executare a pedepsei beneficiază de 4 vizite/lună; d) condamnaţii cărora li se aplică regimul închis beneficiază de 3 vizite/lună; e) condamnaţii cărora li se aplică regimul de maximă siguranţă beneficiază de două vizite/lună; f) minorii şi femeile gravide ori care au născut, pentru perioada în care îngrijesc copilul în locul de deţinere, beneficiază de 8 vizite/lună; g) minorii sancţionaţi cu internarea într-un centru de reeducare beneficiază de un număr nelimitat de vizite. ART. 5 (1) Persoanele private de libertate pot fi vizitate oricând de apărătorii lor, în baza împuternicirii avocaţiale înregistrate la barou şi a carnetului de avocat vizat la zi. (2) Persoanele private de libertate pot fi vizitate de notari publici, executori judecătoreşti ori de alte persoane cu atribuţii oficiale, în timpul programului de lucru al sectorului vizită din cadrul penitenciarului. (3) Persoanele private de libertate de altă cetăţenie decât cea română pot fi vizitate, cu informarea directorului locului de deţinere, de diplomaţi şi funcţionari consulari din cadrul misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare străine care reprezintă interesele statului ai cărui cetăţeni sunt cei vizitaţi. (4) Întrevederile cu persoanele menţionate la alin. (1) – (3) sunt confidenţiale şi se desfăşoară sub supraveghere în spaţii special amenajate, prevăzute cu dispozitive de separare care să limiteze contactul fizic, dar care să permită transmiterea de înscrisuri. Supravegherea poate fi numai vizuală, nefiind permisă ascultarea conversaţiei purtate de persoana privată de libertate cu oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) – (3). (5) Vizitele efectuate în condiţiile alin. (1) – (3) se acordă în afara drepturilor reglementate prin art. 4 din prezentul ordin, dar se consemnează în documentele de evidenţă de la sectorul vizită din cadrul penitenciarului şi în modulul corespunzător din aplicaţia informatizată de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate. ART. 6 Persoanele private de libertate internate în spitale din afara sistemului penitenciar pot fi vizitate cu aprobarea directorului locului de deţinere şi cu avizul medicului în a căror supraveghere se află, în prezenţa unui lucrător al sectorului vizită din cadrul penitenciarului. 3 ART. 7 (1) Persoanele sosite la vizită sunt obligate să îşi dovedească identitatea cu cartea sau buletinul de identitate, cu paşaportul sau cu orice alt act cu fotografie, emis de o autoritate a statului ai cărui cetăţeni sau rezidenţi sunt. (2) În cazul în care documentul este deteriorat sau nu poate fi efectuată o verificare corespunzătoare privind identitatea solicitantului, vizita nu se acordă. ART. 8 (1) Persoanele sosite în vizită sunt supuse controlului de specialitate şi celui antiterorist, în conformitate cu dispoziţiile art. 41 din regulament. (2) Accesul vizitatorilor implică măsuri de control care constau în observare, palpare, control corporal sau în utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a armamentului, muniţiei sau substanţelor stupefiante, toxice ori explozive sau a obiectelor interzise. (3) Vizitatorii asupra cărora s-au descoperit armament, muniţie, substanţe halucinogene, droguri, medicamente ori obiecte interzise, pe care nu le-au declarat înainte de începerea controlului, cei care pot avea o influenţă negativă asupra comportamentului persoanelor private de libertate, cei în stare de ebrietate, precum şi cei despre care se deţin date şi informaţii că ar putea periclita siguranţa locului de deţinere nu sunt admişi la vizită, pentru o perioadă stabilită prin decizia directorului locului de deţinere, dar care nu poate fi mai mare de 6 luni, fiind informate, totodată, şi organele competente, în situaţia în care deţinerea acestor bunuri este interzisă de lege. (4) Decizia prin care s-a interzis accesul la vizită, conform prevederilor alin. (3), cu precizarea motivului şi a perioadei stabilite, se comunică în scris persoanei în cauză. (5) Prevederile alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător şi în cazul descoperirii de bunuri şi obiecte interzise în bagajele sau pachetele pe care vizitatorii le au asupra lor. (6) Accesul persoanelor private de libertate la vizită presupune obligativitatea efectuării percheziţiei corporale sumare pentru vizita cu dispozitiv de separare, respectiv a percheziţiei corporale amănunţite pentru vizita fără dispozitiv de separare şi obligativitatea acceptării celorlalte măsuri de control necesare pentru asigurarea securităţii în penitenciare. (7) Refuzul acceptării măsurilor de control din partea vizitatorilor sau a percheziţiei din partea persoanelor private de libertate conduce la anularea vizitei. ART. 9 Nerespectarea regulilor privind acordarea şi desfăşurarea vizitei atrage încetarea acesteia, cu aprobarea directorului locului de deţinere, iar motivele se consemnează într-un registru special destinat, în care se menţionează data şi ora producerii incidentului, o scurtă descriere a acestuia, precum şi persoanele implicate. În aceste situaţii, vizita se înregistrează ca fiind efectuată. ART. 10 (1) În situaţia naşterii copilului persoanei private de libertate ori a decesului unui membru de familie, directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate, în baza unei solicitări scrise, să beneficieze de o vizită în afara celor prevăzute de art. 4 din prezentul ordin. (2) Vizita prevăzută la alin. (1) se poate acorda fără dispozitiv de separare, cu respectarea dispoziţiilor art. 38 din regulament. ART. 11 (1) Vizita intimă se poate acorda persoanelor private de libertate în condiţiile prevăzute de art. 43 – 45 din regulament. (2) Dispoziţiile art. 7 – 9 din prezentul ordin se aplică în mod corespunzător. CAPITOLUL II Greutatea, numărul pachetelor şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate ART. 12 (1) Persoanele private de libertate au dreptul de a primi, cumpăra, păstra şi de a folosi pe perioada detenţiei bunuri de natura celor prevăzute în anexă. 4 (2) Modalitatea de intrare în posesia fiecăruia dintre bunurile care pot fi păstrate şi folosite este prevăzută în anexă. (3) Persoanelor private de libertate le sunt interzise primirea, cumpărarea, deţinerea şi portul bunurilor şi obiectelor din metale şi pietre preţioase. ART. 13 (1) Persoanele private de libertate pot primi lunar un pachet cu produse alimentare în greutate de maximum 10 kg, la care se poate adăuga o cantitate de maximum 6 kg de fructe şi legume, precum şi o cantitate de maximum 20 litri de apă minerală şi/sau băuturi răcoritoare. (2) Pe lângă pachetele prevăzute la alin. (1), persoanele private de libertate pot primi anual 3 pachete, în condiţiile şi cantităţile prevăzute la alin. (1), cu ocazia zilei naţionale sau a altor sărbători religioase importante ale cultului sau religiei căruia/căreia îi aparţin şi cu ocazia zilei de naştere. (3) Persoanele private de libertate pot primi, cu titlu de recompensă, pachete în condiţiile şi cantităţile prevăzute la alin. (1). (4) Pachetele prevăzute la alin. (1) – (3) se primesc cu ocazia efectuării uneia dintre vizitele prevăzute la art. 4 din prezentul ordin. (5) Cu consimţământul persoanei private de libertate, aceasta poate primi pachetele prevăzute la alin. (1) – (3) de la alte persoane, separat de vizitele la care are dreptul conform art. 4, dispoziţiile art. 41 din regulament aplicându-se în mod corespunzător. (6) Primirea, folosirea şi păstrarea bunurilor, inclusiv a celor alimentare, se fac cu respectarea regulilor de igienă şi a măsurilor de siguranţă impuse de administraţia locului de deţinere. (7) Cu ocazia primirii, bunurile şi obiectele, precum şi produsele prevăzute la alin. (1) – (3) destinate persoanelor private de libertate sunt supuse, în prezenţa acestora, controlului specific executat de personalul anume desemnat de către directorul locului de deţinere. (8) Persoanelor private de libertate le este interzisă: a) primirea de produse alimentare care necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice în vederea consumului; b) cumpărarea de produse alimentare care necesită încălzire, coacere, fierbere sau alte tratamente termice în vederea consumului, cu excepţia cafelei, ceaiului şi laptelui; c) primirea şi cumpărarea de lămâi şi derivate ale acestora. (9) Articolele şi bunurile a căror primire nu este permisă se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu excepţia celor care prin lege sunt interzise la deţinere, situaţie în care este informat organul competent. ART. 14 (1) Persoanele private de libertate pot primi medicamente numai la recomandarea unui medic consultant, a unui medic specialist, cu avizul medicului unităţii, în baza unei prescripţii medicale, întocmită în două exemplare, un exemplar însoţind în mod obligatoriu medicamentele primite. (2) Persoanele private de libertate pot primi numai medicamente sub formă de comprimate sau drajeuri, în flacoane sigilate sau în cutii cu blistere ori folii. Primirea de medicamente sub formă de capsule, fiole, pulberi, prafuri sau unguente este interzisă. (3) Medicamentele trebuie să fie prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agenţia Naţională a Medicamentului, şi să aibă cel puţin 6 luni până la expirarea termenului de valabilitate. (4) Medicamentele primite sunt înregistrate la cabinetul medical şi se gestionează separat. (5) Persoanele private de libertate pot solicita penitenciarului în care se află să achiziţioneze medicamente pentru uzul personal, fără a afecta cuantumul săptămânal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături. Directorul fiecărui loc de deţinere va desemna persoanele responsabile cu achiziţionarea medicamentelor solicitate de către persoanele private de libertate. ART. 15 Preţurile produselor comercializate în incinta penitenciarelor vor fi controlate de autorităţile competente, limita maximă a acestora neputând-o depăşi pe cea a preţurilor practicate în localitatea în care se află penitenciarul. 5 ART. 16 (1) În situaţia achiziţionării unor bunuri de folosinţă îndelungată, permise a fi păstrate sau folosite pe perioada executării pedepsei, directorul locului de deţinere poate aproba folosirea unei sume mai mari decât cea prevăzută de art. 56 alin. (1) din regulament. Aceste cheltuieli nu afectează cuantumul săptămânal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături. (2) Pentru bunurile prevăzute la alin. (1), precum şi pentru articolele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi cazarmament se va întocmi bon de primire în păstrare. ART. 17 Dispoziţiile prezentului ordin se aplică în mod corespunzător persoanelor reţinute, arestate preventiv, precum şi minorilor faţă de care s-a luat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare sau într-un institut medical-educativ. ART. 18 Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. CAPITOLUL III Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 19 Prevederile art. 11 se aplică până la data intrării în vigoare a Regulamentului de organizare şi executare a serviciului de pază, supraveghere şi escortare a persoanelor private de libertate. ART. 20 (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 noiembrie 2008. (2) Directorii locurilor de deţinere sunt obligaţi să ia măsuri de diversificare a gamei de bunuri ce pot fi cumpărate de către persoanele private de libertate de la punctele comerciale din incintă, inclusiv produse dintre cele prevăzute în anexă. ART. 21 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 3.042/C/2007 privind durata şi periodicitatea vizitelor, greutatea şi numărul pachetelor, precum şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 891 din 27 decembrie 2007. p. Ministrul justiţiei, Gabriel Tănăsescu, secretar de stat Bucureşti, 20 octombrie 2008. 6 Nr. 2.714/C. ANEXĂ BUNURILE care pot fi primite, achiziţionate, păstrate şi folosite de persoanele private de libertate Nr.crt. Denumirea bunurilor şi a obiectelor Cantitatea Primite prin sectorul vizită Achiziţionate Observaţii I. Articole de îmbrăcăminte (cu excepţia celor similare sau asemănătoare cu uniformele şi însemnele de identificare ale personalului penitenciarului) şi cazarmament 1. Lenjerie de corp maiouri chiloţi bluze de corp indispensabili 5 buc. 5 buc. 2 buc. 2 buc. Da Da 2 . Pijamale/ cămăşi de noapte 2 buc. Da Da 3. Pulovere 3 buc. Da Da 4. Cojoc/Pantalon 1 buc. Da Da 5. Pardesiu 1 buc. Da Da 6. Pantaloni scurţi 3 buc. Da Da 7. Fular 1 buc. Da Da 8. Ciorapi 10 perechi Da Da 9. Încălţăminte 3 perechi Da Da 10. Mănuşi 1 pereche Da Da 11. Bretele sau curea pentru pantaloni 1 buc. Da Da 12. Papuci 1 pereche Da Da 13. Şapcă/pălărie/căciulă basc/fes 2 buc. Da Da 14. Basma 3 buc. Da Da 15. Lenjerie pentru pat Cearşafuri Feţe pernă 2 buc. 2 buc. Da Da 16. Faţă de masă – pentru mesele din dotarea camerelor de deţinere 1 buc. Da Da 17. Costum de haine/ pantalon şi sacou 2 buc. Da Da 18. Rochie 3 buc. Da Da 19. Fustă/pantalon 3 buc. Da Da 20. Bluză/tricou 5 buc. Da Da 21. Cămăşi 3 buc. Da Da 22. Cravată 2 buc. Da Da II. Articole pentru igienă 1. Prosoape 4 buc. Da Da 2. Batiste 5 buc. Da Da 3. Pieptene sau perie pentru păr, cu excepţia celor din metal 1 buc. Nu Da 4. Aparat de ras de unică în raport de folosinţă în raport de nevoi Nu Da 5. Aparat de ras electric cu alimentare la baterie 1 buc. Da Da 6. Oglindă de buzunar 1 buc. Nu Da 7. Perie de dinţi 2 buc. Nu Da 7 8. Aparat de uscat părul 1 buc.*) Da Da 9. Unghieră fără cuţit 1 buc. Da Da 10. Lighean din material plastic 1 buc. Nu Da 11. Perii pentru haine şi încălţăminte 1 buc. din fiecare Nu Da 12. Articole pentru igiena personală intimă pentru femei (absorbante) în raport de nevoi Da Da 13. Produse cosmetice şi de întreţinere (săpun, detergenţi, şampon, pastă de dinţi, pastă de ras, deodorant solid etc.) în raport de nevoi Nu Da 14 Produse de parfumerie fără alcool, ambalate în recipiente cu un volum maxim de 330 ml şi care să nu permită pulverizarea (parfum, loţiune după ras) 1 buc. din fiecare Nu Da III. Alte obiecte şi bunuri 1 Brâu, corset 1 buc.**) Da Nu 2 Ochelari de vedere în raport de nevoi**) Da Nu 3 Proteze în raport de nevoi**) Da Nu 4 Umeraşe în raport de nevoi Da Da 5 Genţi sau sacoşe, cu excepţia celor care au căptuşeli, pereţi dubli sau care prezintă riscul de a fi deteriorate în timpul controlului ori care deţin elemente metalice ce pot fi modificate pentru a se obţine obiecte contondente, |tăioase sau ascuţite 2 buc. Da Da 6 Ceas de mână 1 buc. Da Da 7 Obiecte de podoabă(inele, cercei, lănţişoare etc.), cu| excepţia celor din metale şi pietre preţioase maximum 3 buc. din fiecare Da Da 8 Brichetă din material plastic transparent pentru fumători 2 buc. Nu Da 9 Ţigări pentru fumători în raport de nevoi Nu Da 10 Pix, creion 5 buc. Nu Da 11 Hârtie de xerox în raport de nevoi Da Da 12 Hârtie de scris în raport de nevoi Da Da 13 Plicuri şi timbre în raport de nevoi Da Da 14 Ace pentru cusut 2 buc. Nu Da 15 Aţă pentru cusut 2 papiote Nu Da 16 Dispozitiv mecanic pentru deschiderea conservelor 1 buc. Da Da 17 Farfurii/castroane din material plastic/metal câte 2 buc. Da Da 18 Lingură, furculiţă, linguriţă câte 2 buc. Da Da 8 19 Pahar, cană din material plastic/metal câte 2 buc. Da Da 20 Fierbător 1 buc.*) Da Da 21 Filtru de cafea 1 buc.*) Da Da 22 Televizor cu diagonala de maximum 54 cm, fără opţiunea de| înregistrare, fără posibilitatea de stocare a informaţiei fără port sau adaptor pentru carduri de memorie, fără mufe de conectare la memorii externe, fără opţiunea de comunicare prin porturi wireless Cu aprobarea directorului în funcţie de arhitectura camerei şi de numărul de persoane private de libertate*) Da Da 23 Calculatoare şi echipamente informatice ale căror caracteristici sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor Cu aprobarea directorului în spaţii special amenajate Da Da 24 Aparate radio, playere video cu CD sau DVD cu ecran încorporat şi playere audio cu casete, CD sau DVD, fără opţiunea de înregistrare, fără posibilitatea de stocare a informaţiei, fără port sau adaptorpentru carduri de memorie, cu baterii, fără posibilitatea de alimentare la curent electric 220V, fără mufe de conectare la alte surse externe, fără opţiunea de conectare sau comunicare prin porturi| wireless, în afară de mufe pentru căşti audio, cu dimensiuni cumulate (L + l + h) de maximum 30 cm 1 buc.*) Da Da 25 Casete, CD-uri, DVD-uri, jocuri video(cu excepţia celor cu caracter neconstituţional, rasist, xenofob, pornografic, care atentează la libertatea religioasă sau ideologică, aduc atingere demnităţii umane sau reprezintă organizaţii teroriste ori incită la violenţă), care conţin filme, muzică şi care au conţinut educativ, cultural, religios, beletristic, ştiinţific, tehnic, sportiv ori de divertisment, dacă au licenţă şi sigiliul producătorului 10 buc.*) Da Da 26 Jocuri video cu ecran încorporat, cu baterii, fără posibilitatea de alimentare la curent electric 220 V, fără opţiunea de înregistrare, fără posibilitatea de stocare a informaţiei, fără mufe de conectare la alte surse externe, fără opţiunea de conectare sau comunicare prin porturi wireless, în afară de mufe pentru căşti audio 1 buc.*) Da Da 27 Prelungitor electric cu lungimea de maximum 5 metri 1 buc. pentru fiecare televizor*) Nu Da 28 Baterii în raport de Nu Da 9 *) Cu aprobarea directorului locului de deţinere. **) Cu recomandarea medicului. ***) Cu aprobarea directorului locului de deţinere, în raport de spaţiile de depozitare existente.


discuta subiectul si tu

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: