Posted by: leontiucmarius | May 19, 2012

Marius Leontiuc – Legea nr. 304/2004 organizarea judiciara

Parlamentul României adoptă prezenta lege.
 
    Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internaţională a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului şi Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum şi pentru garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.
    Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de bază asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil şi judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti în mod imparţial şi independent de orice influenţe extranee.
 
   TITLUL I
  Dispoziţii generale
 
   CAPITOLUL I
  Principiile organizării judiciare
 
   Art. 1.(1) Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
   (2) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
   (3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
   Art. 2.(1) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.
   (2) Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti:
   a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
   b) curţi de apel;
   c) tribunale;
   d) tribunale specializate;
   e) judecătorii.
   Art. 3. – Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege.
   Art. 4.(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
   (2) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
   Art. 5. – Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public.
 
   CAPITOLUL II
  Accesul la justiţie
 
   Art. 6.(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil.
   (2) Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
   Art. 7.(1) Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări.
   (2) Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii.
   Art. 8. – Asistenţa juridică internaţională se solicită sau se acordă în condiţiile prevăzute de lege, de convenţiile internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
   Art. 9. – Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de magistraţi împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.
 
   CAPITOLUL III
  Dispoziţii generale privind procedura judiciară
 
   Art. 10. – Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială şi independentă, constituită potrivit legii.
   Art. 11. – Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
   Art. 12.(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
   (2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile prezentei legi.
   (3) În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.
   (4) În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii.
   (5) Cererile şi actele procedurale se întocmesc numai în limba română.
   (6) Consemnarea dezbaterilor purtate de părţi în limba maternă se face la dictarea publică a preşedintelui şi numai în limba română. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri şi consemnarea acestora se rezolvă de instanţa de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se în încheierea de şedinţă.
   (7) Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut în baza traducerii sale.
   Art. 13. – Dreptul la apărare este garantat. În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.
   Art. 14. – Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate şi aduse la îndeplinire în condiţiile legii.
   Art. 15. – Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziţiilor legale.
 
   TITLUL II
  Instanţele judecătoreşti
 
   CAPITOLUL I
  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
 
   SECŢIUNEA 1
  Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 
   Art. 16.(1) În România funcţionează o singură instanţă supremă, denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala ţării.
   (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
   (3) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
   (4) Cheltuielile necesare funcţionării se finanţează din bugetul de stat.
   Art. 17.(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din: preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
   (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială, Secţia de contencios administrativ şi fiscal -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţă proprie.
   Art. 18.(1) În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
   (2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria, direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
 
   SECŢIUNEA a 2-a
  Competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 
   Art. 19. – Secţia civilă şi de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
   Art. 20. – Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
   a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.
   Art. 21.(1) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
   a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de procedură;
   b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
   c) orice alte cereri prevăzute de lege.
   (2) Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
   Art. 22.(1) Completul de 9 judecători soluţionează recursurile şi cererile în cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (2) Completul de 9 judecători judecă şi alte cauze date în competenţa sa prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.
   Art. 23. – Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
   a) judecarea recursurilor în interesul legii;
   b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
   Art. 24. – Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie consideră că este necesar să revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata şi sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care judecă cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecată a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continuă.
   Art. 25.(1) La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, stabileşte cazurile în care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei şi le comunică ministrului justiţiei.
   (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corectă şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi să constate situaţii care justifică propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei.
 
   SECŢIUNEA a 3-a
  Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
 
   Art. 26.(1) Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
   (2) Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
   (3) Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi 5 judecători, aleşi pe o perioadă de 5 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ.
   Art. 27.(1) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
   a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   b) recomandă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii numirea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a judecătorilor în funcţie cărora le expiră mandatul de 6 ani;
   c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
   d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
   e) exercită acţiunea disciplinară împotriva preşedintelui, vicepreşedintelui, preşedinţilor de secţii, judecătorilor şi magistraţilor-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi împotriva preşedinţilor curţilor de apel;
   f) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
   g) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (2) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
   (3) Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi.
   (4) Hotărârile colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se adoptă cu votul majorităţii membrilor săi.
   Art. 28. – Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se întruneşte pentru:
   a) aprobarea raportului anual de activitate, care se dă publicităţii;
   b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice;
   c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
 
   SECŢIUNEA a 4-a
  Completele de judecată
 
   Art. 29.(1) Completele de judecată se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii.
   (2) Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 30. – Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 31.(1) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar în cadrul secţiilor orice complet, când participă la judecată.
   (2) În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.
   (3) Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
   Art. 32. – În cazul în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în Secţii Unite, la judecată trebuie să ia parte cel puţin două treimi din numărul judecătorilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
 
   CAPITOLUL II
  Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate şi judecătoriile
 
   SECŢIUNEA 1
  Organizarea curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor
specializate şi a judecătoriilor
 
   Art. 33.(1) Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, în circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale şi tribunale specializate, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta lege.
   (2) Curtea de Apel Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
   (3) În cadrul curţilor de apel funcţionează secţii pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
   Art. 34.(1) Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti, şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
   (2) Tribunalul Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală, potrivit legii.
   (3) În circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.
   (4) În cadrul tribunalelor funcţionează secţii pentru cauze civile şi secţii pentru cauze penale şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
   Art. 35.(1) Tribunalele specializate sunt:
   a) tribunale pentru minori şi familie;
   b) tribunale de muncă şi asigurări sociale;
   c) tribunale comerciale;
   d) tribunale administrativ-fiscale.
   (2) Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care funcţionează la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti şi au, de regulă, sediul în municipiul reşedinţă de judeţ.
   Art. 36.(1) Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate în judeţe şi în sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei.
   (2) Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 37. – În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul tribunalelor specializate şi al judecătoriilor se pot înfiinţa secţii.
   Art. 38.(1) Secţiile curţilor de apel şi ale instanţelor din circumscripţia acestora se înfiinţează la propunerea preşedinţilor curţilor de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2) Componenţa secţiilor se stabileşte de preşedintele instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
   (3) În mod excepţional, în situaţia în care în cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecată, preşedintele instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii.
   Art. 39. – În raport cu volumul de activitate, cu natura şi complexitatea cauzelor deduse judecăţii, pentru curţile de apel, tribunale şi judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanentă în alte localităţi din judeţ sau în municipiul Bucureşti.
 
   SECŢIUNEA a 2-a
  Competenţa instanţelor judecătoreşti
 
   Art. 40. – Competenţa judecătoriilor, a tribunalelor şi a curţilor de apel este stabilită în Codul de procedură civilă, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în legi speciale.
   Art. 41. – Tribunalele pentru minori şi familie judecă în primă instanţă următoarele categorii de cauze:
   1. în materie civilă, cauzele referitoare la drepturile, obligaţiile şi interesele legitime privind persoana minorilor, decăderea din drepturile părinteşti, cererile privind nulitatea sau desfacerea căsătoriei, cererile pentru încuviinţarea, nulitatea sau desfacerea adopţiei, precum şi cauzele privind raporturile de familie;
   2. în materie penală, infracţiuni săvârşite de minori sau asupra minorilor.
   Art. 42. – Când în aceeaşi cauză sunt mai mulţi inculpaţi, unii minori şi alţii majori, şi nu este posibilă disjungerea, competenţa aparţine tribunalului pentru minori şi familie.
   Art. 43. – Tribunalele de muncă şi asigurări sociale soluţionează în primă instanţă conflictele de muncă şi asigurări sociale.
   Art. 44. – Tribunalele comerciale judecă în primă instanţă procesele şi cererile în materie comercială, inclusiv cele în materie de reorganizare judiciară şi faliment, în afară de cele date prin lege în competenţa judecătoriilor.
   Art. 45.(1) Tribunalele administrativ-fiscale judecă în primă instanţă cauzele în materie de contencios administrativ şi fiscal, precum şi cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale, în afară de cele date prin lege în competenţa curţilor de apel.
   (2) Tribunalele administrativ-fiscale judecă în primă instanţă şi litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi, în afară de cele date prin lege în competenţa curţilor de apel.
 
   SECŢIUNEA a 3-a
  Conducerea instanţelor judecătoreşti
 
   Art. 46.(1) Fiecare instanţă judecătorească este condusă de un preşedinte.
   (2) Preşedinţii curţilor de apel şi ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuţii de coordonare şi control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum şi ale instanţelor din circumscripţie.
   (3) Preşedinţii judecătoriilor şi ai tribunalelor specializate exercită şi atribuţii de administrare a instanţei.
   Art. 47. – Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.
   Art. 48.(1) În funcţie de volumul de activitate şi de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale şi tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.
   (2) La Curtea de Apel Bucureşti şi la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.
   Art. 49.(1) Preşedinţii şi vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea şi buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc şi, după caz, a instanţelor din circumscripţiile acestora, asigură şi verifică respectarea obligaţiilor statutare şi a regulamentelor de către judecători şi personalul auxiliar de specialitate.
   (2) Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori, după caz, prin judecătorii inspectori trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii lor numai legii, precum şi autoritatea de lucru judecat.
   Art. 50. – Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează să îndeplinească, potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecată.
   Art. 51. – Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.
   Art. 52.(1) În cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere a instanţei. Colegiul de conducere al curţii de apel exercită şi acţiunea disciplinară, în condiţiile legii.
   (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri şi au următoarea componenţă:
   a) la curţile de apel: preşedintele, vicepreşedinţii, judecătorii inspectori şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor;
   b) la tribunale şi tribunale specializate: preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor;
   c) la judecătorii: preşedintele şi, după caz, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii, precum şi 1-2 judecători aleşi în adunarea generală a judecătorilor.
   (3) La curţile de apel şi tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participă şi managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.
   (4) În funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor şi tribunalelor specializate pot fi invitate şi persoane cu funcţii de conducere a instanţelor din circumscripţia acestora.
   Art. 53.(1) La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.
   (2) Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează:
   a) adunarea generală a curţii de apel şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia – de preşedintele curţii de apel;
   b) adunarea generală a tribunalului şi adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia – de preşedintele tribunalului;
   c) adunarea generală a tribunalului specializat – de preşedintele acestuia;
   d) adunarea generală a judecătorilor – de preşedintele judecătoriei.
   Art. 54. – Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 53 alin. (1), au următoarele atribuţii:
   a) dezbat activitatea anuală desfăşurată de instanţe;
   b) aleg, în condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
   c) dezbat probleme de drept;
   d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii;
   e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;
   f) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente.
 
   SECŢIUNEA a 4-a
  Completele de judecată
 
   Art. 55.(1) Preşedinţii instanţelor sau, după caz, preşedinţii de secţii stabilesc compunerea completelor de judecată, de regulă, la începutul anului judecătoresc, cu avizul colegiului de conducere al instanţei, urmărind asigurarea continuităţii completului.
   (2) Completul de judecată este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele instanţei, de judecătorul inspector ori, după caz, de preşedintele de secţie, atunci când aceştia participă la judecată. În celelalte cazuri, completul de judecată este prezidat, prin rotaţie, de judecătorul desemnat de preşedintele instanţei sau al secţiei, dintre judecătorii care compun acel complet.
   Art. 56.(1) Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
   (2) Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege.
Art. 57.(1) Cauzele se judecă în primă instanţă în complet format din 2 judecători, cu excepţia următoarelor cauze, care se judecă de un singur judecător:
   a) cererile privind pensii de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, învestirea cu formulă executorie şi luarea unor măsuri asigurătorii;
   b) cererile de ordonanţă preşedinţială;
   c) acţiunile posesorii;
   d) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale;
   e) somaţia de plată;
   f) reabilitarea;
   g) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii;
   h) percheziţia şi măsurile preventive luate în cursul urmăririi penale.
   (2) Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din 3 judecători.
   (3) În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, în condiţiile legii.
   (4) Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în completul de judecată, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a judecătorului inspector, a preşedintelui de secţie ori a unui alt judecător desemnat de preşedintele instanţei.
 
 
   Art. 58.(1) Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari.
   (2) Asistenţii judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
   (3) În cazul în care judecătorii care intră în compunerea completului de judecată nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de divergenţă, prevederile art. 57 alin. (3) şi (4) fiind aplicabile.
 
   TITLUL III
  Ministerul Public
 
   CAPITOLUL I
  Atribuţiile Ministerului Public
 
   Art. 59.(1) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii.
   (2) Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii şi controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, în condiţiile legii.
   (3) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.
   (4) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
   Art. 60. – Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:
   a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;
   b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;
   c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
   d) exercită acţiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege;
   e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;
   f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;
   g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;
   h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;
   i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
   j) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
   Art. 61.(1) Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
   (2) În soluţiile dispuse, procurorul este autonom.
   Art. 62.(1) Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.
   (2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.
   (3) Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori inspectori.
   Art. 63.(1) Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
   (2) Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor.
   (3) Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
   Art. 64.(1) Procurorul participă la şedinţele de judecată, în condiţiile legii, şi are rol activ în aflarea adevărului.
   (2) Procurorul este liber să prezinte în instanţă concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate în cauză.
   (3) În procesele penale, la şedinţa de judecată, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
   Art. 65. – Procurorul exercită, în condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le consideră netemeinice şi nelegale.
   Art. 66.(1) Ministrul justiţiei, când consideră necesar, din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurorii inspectori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, din Parchetul Naţional Anticorupţie, din parchetele de pe lângă curţile de apel sau alţi procurori delegaţi.
   (2) Controlul constă în verificarea modului în care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii şi cu celelalte persoane implicate în lucrările de competenţa parchetelor.
   (3) Ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii.
 
   CAPITOLUL II
  Organizarea Ministerului Public
 
   SECŢIUNEA 1
  Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
 
   Art. 67.(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică şi gestionează bugetul Ministerului Public.
   (2) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct şi 3 procurori consilieri.
   (3) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este ordonator principal de credite.
   Art. 68. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reprezintă Ministerul Public în relaţiile cu celelalte autorităţi publice şi cu orice persoane juridice sau fizice, din ţară sau din străinătate.
   Art. 69. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor.
   Art. 70.(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie participă la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, precum şi la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
   (2) În cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prevăzute la alin. (1).
   Art. 71. – Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la şedinţele Curţii Constituţionale, în cazurile prevăzute de lege.
   Art. 72. – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are în structură secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. În cadrul secţiilor pot funcţiona servicii şi birouri conduse de procurori şefi.
   Art. 73. – În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie emite ordine cu caracter intern.
   Art. 74.(1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
   (2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este constituit din procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie, procurorul inspector şef şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
   (3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 75.(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.
   (2) Dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.
 
   SECŢIUNEA a 2-a
  Parchetul Naţional Anticorupţie
 
   Art. 76.(1) Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat în combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul României, prin procurori specializaţi în combaterea infracţiunilor de corupţie şi funcţionează ca parchet pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2) Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public şi este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3) Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridică şi sediul în municipiul Bucureşti.
   Art. 77.(1) Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea administrativă a ministrului justiţiei.
   (2) Parchetul Naţional Anticorupţie este independent în raport cu instanţele judecătoreşti şi cu parchetele de pe lângă acestea, precum şi în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai în temeiul legii şi pentru asigurarea respectării acesteia.
   Art. 78.(1) Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de doi procurori generali adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (2) În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 procurori consilieri, asimilaţi procurorilor consilieri ai procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3) Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite.
   (4) Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat.
   Art. 79.(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.
   (2) Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, adjuncţii şi consilierii acestuia, procurorii şefi de secţie şi 5 procurori aleşi în adunarea generală a procurorilor.
   (3) Dispoziţiile art. 52 alin. (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 80.(1) Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.
   (2) Dispoziţiile art. 54 se aplică în mod corespunzător.
   Art. 81. – În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.
   Art. 82.(1) În cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.
   (2) Sediul serviciilor teritoriale şi circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de regulă, în localităţile în care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel şi în raport cu circumscripţiile acestora.
   Art. 83. – Atribuţiile, competenţa, structura, organizarea şi funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială.
 
   SECŢIUNEA a 3-a
  Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale
pentru minori şi familie şi judecătorii
 
   Art. 84.(1) Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori şi familie şi judecătorie funcţionează un parchet.
   (2) Parchetele au sediul în localităţile în care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează şi au aceeaşi circumscripţie cu acestea.
   (3) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
   Art. 85.(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale au în structură secţii, în cadrul cărora pot funcţiona servicii şi birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au în structură şi câte o secţie pentru minori şi familie.
   (2) În raport cu natura şi numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime şi fluviale.
   (3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.
   Art. 86. – În localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor şi judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.
   Art. 87.(1) Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali.
   (2) Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii sunt conduse de prim-procurori.
   (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită şi atribuţii de coordonare şi control al administrării parchetului unde funcţionează, precum şi a parchetelor din circumscripţie.
   (4) Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori şi prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită şi atribuţii de administrare a parchetului.
   Art. 88. – Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.
   Art. 89.(1) În funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel şi tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori şi familie şi judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
   (2) La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.
   Art. 90.(1) Secţiile, serviciile şi birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.
   (2) Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri.
   Art. 91.(1) În cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
   (2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii au în componenţă procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 52 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor.
   (3) Dispoziţiile art. 52 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
   Art. 92. – Dispoziţiile art. 53 şi 54 se aplică în mod corespunzător şi pentru organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale ale procurorilor.
 
   TITLUL IV
  Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii
 
   Art. 93.(1) Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a magistraţilor în funcţie, precum şi formarea formatorilor, în condiţiile legii.
   (2) Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
   (3) Institutul Naţional al Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
   Art. 94.(1) Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 4 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, precum şi directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu şi îl prezidează.
   (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al magistraţilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.
   (3) Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani şi poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe unan.
   (4) La şedinţele consiliului ştiinţific pot participa, fără drept de vot, reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale legal constituite ale magistraţilor.
   Art. 95. – Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.
   Art. 96.(1) Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
   (2) Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.
   Art. 97.(1) Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
   (2) Structura organizatorică, statele de funcţii şi statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.
   Art. 98.(1) Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor şi procurorilor în funcţie cu o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură, care pot fi detaşaţi în condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.
   (2) Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, în condiţiile legii, şi cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti români şi străini, precum şi personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.
   (3) Salarizarea personalului de instruire de altă specialitate decât cea juridică este stabilită prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 99. – Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, în subordinea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Public, centre şi puncte zonale de formare profesională continuă a grefierilor şi a altor categorii de personal de specialitate.
 
   TITLUL V
  Asistenţii judiciari
 
   Art. 100. – Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
   a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
   b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
   c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
   d) cunosc limba română;
   e) sunt apte, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei.
   Art. 101.(1) Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
   (2) Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile magistraţilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
   (3) Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru magistraţi, se aplică şi asistenţilor judiciari.
   (4) Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru magistraţi.
   (5) Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
   Art. 102. – Asistenţii judiciari exercită atribuţiile prevăzute la art. 58 alin. (2), precum şi alte atribuţii prevăzute în Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
   Art. 103.(1) Asistenţilor judiciari li se aplică dispoziţiile legale privind abaterile şi sancţiunile disciplinare, precum şi motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru magistraţi.
   (2) Sancţiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiţiei.
   (3) Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie, în termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel în circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitivă.
   (4) Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie şi ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanţei.
   (5) Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari şi eliberarea din funcţie a acestora se comunică Consiliului Economic şi Social de ministrul justiţiei.
   Art. 104. – Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
   a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei;
   b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
   Art. 105. – Magistraţii consultanţi în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept în funcţiile de asistenţi judiciari şi îşi continuă activitatea în cadrul tribunalelor de muncă şi asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate.
 
   TITLUL VI
  Compartimentele auxiliare de specialitate
din cadrul instanţelor şi al parchetelor
 
   Art. 106.(1) Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
   a) registratura;
   b) grefa;
   c) arhiva;
   d) biroul de informare şi relaţii publice;
   e) biblioteca.
   (2) Instanţele judecătoreşti şi parchetele pot avea şi alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 126 alin. (1) şi art. 127 alin. (1).
   (3) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
   Art. 107.(1) Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile stabilite de lege.
   (2) Biroul este condus de un magistrat desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului, care îndeplineşte şi rolul de purtător de cuvânt.
   Art. 108.(1) Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.
   (2) Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.
   (3) La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecătorii şi parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.
   (4) Personalul de specialitate informatică va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte şi profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.
   Art. 109.(1) Grefierii care participă la şedinţele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi să efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora şi să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia şi sub controlul preşedintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.
   (2) La şedinţele de judecată, grefierii sunt obligaţi să poarte ţinuta vestimentară corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentară se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigură în mod gratuit.
   Art. 110.(1) În vederea informatizării activităţii instanţelor şi parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.
   (2) Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau de către conducătorul parchetului.
 
   TITLUL VII
  Paza instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor
şi protecţia magistraţilor
 
   Art. 111.(1) Paza sediilor instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor, a bunurilor şi valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului şi menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.
   (2) Numărul de jandarmi angajaţi pe bază de contract se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a ministrului administraţiei şi internelor, precum şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
   (3) Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.
   Art. 112. – Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei magistraţilor se stabileşte prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei şi Ministerul Administraţiei şi Internelor.
 
   TITLUL VIII
  Gestiunea economico-financiară şi administrativă a
instanţelor şi parchetelor
 
   CAPITOLUL I
  Organizarea departamentului economico-financiar şi administrativ
 
   Art. 113.(1) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele şi parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un departament economico-financiar şi administrativ, condus de un manager economic.
   (2) Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcţionează.
   (3) Departamentul economico-financiar şi administrativ din cadrul tribunalelor şi parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară şi administrativă şi pentru tribunalele specializate şi judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.
   Art. 114.(1) Poate fi numită în funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat în acest scop de către:
   a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe;
   b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel şi ai tribunalelor;
   c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet şi pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel şi tribunale;
   d) Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.
   (2) La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare, o vechime în specialitate de minimum 5 ani şi care îndeplinesc celelalte condiţii prevăzute de lege pentru funcţionarii publici.
   (3) Numirea în funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.
   (4) Personalul din cadrul departamentului economico-financiar şi administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe bază de concurs sau probă practică.
   (5) Concursul prevăzut la alin. (1) şi (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.
   Art. 115. – Managerul economic are următoarele atribuţii principale:
   a) conduce departamentul economico-financiar şi administrativ al instanţei sau parchetului în cadrul căruia funcţionează;
   b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului în cadrul căruia funcţionează;
   c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege;
   d) răspunde de utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţă a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor încredinţate instanţei sau parchetului, de organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a situaţiilor financiare asupra situaţiei patrimoniului aflat în administrare şi a execuţiei bugetare;
   e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor şi parchetelor şi ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale în vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor şi parchetelor;
   f) ia măsuri pentru elaborarea şi fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente şi capitale ale sediilor şi obiectivelor de investiţii, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora;
   g) organizează ţinerea evidenţei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum şi a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestora.
   Art. 116. – Managerii economici, informaticienii şi personalul de specialitate din activitatea financiar-contabilă şi din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice şi contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile şi obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare.
   Art. 117. – Preşedinţii instanţelor şi conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.
 
   CAPITOLUL II
  Bugetele instanţelor şi parchetelor
 
   Art. 118.(1) Activitatea instanţelor şi parchetelor este finanţată de la bugetul de stat.
   (2) Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.
   (3) Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate şi judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 119.(1) Curţile de apel şi parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.
   (2) Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   (3) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt cuprinse şi bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.
   (4) Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) şi (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.
   (5) Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.
   Art. 120.(1) Fiecare instanţă şi fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum şi cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate şi personal al departamentului economico-financiar şi administrativ.
   (2) Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al instanţelor şi parchetelor şi, în funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 121.(1) Numărul maxim de posturi pentru instanţe şi parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   (2) Pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei şi a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
   Art. 122. – Statele de funcţii şi de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii şi parchete se aprobă cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.
 
   TITLUL IX
  Dispoziţii tranzitorii şi finale
 
   Art. 123. – Instanţele şi parchetele militare sunt organizate şi funcţionează potrivit legii.
   Art. 124. – Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, în condiţiile legii, următoarele structuri:
   a) serviciile de reintegrare socială şi supraveghere;
   b) oficiile registrului comerţului;
   c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.
   Art. 125.(1) Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor şi parchetelor.
   (2) Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a Parchetului Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionări a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.
   Art. 126.(1) Prin Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti se stabilesc:
   a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate şi a judecătoriilor;
   b) modul şi criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată;
   c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii de personal;
   d) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti şi a adunărilor generale ale judecătorilor;
   e) vacanţa judecătorească;
   f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate;
   g) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ.
   (2) Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii şi de Ministerul Justiţiei şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   Art. 127.(1) Prin Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se stabilesc:
   a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a Parchetului Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori şi familie şi judecătorii;
   b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor şi ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi şi ale procurorilor, precum şi ale celorlalte categorii de personal;
   c) organizarea şi modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor şi a adunărilor generale ale procurorilor;
   d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public;
   e) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor;
   f) modul de organizare, funcţionarea şi atribuţiile departamentului economico-financiar şi administrativ din cadrul parchetelor.
   (2) Regulamentul de ordine interioară a parchetelor se aprobă, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 128. – Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se reglementează prin lege specială, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
   Art. 129. – Referirile la Curtea Supremă de Justiţie cuprinse în actele normative în vigoare se consideră a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
   Art. 130.(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   (2) Tribunalele specializate vor începe să funcţioneze cel mai târziu la data de 1 ianuarie 2008. Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei.
   (3) Tribunalele pentru minori şi familie, care se vor înfiinţa până la 1 ianuarie 2008, vor judeca numai cauzele prevăzute la art. 41 şi art. 42 care sunt în competenţa de primă instanţă a tribunalului.
   (4) Până la înfiinţarea tribunalelor specializate în toate judeţele şi în municipiul Bucureşti, în cadrul tribunalelor de drept comun vor funcţiona secţii sau complete specializate.
   (5) Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor şi ai parchetelor, precum şi cele referitoare la colegialitatea completelor pentru judecarea în primă instanţă a cauzelor se aplică începând cu 1 ianuarie 2005.
 
   Art. 131.(1) Dispoziţiile art. 56 alin. (1) privind repartizarea cauzelor în sistem informatizat se aplică treptat, acţiunea încheindu-se până în anul 2007.
   (2) Până în anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face în mod aleatoriu, în condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.
   Art. 132. – În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi, se vor adopta regulamentele prevăzute de prezenta lege, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi vor intra în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi.
   Art. 133.(1) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
   a) dispoziţiile art. 1-5, art. 7-11, art. 17-26, art. 27-35, art. 44-54, art. 56 şi art. 57 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;
   b) dispoziţiile art. 1, art. 2 alin. 1, 3 şi (4), art. 4-9, art. 10-16, art. 17 alin. 11-13 şi alin. 3-5, art. 18-25, art. 26-41, art. 691-695, art. 70-85, art. 132, art. 133 alin. 1 şi 3, art. 134 şi art. 136-160 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.
   (2) Dispoziţiile art. 17 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 92/1992, republicată, referitoare la compunerea completelor de judecată şi dispoziţiile art. 133 alin. 2 şi ale art. 135 din Legea nr. 92/1992, republicată, referitoare la directorii economici, se abrogă la data de 1 ianuarie 2005.
 
 
    Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
   
 
   PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR                       PREŞEDINTELE SENATULUI
         VALER DORNEANU                                   NICOLAE VĂCĂROIU
 Bucureşti, 28 iunie 2004.
    Nr. 304.
 
   ANEXĂ
 
   A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ ALE ACESTORA
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
    Judeţul               Judecătoria               Localitatea de reşedinţă
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alba              Alba Iulia                    municipiul Alba Iulia
                  Câmpeni                       oraşul Câmpeni
                  Aiud                          municipiul Aiud
                  Blaj                          municipiul Blaj
                  Sebeş                         municipiul Sebeş
Arad              Arad                          municipiul Arad
                  Ineu                          oraşul Ineu
                  Lipova                        oraşul Lipova
                  Gurahonţ                      comuna Gurahonţ
                  Chişineu-Criş                 oraşul Chişineu-Criş
Argeş             Piteşti                       municipiul Piteşti
                  Câmpulung                     municipiul Câmpulung
                  Curtea de Argeş               municipiul Curtea de Argeş
                  Costeşti                      oraşul Costeşti
                  Topoloveni                    oraşul Topoloveni
Bacău             Bacău                         municipiul Bacău
                  Oneşti                        municipiul Oneşti
                  Moineşti                      municipiul Moineşti
                  Podu Turcului                 comuna Podu Turcului
                  Buhuşi                        oraşul Buhuşi
Bihor             Oradea                        municipiul Oradea
                  Beiuş                         municipiul Beiuş
                  Marghita                      municipiul Marghita
                  Aleşd                         oraşul Aleşd
                  Salonta                       municipiul Salonta
Bistriţa-Năsăud   Bistriţa                      municipiul Bistriţa
                  Năsăud                        oraşul Năsăud
                  Beclean                       oraşul Beclean
Botoşani          Botoşani                      municipiul Botoşani
                  Dorohoi                       municipiul Dorohoi
                  Săveni                        oraşul Săveni
                  Darabani                      oraşul Darabani
Braşov            Braşov                        municipiul Braşov
                  Făgăraş                       municipiul Făgăraş
                  Rupea                         oraşul Rupea
                  Zărneşti                      oraşul Zărneşti
Brăila            Brăila                        municipiul Brăila
                  Făurei                        oraşul Făurei
                  Însurăţei                     oraşul Însurăţei
Buzău             Buzău                         municipiul Buzău
                  Râmnicu Sărat                 municipiul Râmnicu Sărat
                  Pătârlagele                   comuna Pătârlagele
                  Pogoanele                     oraşul Pogoanele
Caraş-Severin     Reşiţa                        municipiul Reşiţa
                  Caransebeş                    municipiul Caransebeş
                  Oraviţa                       oraşul Oraviţa
                  Moldova Nouă                  oraşul Moldova Nouă
                  Bozovici                      comuna Bozovici
                  Bocşa                         oraşul Bocşa
Călăraşi          Călăraşi                      municipiul Călăraşi
                  Olteniţa                      municipiul Olteniţa
                  Lehliu-Gară                   oraşul Lehliu-Gară
Cluj              Cluj-Napoca                   municipiul Cluj-Napoca
                  Turda                         municipiul Turda
                  Dej                           municipiul Dej
                  Huedin                        oraşul Huedin
                  Gherla                        municipiul Gherla
Constanţa         Constanţa                     municipiul Constanţa
                  Medgidia                      municipiul Medgidia
                  Hârşova                       oraşul Hârşova
                  Mangalia                      municipiul Mangalia
                  Cernavodă                     oraşul Cernavodă
                  Băneasa                       comuna Băneasa
Covasna           Sfântu Gheorghe               municipiul Sfântu Gheorghe
                  Târgu Secuiesc                municipiul Târgu Secuiesc
                  Întorsura Buzăului            oraşul Întorsura Buzăului
Dâmboviţa         Târgovişte                    municipiul Târgovişte
                  Găeşti                        oraşul Găeşti
                  Pucioasa                      oraşul Pucioasa
                  Răcari                        comuna Răcari
                  Moreni                        municipiul Moreni
Dolj              Craiova                       municipiul Craiova
                  Băileşti                      municipiul Băileşti
                  Filiaşi                       oraşul Filiaşi
                  Şegarcea                      oraşul Şegarcea
                  Calafat                       municipiul Calafat
                  Bechet                        oraşul Bechet
Galaţi            Galaţi                        municipiul Galaţi
                  Tecuci                        municipiul Tecuci
                  Târgu Bujor                   oraşul Târgu Bujor
                  Lieşti                        comuna Lieşti
Giurgiu           Giurgiu                       municipiul Giurgiu
                  Bolintin-Vale                 oraşul Bolintin-Vale
                  Comana                        comuna Comana
Gorj              Târgu Jiu                     municipiul Târgu Jiu
                  Târgu Cărbuneşti              oraşul Târgu Cărbuneşti
                  Novaci                        oraşul Novaci
                  Motru                         municipiul Motru
Harghita          Miercurea-Ciuc                municipiul Miercurea-Ciuc
                  Odorheiu Secuiesc             municipiul Odorheiu Secuiesc
                  Topliţa                       municipiul Topliţa
                  Gheorgheni                    municipiul Gheorgheni
Hunedoara         Deva                          municipiul Deva
                  Hunedoara                     municipiul Hunedoara
                  Petroşani                     municipiul Petroşani
                  Orăştie                       municipiul Orăştie
                  Brad                          municipiul Brad
                  Haţeg                         oraşul Haţeg
Ialomiţa          Slobozia                      municipiul Slobozia
                  Urziceni                      municipiul Urziceni
                  Feteşti                       municipiul Feteşti
Iaşi              Iaşi                          municipiul Iaşi
                  Paşcani                       municipiul Paşcani
                  Hârlău                        oraşul Hârlău
                  Răducăneni                    comuna Răducăneni
Ilfov             Buftea                        oraşul Buftea
                  Cornetu                       comuna Cornetu
Maramureş         Baia Mare                     municipiul Baia Mare
                  Sighetu Marmaţiei             municipiul Sighetu Marmaţiei
                  Vişeu de Sus                  oraşul Vişeu de Sus
                  Târgu Lăpuş                   oraşul Târgu Lăpuş
                  Dragomireşti                  comuna Dragomireşti
                  Şomcuta Mare                  oraşul Şomcuta Mare
Mehedinţi         Drobeta-Turnu Severin         municipiul Drobeta-Turnu Severin
                  Strehaia                      oraşul Strehaia
                  Orşova                        municipiul Orşova
                  Vânju Mare                    oraşul Vânju Mare
                  Baia de Aramă                 oraşul Baia de Aramă
Mureş             Târgu Mureş                   municipiul Târgu Mureş
                  Sighişoara                    municipiul Sighişoara
                  Reghin                        municipiul Reghin
                  Târnăveni                     municipiul Târnăveni
                 Luduş                         oraşul Luduş
                  Sângeorgiu de Pădure          oraşul Sângeorgiu de Pădure
Neamţ             Piatra-Neamţ                  municipiul Piatra-Neamţ
                  Roman                         municipiul Roman
                  Târgu-Neamţ                   oraşul Târgu-Neamţ
                  Bicaz                         oraşul Bicaz
Olt               Slatina                       municipiul Slatina
                  Caracal                       municipiul Caracal
                  Corabia                       oraşul Corabia
                  Balş                          oraşul Balş
                  Scorniceşti                   oraşul Scorniceşti
Prahova           Ploieşti                      municipiul Ploieşti
                  Câmpina                       municipiul Câmpina
                  Vălenii de Munte              oraşul Vălenii de Munte
                  Mizil                         oraşul Mizil
                  Sinaia                        oraşul Sinaia
                  Urlaţi                        oraşul Urlaţi
Satu Mare         Satu Mare                     municipiul Satu Mare
                  Carei                         municipiul Carei
                  Negreşti-Oaş                  oraşul Negreşti-Oaş
Sălaj             Zalău                         municipiul Zalău
                  Şimleu Silvaniei              oraşul Şimleu Silvaniei
                  Jibou                         oraşul Jibou
Sibiu             Sibiu                         municipiul Sibiu
                  Mediaş                        municipiul Mediaş
                  Agnita                        oraşul Agnita
                  Avrig                         oraşul Avrig
                  Sălişte                       oraşul Sălişte
Suceava           Suceava                       municipiul Suceava
                  Câmpulung Moldovenesc         municipiul Câmpulung Moldovenesc
                  Rădăuţi                       municipiul Rădăuţi
                  Fălticeni                     municipiul Fălticeni
                  Vatra Dornei                  municipiul Vatra Dornei
                  Gura Humorului                oraşul Gura Humorului
Teleorman         Alexandria                    municipiul Alexandria
                  Roşiori de Vede               municipiul Roşiori de Vede
                  Turnu Măgurele                municipiul Turnu Măgurele
                  Videle                        oraşul Videle
                  Zimnicea                      oraşul Zimnicea
Timiş             Timişoara                     municipiul Timişoara
                  Lugoj                         municipiul Lugoj
                  Deta                          oraşul Deta
                  Sânnicolau Mare               oraşul Sânnicolau Mare
                  Făget                         oraşul Făget
                  Jimbolia                      oraşul Jimbolia
Tulcea            Tulcea                        municipiul Tulcea
                  Babadag                       oraşul Babadag
                  Măcin                         oraşul Măcin
Vaslui            Vaslui                        municipiul Vaslui
                  Bârlad                        municipiul Bârlad
                  Huşi                          municipiul Huşi
                  Murgeni                       oraşul Murgeni
Vâlcea            Râmnicu Vâlcea                municipiul Râmnicu Vâlcea
                  Drăgăşani                     municipiul Drăgăşani
                  Horezu                        oraşul Horezu
                  Brezoi                        oraşul Brezoi
                  Bălceşti                      oraşul Bălceşti
Vrancea           Focşani                       municipiul Focşani
                  Panciu                        oraşul Panciu
                  Adjud                         municipiul Adjud
Bucureşti         Judecătoria sectorului 1      municipiul Bucureşti
                  Judecătoria sectorului 2      municipiul Bucureşti
                  Judecătoria sectorului 3      municipiul Bucureşti
                  Judecătoria sectorului 4      municipiul Bucureşti
                  Judecătoria sectorului 5      municipiul Bucureşti
                  Judecătoria sectorului 6      municipiul Bucureşti
 
 
B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE ŞI
LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
     Judeţul             Tribunalul                 Localitatea de reşedinţă
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Alba              Alba Iulia                    municipiul Alba Iulia
Arad              Arad                          municipiul Arad
Argeş             Argeş                         municipiul Piteşti
Bacău             Bacău                         municipiul Bacău
Bihor             Bihor                         municipiul Oradea
Bistriţa-Năsăud   Bistriţa-Năsăud               municipiul Bistriţa
Botoşani          Botoşani                      municipiul Botoşani
Braşov            Braşov                        municipiul Braşov
Brăila            Brăila                        municipiul Brăila
Buzău             Buzău                         municipiul Buzău
Caraş-Severin     Caraş-Severin                 municipiul Reşiţa
Călăraşi          Călăraşi                      municipiul Călăraşi
Cluj              Cluj                          municipiul Cluj-Napoca
Constanţa         Constanţa                     municipiul Constanţa
Covasna           Covasna                       municipiul Sfântu Gheorghe
Dâmboviţa         Dâmboviţa                     municipiul Târgovişte
Dolj              Dolj                          municipiul Craiova
Galaţi            Galaţi                        municipiul Galaţi
Giurgiu           Giurgiu                       municipiul Giurgiu
Gorj              Gorj                          municipiul Târgu Jiu
Harghita          Harghita                      municipiul Miercurea-Ciuc
Hunedoara         Hunedoara                     municipiul Deva
Ialomiţa          Ialomiţa                      municipiul Slobozia
Iaşi              Iaşi                          municipiul Iaşi
Ilfov             Ilfov                         oraşul Buftea
Maramureş         Maramureş                     municipiul Baia Mare
Mehedinţi         Mehedinţi                     municipiul Drobeta-Turnu Severin
Mureş             Mureş                         municipiul Târgu Mureş
Neamţ             Neamţ                         municipiul Piatra-Neamţ
Olt               Olt                           municipiul Slatina
Prahova           Prahova                       municipiul Ploieşti
Satu Mare         Satu Mare                     municipiul Satu Mare
Sălaj             Sălaj                         municipiul Zalău
Sibiu             Sibiu                         municipiul Sibiu
Suceava           Suceava                       municipiul Suceava
Teleorman         Teleorman                     municipiul Alexandria
Timiş             Timiş                         municipiul Timişoara
Tulcea            Tulcea                        municipiul Tulcea
Vaslui            Vaslui                        municipiul Vaslui
Vâlcea            Vâlcea                        municipiul Râmnicu Vâlcea
Vrancea           Vrancea                       municipiul Focşani
Bucureşti         Bucureşti                     municipiul Bucureşti
 
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
         
   C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                 Tribunalele şi tribunalele
        Curtea de apel            specializate cuprinse în         Localitatea de
                                circumscripţia curţii de apel        reşedinţă
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Curtea de Apel Alba Iulia          Alba                    municipiul Alba Iulia
                                       Sibiu
                                       Hunedoara
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Curtea de Apel Piteşti             Argeş                   municipiul Piteşti
                                       Vâlcea
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. Curtea de Apel Bacău               Bacău                   municipiul Bacău
                                       Neamţ
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 4. Curtea de Apel Oradea              Bihor                   municipiul Oradea
                                       Satu Mare
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 5. Curtea de Apel Suceava             Suceava                 municipiul Suceava
                                       Botoşani
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 6. Curtea de Apel Braşov              Braşov                  municipiul Braşov
                                       Covasna
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 7. Curtea de Apel Bucureşti           Bucureşti               municipiul Bucureşti
                                       Călăraşi
                                       Giurgiu
                                       Ialomiţa
                                       Ilfov
                                       Teleorman
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 8. Curtea de Apel Cluj                Cluj                    municipiul Cluj-Napoca
                                       Bistriţa-Năsăud
                                       Maramureş
                                       Sălaj
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 9. Curtea de Apel Constanţa           Constanţa               municipiul Constanţa
                                       Tulcea
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Curtea de Apel Craiova             Dolj                    municipiul Craiova
                                       Gorj
                                       Mehedinţi
                                       Olt
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Curtea de Apel Galaţi              Galaţi                  municipiul Galaţi
                                       Brăila
                                       Vrancea
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Curtea de Apel Iaşi                Iaşi                    municipiul Iaşi
                                       Vaslui
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Curtea de Apel Târgu Mureş         Mureş                   municipiul Târgu Mureş
                                       Harghita
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Curtea de Apel Ploieşti            Prahova                 municipiul Ploieşti
                                       Buzău
                                       Dâmboviţa
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Curtea de Apel Timişoara           Timiş                   municipiul Timişoara
                                       Arad
                                       Caraş-Severin
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 
   C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL,
CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA ŞI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢĂ
   
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
                                 Tribunalele şi tribunalele
        Curtea de apel            specializate cuprinse în         Localitatea de
                                circumscripţia curţii de apel        reşedinţă
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 1. Curtea de Apel Alba Iulia          Alba                    municipiul Alba Iulia
                                       Sibiu
                                       Hunedoara
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 2. Curtea de Apel Piteşti             Argeş                   municipiul Piteşti
                                       Vâlcea
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 3. Curtea de Apel Bacău               Bacău                   municipiul Bacău
                                       Neamţ
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 4. Curtea de Apel Oradea              Bihor                   municipiul Oradea
                                       Satu Mare
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 5. Curtea de Apel Suceava             Suceava                 municipiul Suceava
                                       Botoşani
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 6. Curtea de Apel Braşov              Braşov                  municipiul Braşov
                                       Covasna
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 7. Curtea de Apel Bucureşti           Bucureşti               municipiul Bucureşti
                                       Călăraşi
                                       Giurgiu
                                       Ialomiţa
                                       Ilfov
                                       Teleorman
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 8. Curtea de Apel Cluj                Cluj                    municipiul Cluj-Napoca
                                       Bistriţa-Năsăud
                                       Maramureş
                                       Sălaj
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 9. Curtea de Apel Constanţa           Constanţa               municipiul Constanţa
                                       Tulcea
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
10. Curtea de Apel Craiova             Dolj                    municipiul Craiova
                                       Gorj
                                       Mehedinţi
                                       Olt
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
11. Curtea de Apel Galaţi              Galaţi                  municipiul Galaţi
                                       Brăila
                                       Vrancea
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
12. Curtea de Apel Iaşi                Iaşi                    municipiul Iaşi
                                       Vaslui
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
13. Curtea de Apel Târgu Mureş         Mureş                   municipiul Târgu Mureş
                                       Harghita
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
14. Curtea de Apel Ploieşti            Prahova                 municipiul Ploieşti
                                       Buzău
                                       Dâmboviţa
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
15. Curtea de Apel Timişoara           Timiş                   municipiul Timişoara
                                       Arad
                                       Caraş-Severin
─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
 
   
 

discuta subiectul si tu

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: