Posted by: leontiucmarius | May 16, 2012

Marius Leontiuc – ICCJ Sectiile Unite Decizia nr. V/2005 judecata infr. de coruptie

 ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
– SECŢIILE UNITE –

 

    DECIZIA Nr. V
din 26 septembrie 2005

 

Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 123 din 09/02/2006

 

 

    Dosarele nr. 9/2005, nr. 15/2005 şi nr. 18/2005

    Sub preşedinţia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constituită în Secţii Unite în conformitate cu dispoziţiile art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, s-a întrunit pentru a examina recursul în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la compunerea completului care judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Secţiile Unite au fost constituite cu respectarea cerinţelor prevăzute în art. 34 din Legea nr. 304/2004, republicată, fiind prezenţi 78 de judecători din totalul de 107 judecători în funcţie.

    Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a relevat că, dintre recursurile în interesul legii, pe rol la acest termen, cele declarate în dosarele nr. 9/2005 şi nr. 15/2005 au legătură indisolubilă cu recursul în interesul legii declarat în Dosarul nr. 18/2005, având ca obiect reglementarea de bază asupra căreia instanţele s-au pronunţat în mod diferit. Conchizând în legătură cu acest aspect, procurorul a solicitat să se dispună reunirea celor trei cauze privind recursuri declarate în interesul legii.

    Secţiile Unite, constatând că, într-adevăr, există legătură indisolubilă între chestiunile de drept cu privire la care se susţine, prin cele trei recursuri în interesul legii, că au primit o soluţionare diferită din partea instanţelor judecătoreşti, în temeiul art. 721, cu referire la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispun reunirea acestor cauze.

    În continuare, având cuvântul, procurorul a pus concluzii pentru admiterea recursului în interesul legii, cu privire la toate cele trei aspecte evidenţiate în dosarele reunite, în sensul de a se stabili că infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, precum şi cauzele derivate din cele la care se referă această lege se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, de complete formate dintr-un singur judecător, iar în cazul infracţiunilor de corupţie săvârşite de alte persoane decât cele menţionate în Legea nr. 78/2000, completele de judecată se constituie potrivit dispoziţiilor cu caracter general cuprinse în art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată.

 

    SECŢIILE UNITE,

 

    deliberând asupra recursului în interesul legii de faţă, constată următoarele:

   I. În aplicarea dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 (devenit art. 54 în urma republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005), instanţele judecătoreşti s-au pronunţat în mod diferit cu privire la compunerea completului care judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţi de apel, infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

    Astfel, unele instanţe au considerat că dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 78/2000, în conţinutul ce li s-a dat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 161/2003, conform cărora “pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”, iar “la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători”, au rămas aplicabile şi după modificarea adusă dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004, referitoare la compunerea completului de judecată, prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005.

    S-a motivat că dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completului specializat, pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în această lege, fiind cuprinse într-o lege specială care derogă de la reglementarea cu caracter general, sunt aplicabile şi după intrarea în vigoare a modificărilor aduse art. 57 din Legea nr. 304/2004 prin Legea nr. 247/2005.

    Alte instanţe, dimpotrivă, s-au pronunţat în sensul că, pentru judecarea infracţiunilor de corupţie prevăzute în Legea nr. 78/2000, completele de la judecătorii, tribunale şi curţi de apel trebuie să fie formate dintr-un singur judecător, conform reglementării date prin art. 57 din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005. În acest sens au fost invocate prevederile art. XIII din titlul XVI al acestei din urmă legi, potrivit cărora “la data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziţie contrară se abrogă”.

    Aceste din urmă instanţe au interpretat corect dispoziţiile legii.

    Într-adevăr, prin art. 29 din Legea nr. 78/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 23 din Legea nr. 161/2003, s-a statuat la alin. (1) că “pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”, iar la alin. (2), că “la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, completele specializate sunt formate din 2 judecători”.

    Ulterior, ca urmare a modificării ce i s-a adus prin art. I pct. 27 din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, articolului 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară i s-a dat un nou cuprins, în cadrul căruia la alin. 1 s-a prevăzut: “cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale.”

    Dispoziţiei cu caracter imperativ din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu i se poate opune interpretarea bazată pe invocarea caracterului derogatoriu al reglementării cuprinse în art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, în sprijinul căreia se face referire la caracterul special al ultimei legi, câtă vreme chestiunea respectivă a fost soluţionată în mod neechivoc de legiuitor.

    Sub acest aspect, este de observat că prin art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 se prevede că “la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă”.

    Or, cât timp din această dispoziţie imperativă rezultă neîndoielnica voinţă a legiuitorului ca, prin actele normative privind reforma justiţiei, să se unifice modalitatea de formare a completelor de judecată în toate cazurile unde este posibil, precum şi abrogarea expresă, în scopul arătat, a dispoziţiilor contrare din alte legi, se constată că prevederea art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completelor de judecată, nu mai are aplicare.

    Aşa fiind, în raport cu abrogarea, prin art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005, a dispoziţiilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, privind formarea completelor de judecată, se impune a se stabili că infracţiunile prevăzute în această lege se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, de complete formate dintr-un judecător.

   II. Tot astfel, reglementarea cuprinsă în art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, potrivit căreia cauzele de competenţa în primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător, cu excepţia celor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale, este aplicabilă şi în cazul oricăror situaţii derivate din cele prevăzute în această lege, cum sunt cele referitoare la arestarea preventivă şi la prelungirea duratei acesteia în cursul urmăririi penale.

    Este de reţinut, sub aspectul menţionat, că aplicabilitatea cu caracter general a dispoziţiilor art. 57 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, în conţinutul ce li s-a dat prin Legea nr. 247/2005, nu poate fi limitată doar la faza judecăţii, deoarece nici una dintre dispoziţiile specifice prin care este reglementată procedura arestării şi a prelungirii acesteia în cursul urmăririi penale, cum sunt cele cuprinse în art. 1491 şi 159 din Codul de procedură penală, nu conţine prevederi contrare. Dimpotrivă, prin art. 1491 alin. 4 din Codul de procedură penală, în conţinutul ce i s-a dat prin art. Ipct. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2003, se prevede că “propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător, indiferent de natura infracţiunii”, aducându-se astfel o precizare semnificativă, în plus, la reglementarea corespunzătoare anterioară, prevăzută la alin. 6 al aceluiaşi articol, în care se menţiona doar că “propunerea de arestare preventivă se soluţionează în camera de consiliu de un singur judecător”.

    Rezultă deci că se impune a se stabili că şi orice alte cauze derivate din cele prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, tot de complete formate dintr-un singur judecător.

   III. În fine, în practica judiciară s-au pronunţat soluţii diferite şi în legătură cu numărul de judecători din care trebuie să fie format completul, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, în cazul când acestea judecă în primă instanţă infracţiuni de corupţie săvârşite de alte persoane decât cele la care se referă art. 1 din Legea nr. 78/2000.

    Astfel, în timp ce unele instanţe s-au pronunţat în sensul că, în cazul judecării în primă instanţă de infracţiuni de corupţie comise de alte persoane decât cele prevăzute în art. 1 din Legea nr. 78/2000, completele trebuie formate din 2 judecători, potrivit art. 29 alin. (2) din această lege, alte instanţe, dimpotrivă, au considerat că nici în asemenea situaţii nu există temeiuri care să justifice formarea completului cu mai mult de un judecător.

    Ultimele instanţe au procedat corect.

    Pe lângă caracterul limitativ de aplicare a prevederilor Legii nr. 78/2000, care exclude incidenţa ei în cazul altor persoane decât cele la care se referă art. 1, este de reţinut că, aşa cum s-a subliniat în considerentele prevăzute la pct. I, în legătură cu interpretarea ce trebuie dată dispoziţiilor referitoare la competenţa instanţelor judecătoreşti, instituite prin art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005 (devenit art. 54 în urma republicării), acest text de lege este aplicabil şi în cazul în care actul de sesizare a instanţei priveşte infracţiuni de corupţie.

    Sub acest aspect, prevederea cuprinsă în art. XIII din titlul XVI al Legii nr. 247/2005 că “la data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţie contrară se abrogă” impune concluzia că, prin acest act normativ privind reforma justiţiei, s-a instituit un singur criteriu de formare a completelor de judecată în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, abrogându-se astfel dispoziţia contrară înscrisă în art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000.

    Aşa fiind, în raport cu dispoziţiile legale menţionate, prevederea cuprinsă în art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, referitoare la formarea completului de judecată în primă instanţă, în cazul infracţiunilor de corupţie, nu este aplicabilă nici dacă asemenea fapte au fost comise de alte persoane decât cele vizate limitativ prin această lege.

    Rezultă deci că în toate situaţiile menţionate privind infracţiuni de corupţie completul de judecată în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, se formează cu un singur judecător, nerespectarea dispoziţiilor referitoare la această compunere a instanţei atrăgând nulitatea hotărârii conform prevederilor art. 197 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură penală.

 

    În consecinţă, în temeiul dispoziţiilor art. 25 lit. a) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi ale art. 4142 din Codul de procedură penală, urmează a se admite recursul în interesul legii şi a se stabili, în aplicarea art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, că infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000, ca şi orice alte cauze derivate din cele prevăzute în această lege se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, de complete formate dintr-un singur judecător, iar în cazul infracţiunilor de corupţie săvârşite de alte persoane decât cele la care se referă art. 1 din Legea nr. 78/2000, completele de judecată se constituie tot potrivit dispoziţiilor cu caracter general cuprinse în art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată (devenit art. 54 în urma republicării legii în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005).

 

    PENTRU ACESTE MOTIVE

 

    În numele legii

 

    D E C I D:

 

    Admit recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    În aplicarea dispoziţiilor art. 57 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005, stabilesc:

   1. Infracţiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, precum şi orice alte cauze derivate din cele prevăzute în această lege se judecă în primă instanţă, la judecătorii, tribunale şi curţile de apel, de complete formate dintr-un singur judecător.

   2. În cazul infracţiunilor de corupţie săvârşite de alte persoane decât cele menţionate în Legea nr. 78/2000, completele de judecată se constituie potrivit dispoziţiilor cu caracter general cuprinse în art. 57 din Legea nr. 304/2004, modificată şi completată prin Legea nr. 247/2005.

    Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedură penală.

    Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 26 septembrie 2005.

 

    PREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
prof. univ. dr. NICOLAE POPA

 

    Prim-magistrat-asistent,
Ioan Răileanu

 


discuta subiectul si tu

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Categories

%d bloggers like this: